BusinessMagazin

Tag: criza

  • Sierra Quadrant: 2024 este un an de respiro pentru firmele româneşti, dar din 2025 lucrurile vor arăta cu totul altfel. România se confruntă cu o criză majoră de leadership

    Economia românească va trece, în următorii ani, printr-un amplu proces de restructurare, pe fondul provocărilor generate de schimbările tehnologice, de criza forţei de muncă şi de modificările fiscale, iar firmele trebuie să îşi pregătească cu atentie planurile de business pentru orizontul 2025-2027 în condiţiile în care perspectivele nu sunt deloc pozitive, potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant.

    ,,2024 este un an de standby pentru majoritatea firmelor româneşti. Este un an de respiro după 4 ani de crize multiple, de inflaţie, de probleme logistice. Este un an de acalmie în care, pe fondul stabilităţii oferite de cadrul electoral nu numai în România ci la nivel global, nu vom asista la modificări semnificative de ordin fiscal, decizii majore care să impacteze business-ul, nu vom avea surprize. Însă din 2025, lucrurile vor arăta cu totul altfel’’, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

    În plus, statisticile procedurilor de insolvenţă arată că, în foarte multe cazuri, managementul este principalul Ovidiu Neacşu vinovat pentru situaţia economică dificilă în care se află companiile.

    ,,A trecut vremea managerilor ,,şcoliţi’’ la locul de muncă, crescuţi pe valul creşterii consumului. În perspectiva următorilor ani, leadership-ul va avea o influenţă tot mai puternică asupra business-ului, a modului în care este capabilă compania să prevadă oportunităţile din viitor şi să anticipeze semnalele de alarmă”.

    Potrivit analiştilor, cel puţin în 2025, pentru multe companii, mai ales din zona IMM-urilor, marea provocare o va reprezenta continuitatea business-ului.

    ”Ne confruntăm, din păcate, cu o criză majoră de leadership, fapt care riscă să influenţeze competitivitatea economică în orizontul următorilor ani’’, afirmă experţii.

    În opinia lui Ovidiu Neacşu, anul viitor va aduce un nou ciclu de probleme economice, de la cele de ordin fiscal, la cele structurale care ţin de relevanţa business-urilor, de concurenţă şi de evoluţia economică în general.

    ,,Criza datoriilor la nivel global se adânceşte pe zi ce trece, iar soluţiile sunt cele deja cunoscute. Creşteri de taxe, reduceri de cheltuieli bugetare, cu efectele directe în economie. Pentru România, perspectivele indică o amplificare a provocărilor de natură fiscală (creşteri de taxe) şi o accentuare a problemelor mai ales din industriile asociate consumului (scăderi de producţie şi vânzări, accentuarea blocajului financiar etc.) Necesara restructurare a aparatului public, reducerea cheltuielilor statului pe fondul deficitului semnificativ, noua lege a salarizării şi inflaţia vor pune o presiune semnificativă pe consum, pe ramurile productive ale economiei’’, arată analiza.

    Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că peste 150.000 de firme vor avea probleme financiare în 2025, iar datele anunţate de Registrul Comerţului, după primul trimestru, vin să confirme această predicţie.

    Anul trecut, spre comparaţie, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate (16335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvenţă)

    Potrivit specialiştilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de faţă, sunt cele din comerţ, agricultură, industrie şi construcţii, acolo unde creşterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare şi limitarea creditării au creat multiple probleme.

    ,,Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dat de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptare a ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică’’, spun analiştii Sierra Quadrant.

    Ei atrag atentia că, din păcate, multe dintre firmele româneşti ajung să apeleze la producedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcţionare a business-ului.

    ,,Din păcate, la noi se înţelege greşit, de mulţi antreprenori, rolul procedurilor de restructurare. Restructurarea operaţiunilor nu înseamnă doar să îi ajuţi să îşi reducă datoriile, să îşi rezolve problemele de finanţare. Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului – cine sunt clienţii, cum arată piaţa, care sunt competitorii, dacă au posibilităţi de inovare. Altfel, în absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung, multe dintre firme ajung, după câţiva ani, în aceeaşi situaţie în care s-au aflat şi în momentul în care au fost restructurate’’.

    Ovidiu Neacşu spune că a trecut vremea când firmele puteau să îşi facă planuri pe 4-5 ani, mizând pe creşterea economică, pe avansul consumului, pe stabilitatea unei legislaţii fiscale. Nivelul de impredictibilitate, de incertitudine, a crescut foarte mult, iar planurile de business nu mai pot urmări o evoluţie liniară. Volatilitatea a devenit cuvântul de ordine, iar perspectivele trebuie să în calcul o mulţime de factori, de la ritmul tot mai alert de inovare, la AI şi schimbarea obiceiurilor de consum.

    Potrivit Sierra Quadrant, economia românească riscă să piardă semnificativ la capitolul competitivitate, să devină practic irelevantă în perspectiva următorilor ani, dacă nu îşi va restructura operaţiunile şi nu va adopta planuri de planificare strategică, soluţii menite să anticipeze riscurile şi să exploateze avantajele oferite de AI, de inovaţie şi cercetare.

     

  • O criză energetică de proporţii ameninţă să arunce în aer una dintre cele mai importante industrii din lume

    Taiwan, cel mai mare  producător de cipuri la nivel global , se confruntă cu o criză de energie electrică, iar acest lucru ar putea aduce probleme pentru producătorii de cipuri şi industriile care au nevoie de semiconductori, scrie CNBC.

    „Îngrijorările legate de potenţialele penurii de energie şi de deteriorarea calităţii şi fiabilităţii energiei electrice ar putea reprezenta riscuri operaţionale pentru industria semiconductorilor”, a declarat pentru Chen Jong-Shun, cercetător la Chung-Hua Institution for Economic Research.

    În ultimii şapte ani au existat trei pene de curent majore în Taiwan, iar insula s-a confruntat cu o serie de întreruperi mai mici în ultimul an.

    Recent, în luna aprilie, numai în nordul Taiwanului, s-au înregistrat mai multe pene de curent pe parcursul a trei zile, potrivit rapoartelor locale.

    În 2022, au existat 313 incidente de întreruperi de energie electrică. O mare pană de curent în acel an a afectat peste 5 milioane de gospodării, în timp ce o altă pană masivă de curent în 2017 a afectat aproape 7 milioane de gospodării.

    „Taiwanul are atât o criză de energie, cât şi, chiar mai important, o criză de electricitate”, a declarat Joseph Webster, senior fellow la Centrul pentru Energie Globală al Atlantic Council.

    Consumatorii industriali din Taiwan au reprezentat peste 55% din consumul de electricitate în 2023, potrivit Webster al Atlantic Council. Aceşti consumatori, inclusiv firmele de semiconductori, au adesea nevoie de acces constant şi fiabil la electricitate.

    „Dacă Taiwanul este forţat să raţionalizeze mai des energia electrică în viitor din cauza aprovizionării limitate, firmele sale de semiconductori vor avea de suferit”, a adăugat el.

    Orice întrerupere a energiei va încetini producţia de cipuri şi va creşte preţurile globale ale semiconductorilor, a spus Webster.

    „Criza de energie electrică din Taiwan ar putea produce turbulenţe pe pieţele globale de semiconductori”, a spus el, adăugând că întreruperile ar putea reverbera în întreaga industrie globală.

    TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, reprezintă aproximativ 60% din veniturile globale ale turnătoriilor. Compania este parte integrantă în actualul boom al inteligenţei artificiale generative şi se numără printre giganţii din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Nvidia.

    Se estimează că industria globală de fabricare a semiconductorilor îşi va dubla dimensiunea pieţei din punct de vedere al veniturilor până în 2030 şi este pregătită să consume 237 de terawaţi-oră (TWh) de energie electrică până atunci, potrivit unui raport Greenpeace.

     

     

     

  • VINE CRIZA! Va fi mai RĂU CA ÎN 2008

    Avertisment sumbru: urmează o criză financiară mai mare decât cea din 2008. Nu de mult, economistul american Harry Dent a declarat că urmează vremuri grele pentru Statele Unite. Dent a precizat că piaţa de capital de peste Ocean va înregistra o cădere semnificativă.

    Urmările acestei prăbuşiri se vor concretiza printr-o criză financiară majoră, a subliniat economistul Harry Dent care a invocat şi câteva exemple în susţinerea afirmaţiei.

    Urmează o criză financiară uriaşă
    Primul argument adus în discuţie de Harry Dent constă în faptul că, după orice criză financiară majoră economia nu s-a păstrat pe plus. Cu toate acestea, argumentaţia lui Dent nu prinde şi în rândul „lupilor” de la bursa din New York. Economiştii americani mizează pe o „aterizare lină” a economiei Statelor Unite, chiar şi după creşterea istorică a inflaţiei şi dobânzilor.

    Dent avertizează că piaţa de valori ar putea avea o corecţie abruptă ceea ce s-ar traduce printr-un colaps al economiei, mai grav decât cel din 2008. Contextul economic actual arată ca şi cum s-ar afla în cea mai mare bulă de până acum, generată în linii mari de politica monetară şi fiscală mult prea laxă, care a determinat ca preţul activelor să crească foarte mult în ultimii zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Veşti bune pentru economia Turicei: Inflaţia a început să scadă, semn că planurile de redresare ale băncii centrale dau roade

    Rata inflaţiei din Turcia a scăzut pentru prima dată în ultimele opt luni, sporind speranţele factorilor de decizie de a atenua criza costului vieţii, la un an după ce Ankara a lansat un plan amplu de redresare economică, scrie Financial Times.

    Preţurile de consum au crescut cu 71,6% în iunie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, marcând o încetinire de la un maxim de aproape doi ani de 75,5% în mai. Scăderea a fost mai accentuată decât nivelul de 72,5% prognozat de economişti în cadrul unui sondaj FactSet.

    Scăderea semnalează modul în care politicile neconvenţionale ale Turciei încep să dea roade. Banca centrală a majorat treptat principala rată a dobânzii la 50%, de la 8,5% în iunie anul trecut, în încercarea de a stopa creşterea preţurilor.

  • Una dintre cele mai mari şi importante capitale europene ajunge într-o criză fără precedent: Pentru a ţine pasul cu cererea de locuinţe, autorităţile ar trebui să construiască un alt oraş de aceeaşi mărimea

    Criza locuinţelor din Marea Britanie a devenit atât de acută încât următorul guvern va trebui să construiască echivalentul unui alt oraş de mărimea Londrei pentru a compensa cinci decenii de construcţii sub obiectivele stabilite, arată o analiză a datelor oficiale, potrivit Bloomberg.

    Înaintea unor alegeri generale în care proprietatea a devenit un subiect-cheie de discuţii, o analiză Bloomberg a finalizărilor de locuinţe noi arată că, în unele părţi ale Regatului Unit, a fost construită doar o locuinţă pentru fiecare 10 persoane în plus din populaţie între 2011 şi 2021. Acest deficit reprezintă principalul factor care determină cea mai gravă criză a locuinţelor din ţară de la al Doilea Război Mondial.

    Timp de aproape cinci decenii, dezvoltatorii şi autorităţile locale nu au reuşit să livreze locuinţe în ritmul altor naţiuni bogate din Europa – sau chiar în ritmul în care a făcut-o Marea Britanie în anii 1960. Alegătorii mai tineri sunt supăraţi că pandemia şi cei 14 ani de guvernare conservatoare nu au făcut decât să agraveze problema în cauză.

    Atât conservatorii premierului Rishi Sunak, cât şi opoziţia laburistă a lui Keir Starmer promit să construiască într-un ritm nemaiîntâlnit din anii 1970. Dar chiar şi lucrările în acest ritm ar necesita 14 ani pentru a elimina deficitul.

    „Numărul de locuinţe pe care nu le-am construit este acum atât de mare încât, pentru a elimina deficitul, este, realmente, necesar să construim o altă Londră, iar acest lucru se agravează de la an la an”, a declarat Paul Swinney, director de politici şi cercetare la Centre for Cities, un grup de cercetare nepartizan.

    Locuinţele care necesită a fi construite pentru a recupera decalajul depăşeşc cu mult numărul celor 3,8 milioane de locuinţe care se află deja în capitală, subliniind amploarea enormă a sarcinii pe care următorul guvern va trebui să şi-o asume.

     

  • Criza de apă din Iran provoacă surpări alarmante de teren

    Peste 800 de orăşele şi sate din Iran, inclusiv capitala Teheran şi oraşul Isfahan, sunt ameninţate de surpări de teren, au avertizat autorităţile iraniene, scrie Deutsche Welle.

    Motivul, spun experţii, este criza acută de apă cu care se confruntă ţara.

    „Este o criză serioasă care afectează cel puţin jumătate din societatea iraniană“, avertizează un expert.

     

  • Criza de apă din Iran provoacă surpări alarmante de teren

    Peste 800 de orăşele şi sate din Iran, inclusiv capitala Teheran şi oraşul Isfahan, sunt ameninţate de surpări de teren, au avertizat autorităţile iraniene, scrie Deutsche Welle.

    Motivul, spun experţii, este criza acută de apă cu care se confruntă ţara.

    „Este o criză serioasă care afectează cel puţin jumătate din societatea iraniană“, avertizează un expert.

     

  • Revolut, unul dintre cele mai mari startup-uri din Europa, caută să vândă acţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari

    Revolut, unul dintre cele mai valoroase startup-uri din Europa, a angajat bancheri care să ajute firma să vândă acţiuni existente în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui şir de companii private care au căutat forme alternative de lichiditate pentru acţionarii săi, în condiţiile în care piaţa ofertelor publice iniţiale rămâne în criză, scrie Bloomberg.

    Revolut lucrează cu Morgan Stanley pentru vânzarea de acţiuni, care o va ajuta să elibereze numerar pentru angajaţi existenţi şi investitori, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Tranzacţia, care a fost raportată anterior de Financial Times, ar putea evalua Revolut la peste 40 de miliarde de dolari, în creştere faţă de evaluarea de 33 de miliarde de dolari pe care a obţinut-o ultima dată într-o rundă de strângere de fonduri din 2021.

    Revolut a declarat că veniturile sale pentru 2022 au urcat cu 45%, la 922,5 milioane de lire sterline (1,17 miliarde de dolari). Compania nou-înfiinţată nu a raportat încă rezultatele pentru anul trecut, dar prevăzuse anterior că veniturile pentru 2023 vor fi de aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

    Vânzarea acţiunilor vine după ce unul dintre acţionarii Revolut – un fond de investiţii administrat de Schroders Plc – a semnalat că este de părere că firma ar trebui evaluată la aproximativ 25,7 miliarde de dolari.

    Revolut a declarat de mult timp că se pregăteşte pentru o potenţială ofertă publică iniţială, dar banca şi celelalte mari companii private similare au fost blocate de pieţele de capitaluri proprii inactive. Acest lucru a creat probleme pentru unii dintre primii investitori sau angajaţi care ar putea avea nevoie de lichidităţile rezultate în urma vânzării de acţiuni.

    Stripe Inc., o altă companie fintech foarte valoroasă, a strâns anul trecut aproximativ 6,5 miliarde de dolari ca parte a unei tranzacţii care i-a permis să organizeze o ofertă publică de cumpărare prin care angajaţii şi-au vândut o parte din acţiuni.

  • VIDEO. Un bisturiu laser anti-tremurat, un robot autonom care să cureţe plajele, ochelari care să blocheze lumina intermitentă pentru a evita declanşarea unor crize de epilepsie – proiectele care au câştigat competiţia pentru studenţi şi cercetători Laser Valley Bootcamp 2024

    Proiectele de dezvoltare pentru un bisturiu laser cu amortizarea tremurului mâinii, un robot autonom care să cureţe plajele şi nişte ochelari care să blocheze lumina intermitentă pentru a evita declanşarea unor crize de epilepsie au fosty declarate câştigătoare ale competiţiei pentru studenţi şi cercetători Laser Valley Bootcamp 2024, organizată printr-un parteneriat între Asociaţia Măgurele Science Park şi Banca Comercială Română (BCR), cu sprijinul Launch Romania.

    Vineri, la debutul evenimentului au fost înscrise peste 20 de idei, iar duminică, după sesiuni de mentorat şi workshop-uri cu specialişti în diferite domenii de activitate, au susţinut prezentări 11 echipe.

    Câştigătoare au fost declarate următoarele proiecte:

    Locul I – Steady Cut – proiectul de dezvoltare a unui bisturiu laser care conţine o parte de amortizare activă a tremurului mâinii, care ar fi util în operaţii complexe, de lungă durată, care necesită o precizie foarte mare. Tehnologia de amortizare a mişcărilor mâinii ar putea avea şi alte aplicaţii, în alte domenii. Membrii proiectului caută o finanţare de 200.000 de euro.

     

    ????? ?? – ?????? ????????? – echipa formată din studenţi de la Politehnică a căutat o soluţie pentru a curăţa mizeria de pe plaje – chiştoace de ţigări, sticle, etc şi a aşa a început să lucreze la dezvoltarea unui robot, complet autonom, care să funcţioneze cu baterii. Echipa a dezvoltat în două luni de activitate un prototip şi caută un administrator de plaje alături care să lucreze la proiect. Robotul va fi modular pentru a putea fi utilizat şi în alte scopuri, pe lângă curăţarea plajelor.

     

    ????? ??? – ??????? ??????? – proiectul vizează dezvoltarea unor ochelari pentru persoane fotosensibile, cu o serie de senzori întegraţi în ramă şi lentile cu filtre speciale care să blocheze lumina nedorită.

     

    ????? ?? – ???????? Panels – Proiectul vizează dezvoltarea unui nou tip de panouri acustice, subţiri şi uşor de montat, care să izoleze fonic apartamente, case, hale sau corturi de evenimente, cu aplicabilitate potenţială şi în domeniul auto sau militar.

     

    ????? ? – ??????? – Proiectul unui laborator virtual sustenabil, în care elevii pot învăţa, experimentând realitatea augmentată. Practic, elevii pot sta când vor ei în laboratorul virtual – disponibil printr-o aplicaţie mobilă – şi să înveţe până le este clar cum funcţionează teoria şi care sunt aplicaţiile practice, conform fondatorilor.

     

    Menţiune – Social -e. Creat de o echipă de elevi de liceu, proiectul îşi propune să stimuleze învăţarea prin intermediul unor jocuri interactive, care să fie completate şi de evenimente offline. “Vrem să-i scoatem pe elevi de pe internet, din online”, au spus fondatorii.

    Puteţi urmări pitchurile pentru cele şase proiecte câştigătoare în clipul video ataşat.

    ZF menţionează că prezentările se referă la produse în curs de dezvoltare şi validare.

     

  • Cum arată evoluţia numărului de autoturisme la 100 de locuinţe: nivel istoric în 2022, dar scăderea din criza din 2008 a fost recuperată abia în 2018

    Aproape jumătate din locuinţele din România au cel puţin o maşină, conform datelor statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este vorba de anul 2022, pentru care INS a publicat cele mai recente date în baza statistică interactivă.

    În 1995, primul an din care INS a publicat statistica amintită, erau mai puţin de 28 de maşini la 100 de gospodării. Cifra a crescut până în 2001, când s-a apropiat de 40. După scăderea din 2002, la 33, a urmat o nouă perioadă de creştere, până la criza financiară, când numărul de  autoturisme la 100 de locuinţe cu familii a scăzut de la aproape 38 la 27.

    Creşterea a fost reluată ulterior, mai puternic din 2016. Cu toate acestea, abia în 2018 s-a atins din nou numărul de 38 de autoturisme la 100 de familii în România.