BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături prin internet în 2017

    Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil.

    “Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aprox. 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, adaugă el.

    Creşterea de aprox. 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aprox. 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentul este încă mic comparativ cu ţările dezvoltate, dar arată potenţialul uriaş de creştere al pieţei româneşti de comerţ electronic.

    Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.

    Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

    În aprilie 2017, GPeC împreună cu compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1012 repondenţi – eşantion reprezentativ la nivel urban în funcţie de vârstă, sex, mărimea localităţii şi regiune.

    Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.

    Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (1 dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.

    Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.

    De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shopping-ul prin internet pentru că: economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.

    Din punct de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine în 2016, la peste 7.000 de magazine online în 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000 – 15.000.

    Potrivit ultimelor cercetări, există deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au funcţie de “adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul.

    Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).

    Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
    O particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor.

    Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.

    De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mică).

    Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.
    În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii (puericultură), valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

    “Mobile” a continuat să fie principalul trend al anului 2017, iar tendinţa se va păstra şi în 2018. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.

    Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop.

    În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop.

    Tot mai multe magazine online româneşti au înţeles trend-ul şi şi-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care generează timpi mari de încărcare rămâne încă principala provocare a majorităţii magazinelor online autohtone.

    Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

    Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.

    Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare de aprox. 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin sms etc.

    Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

    Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

    Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%.
     

  • Goana după rarităţi în lumea shopping-ului online

    Ca să le menţină interesul treaz amatorilor de asemenea produse, unele companii caută soluţii să le readucă febrilitatea căutării de altădată şi bucuria găsirii unor lucruri pe care foarte puţină lume le are, profitând din plin de tehnologia modernă, scrie Wall Street Journal. Platforma de comerţ electronic Shopify a creat în acest sens o aplicaţie denumită Frenzy, cu ajutorul căreia partenerii săi pot atrage amatorii de produse în ediţie limitată disponibile doar într-o anumită zonă.

    Spre exemplu, cei care treceau pe lângă locul de desfăşurare a ComplexCon din Long Beach, California, la începutul lunii trecute, puteau, dacă aveau aplicaţia instalată pe telefon, să cumpere articole din colecţiile vestimentare în ediţie limitată ale unor firme ca Takashi Murakami sau Billionaire Boy’s Club, disponibile în mod normal doar participanţilor la eveniment.

    Producătorul de articole sportive Nike a transformat cumpăratul de pantofi sport într-un joc, cu ajutorul unor împătimiţi ai produselor sale, sătui să tot stea la coadă la magazine şi cărora le lipsea căutarea febrilă din zilele de altădată. Utilizatorii care instalează pe telefon aplicaţia SNKRS pot găsi încălţări deosebite dacă se nimeresc într-un loc cu care compania are un parteneriat-surpriză, cum ar fi restaurantul Fuku din New York, mai precis cu maestrul bucătar al acestuia, David Chang, designer al pantofilor Momofuku Dunk.

    Ca să poată cumpăra produsul dorit, clienţii trebuia să deschidă aplicaţia SNKRS, să fotografieze coduri din meniul restaurantului şi să aştepte să le apară pe ecran un pantof. Pentru alte modele greu de găsit neanunţate în prealabil, utilizatorii de SNKRS primesc alerte cu privire la locurile unde sunt disponibile şi pot porni la „vânătoare” întocmai ca jucătorii de Pokemon Go după Pokemonii rari.

  • ROBOR creşte pe toate liniile de scadenţe şi atinge noi maxime ale ultimilor ani / Cumpărăturile pe credit, mai scumpe; ratele la casă, mai mari

    Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,29%, de la 2,19% cât fusese cotat joi, 16 noiembrie.

    ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,31%, de la 2,22%.

    La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%, iar din septembrie a început să urce, trecând pragul de 1%, apoi în 15 noiembrie a trecut şi pragul de 2%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AROGANŢĂ FĂRĂ LIMITE: Poporul moare de foame în timp ce prima doamnă îşi cumpără 12 inele cu diamante, 62 de perechi de pantofi Ferragamo şi un Rolex de 100.000 euro

    În prezent, se află în arest la domiciliu, alături de soţul său, în vârstă de 93 de ani, într-o proprietate cu o valoare estimată la 10 milioane de euro.
     
    Deşi poporul moare de foame, şapte din zece conaţionali de-ai săi fiind încadraţi în segmentul de pauperitate severă, prima doamnă din Zimbabwe este recunoscută pentru cheltuielile sale extravagante. De pildă a plătit nu mai puţin de 4 milioane de euro pentru nunta fiicei sale, are proprietăţi imobiliare de lux în întreaga lume şi a cumpărat um Rolls-Royce cu 400.000 de euro.
     
    Şi copiii celor doi sunt cunoscuţi drept cheltuitori cu dare de mână pentru că, spun ei, „tata conduce toată ţara”. Cel mai mic dintre copiii lor, Chatunga, a postat în social media un material video în care turna şampanie Armand de Brignac, care costă cam 250 de euro sticla, peste un ceas în valoare de peste 50.000 de euro.
     
    Russel Goreza, primul fiu al lui Grace Mugabe, a cheltuit aproape 600.000 de dolari pe două maşini de lux Rolls-Royce. Asta a înfuriat populaţia din Zimbabue deoarece foarte multe familii din acea ţară sunt la limita sărăciei. “Aproape 80% din zimbabueni trăiesc în sărăcie extremă şi avem această familie nebună care cheltuieşte banii contribuabililor pe bijuterii şi maşini de lux”, a declarat Tendai Biti, liderul din opoziţie, potrivit site-ului iol.co.za

    Mai mult, Biti a spus că fiul lui Mugabe nici măcar nu avea carnet deoarece nu a trecut examenul auto.

    Russel Goreraza s-a lăudat în faţa prietenilor că urmează să-i ajungă cât de curând o nouă maşină de lux, un Aston Martin. 

     

  • 90% dintre români intră pe site-urile online de fashion

    Magazinele online sunt însă accesate pentru motive foarte diferite, nu numai pentru cumpărături. Ele sunt utilizate şi ca surse de informare în 70% din cazuri, surse de inspiraţie (40%), dar şi pentru a compara preţuri şi a găsi produse pe care apoi românii le cumpără offline (34%).

    ”Dorinţa de a vedea şi testa produsele şi temerea că mărimile nu vor fi cele potrivite sunt principalii factori care îi determină pe consumatori să nu cumpere online”, a declarat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting. De altfel, nepotrivirea mărimilor produselor este şi principala cauză a returnării acestora (78% dintre retururi).  48% dintre cei care au achiziţionat articole vestimentare online în ultima jumătate de an au returnat produsele cel puţin o dată.

    Chiar şi aşa, studiul mai arată că magazinele online se află pe locul al doilea, după mall-uri, ca destinaţie preferată pentru cumpărăturile de fashion: 54% dintre români obişnuiesc  să îşi cumpere îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile din mediul online. În general, consumatorii cumpără de câteva ori pe lună (34% dintre ei). Comparativ, în online, ei cumpără doar o dată la câteva luni (31% dintre respondenţi). Sumele cheltuite pentru înnoirea garderobei se situează între 101-300 lei pentru mai mult de jumătate dintre români, atât în mediul online cât şi în offline.

    Promovarea în online atrage un număr mare de cumpărători potenţiali. 45% dintre cei care au accesat magazine electronice de fashion au fost atraşi de reclame pe Facebook, alţi 34% au răspuns la un banner online, iar 30% au accesat o reclamă primită pe email.

    Două treimi dintre consumatori utilizează telefonul mobil în magazin, pentru a-i ajuta la cumpărături. Aplicaţiile mobile sunt cele mai accesate, în acest sens: 57% folosesc aplicaţiile mobile pentru a beneficia de oferte speciale.

    Experienţele digitale sunt cele mai apreciate de consumatorii români, când vine vorba despre magazinul viitorului. Practic, acesta ar trebui să fie accesibil de pe orice dispozitiv, să încorporeze noi tehnologii care să permit probarea virtuală şi personalizarea experienţei de cumpărare. Inteligenţa artificială, realitatea virtuală & augmentată şi Internet of Things vor contribui semnificativ la personalizarea experienţei la cumpărături.

    ”Există o foarte strânsă legătură între retail, tehnologiile digitale şi experienţa consumatorului. O adevărată “formulă de dragoste”, după cum ne place să îi spunem, pentru experienţa consumatorului”, a declarat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.060 de respondenţi, în octombrie 2017.  MKOR Consulting este o agenţie de cercetare de piaţă inovativă, care combină experienţa practică în afaceri, know-how-ul la nivel MBA şi expertiza de top pentru a oferi o înţelegere aprofundată a mediului de business. În activitatea sa, MKOR Consulting acoperă toate tipurile de cercetare şi oferă o flexibilitate crescută clienţilor săi, cu scopul înţelegerii şi livrării celor mai detaliate perspective asupra pieţei.

  • O nouă metodă de a atrage clienţii în magazine

    Divertismentul pentru cumpărători îmbracă diverse forme, de la invitarea acestora să stea cuminţi pe scaune şi să miroasă atenţi cafeaua pe care magazinul vrea să le-o vândă, la ateliere diverse sau chiar mici spectacole. Unul dintre primele magazine care a încercat să atragă lumea cu spectacole este Selfridges din Londra, care mai recent a început să organizeze ateliere pentru cei stresaţi, unde participanţii sunt ajutaţi să se ”regăsească“ prin intermediul unor activităţi cum ar fi curăţatul cartofilor.

    Debenhams, care şi-a recrutat şef de la Amazon anul trecut, organizează preselecţii în stilul emisiunilor TV destinate descoperirii de talente ca X-Factor pentru angajaţi în unele din magazinele sale, pentru a transforma mersul la cumpărături într-o experienţă cât mai amuzantă. 

    Pentru recenta sa inaugurare, centrul comercial Westgate Oxford a apelat la o serie de mici spectacole inspirate de Alice în Ţara Minunilor, iar angajaţii unuia dintre magazinele chiriaşe, John Lewis, au beneficiat de pregătire din partea unei companii de teatru în toată regula, Oxford Playhouse, inclusiv de lecţii de dicţie şi de limbaj al trupului, ca să-şi joace cât mai bine rolurile în faţa clienţilor.
     

  • Cei mai mulţi români merg la cumpărături cu maşina personală şi cheltuiesc sub 100 de lei

    „La nivelul întregului eşantion, se poate observa că maşina personală este principalul mijloc de transport preferat de către persoanele intervievate (49% dintre respondenţi), urmate de cei care merg pe jos, cu o pondere de 29%, iar cei care utilizează transportul în comun reprezintă 19%. Majoritatea persoanelor alocă maxim 10 minute pentru a ajunge la magazinul frecventat cel mai des”, arată autorii studiului.

    Majoritatea respondenţilor aleg să meargă cel mult un km (47%), în timp ce 86% din respondenţi merg cel mult 3 km, de acasă până la magazinul frecventat cel mai des, pentru achiziţiile de consum curent. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul cel mai des frecventat, cei mai mulţi merg pe jos, fiind urmaţi de cei care se deplasează cu maşina.

    „Se poate concluziona că marea majoritate a respondenţilor (86%) sunt dispuşi să se deplaseze pe o distanţă de maxim 3 km pentru a realiza cumpărăturile pentru consum curent. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul frecventat, cei mai mulţi merg pe jos (48%), fiind urmaţi de cei care se deplasează cu maşina (29%)”, arată studiul citat.

    De asemenea, „se poate observa că, indiferent care este mijlocul de transport preferat pentru efectuarea cumpărăturilor, în funcţie de timpul de deplasare, cele mai multe persoane au declarat că merg între 6 şi 10 minute, astfel încât 63% se deplasează maxim 10 minute pentru a ajunge la magazinul pe care îl frecventează, în Bucureşti, şi 62%, la nivelul ţării”.

    Analizând frecvenţa cu care consumatorii merg să achiziţioneze produsele alimentare şi nealimentare de consum curent, dar şi cât cheltuiesc ei pentru achiziţia acestora, „se poate observa că, indiferent de valoarea cheltuielilor săptămânale realizate din supermarket, respondenţii preferă să meargă de mai multe ori pe lună la supermarket – o dată sau de mai multe ori pe săptămână”. Autorii studiului mai arată că românii care merg la cumpărături cu o frecvenţă mai mare „au tendinţa de a cheltui mai puţin faţă de cei ce merg doar o dată pe saptămână la supermarket”. Cea mai mare diferenţă este la respondenţii care cheltuie sume de până la 50 de lei/vizită.

    La întrebarea referitoare la cheltuielile săptămânale, cele mai multe persoane au declarat că pentru produsele de consum curent cheltuiesc săptămânal, indiferent de forma de comerţ vizitată, între 101 şi 200 de lei, existând ponderi semnificative şi apropiate între toate cele 4 intervale analizate până în limita a 300 de lei (sub 50 de lei, 50-100 de lei, 101-200 de lei şi 201-300 de lei).

    „Se constată că o pondere de 87% din totalul respondenţilor din Bucureşti cheltuiesc sub 300 de lei, (42% dintre respondenţi cheltuiesc sub 100 de lei, iar 68% dintre aceştia cheltuiesc sub 200 de lei). La nivel naţional, ponderile urmează aceeaşi linie cu cele din Bucureşti, cei mai mulţi respondenţi încadrându-se în intervalul 100-200 lei, 86% din totalul respondenţilor cheltuind sub 300 de lei”, mai arată autorii studiului.

    Referitor la cheltuielile săptămânale în magazinele de tip supermarket/comerţ modern, „se poate observa că, în supermarket, 94% dintre respondenţii din Bucureşti cheltuiesc sub 300 de lei şi 53% cheltuiesc sub 100 de lei (ponderile sunt aproximativ la fel şi la nivel naţional – 92% cheltuiesc sub 300 de lei)”.

    Pe de altă parte, „numărul de persoane care cheltuie sub 100 de lei şi sub 300 de lei în supermarket este mai mare faţă de distribuţia pentru cheltuielile săptămânale, indiferent de forma de comerţ”. Acest lucru se observă atunci când cei care cheltuiesc sume mai mari în general pentru cumpărături, „în momentul în care îşi defalcă achiziţiile constată că acestea sunt uşor mai reduse în supermarket, trecând astfel la o categorie de cheltuială inferioară”, mai arată autorii studiului.

    Consiliul Concurenţei precizează că doar 8% din respondenţi au declarat că, în general, merg la magazinele de cartier şi, doar ocazional, la supermarket. Aceştia au declarat, în proporţie de 59%, că merg pe jos până la magazinele mici de cartier şi aproximativ 50% au venituri nete per gospodărie sub 2.500 de lei. Spre comparaţie, doar 36% dintre cei care merg la supermarket au un venit mai mic de 2.500 de lei.

    „Doar 6,7% din totalul persoanelor chestionate au indicat magazinele mici de cartier ca reprezentând magazinele de unde îşi fac, în mod frecvent, principala achiziţie de bunuri de consum curent. Mai mult, 56% din persoanele care se bazează pe magazinele mici de cartier, merg de mai multe ori pe săptămână pentru aprovizionarea principală a gospodăriei şi doar 20% merg o dată pe săptămână la cumpărături”, precizează autorii studiului.

    Consiliul Concurenţei a anunţat recent că va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, reducînd distanţele pe care se găsesc eventualele unităţi competitoare ale acestora.

    Măsura este introdusă „ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor”, a precizat instituţia.

    Astfel, „când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat”.

    Ca urmare a acestor măsuri, odată cu aplicarea noului mod de analiză „vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute”, a menţionat Consiliul Concurenţei.

     

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • eMAG şi Raiffeisen Bank lansează un card de cumpărături cu care clienţii pot cumpăra produse în rate

    Prin acest card, clienţii eMAG obţin puncte de loialitate eMAG, care pot fi folosite la comenzi ulterioare plasate pe eMAG, şi de rate fără dobândă, în funcţie de produsul cumpărat, de până la 24 de luni. Punctele pot fi administrate din contul de client eMAG.

    Clienţii pot face cumpărături de la eMAG şi de la partenerii din Marketplace în valoare de până la 30.000 de lei. Suma poate fi achitată în 3, 6 sau 12 rate fără dobândă, iar dacă nu doresc să achite în rate, clienţii pot opta pentru plata integrală şi pot beneficia de până la 56 de zile fără dobândă. În plus, toate produsele din gama Samsung pot fi plătite în 24 de rate fără dobândă.

    În cazul în care clienţii doresc să renunţe la produsul primit, aceştia au la dispoziţie 30 de zile pentru a-l returna, iar suma plătită va fi restituită integral în contul aferent cardului de credit.