BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Tenativă de asasinat la nivel înalt: Rusia este principalul suspect în încercarea de eliminare a lui Armin Papperger, şeful Rheinmetall, unul din cei mai mari jucători europeni din industria apărării, care vrea să livreze Ucrainei muniţie de război

    Rusia este considerată principalul suspect în cazul încercării eşuate de asasinare a lui Armin Papperger, directorul executiv al Rheinmetall, una dintre cele mai mari companii europene din industria apărării. Rheinmetall are în plan să producă peste 700.000 obuze în 2024, care vor fi livrate Ucrainei, scrie Financial Times.

    Doi diplomaţi de rang înalt din cadrul alianţei au declarat că presupusa conspiraţie împotriva lui Armin Papperger, este considerată parte a campaniei mai ample de sabotaj şi război hibrid a Rusiei împotriva statelor europene membre NATO.

    Papperger a atras furia Kremlinului în 2023, când a anunţat că intenţionează să construiască o fabrică de tancuri Panther în Ucraina, pe care Ministerul rus de Externe a ameninţat că o va distruge, potrivit unui purtător de cuvânt.

    În ultimele luni, serviciile de informaţii occidentale au avertizat cu privire la intensificarea tentativelor de sabotaj ale Rusiei în Europa, inclusiv a comploturilor care vizează baze militare din Germania.

    Rheinmetall, care produce obuze, vehicule de luptă, drone militare şi si piese destinate tancului Leopard 2, şi-a extins rapid capacitatea de producţie ca răspuns la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

     

     

     

  • Industria jocurilor de noroc, dinamică anul trecut: liderii cresc, piaţa se confruntă cu provocări

    Industria jocurilor de noroc din România a continuat să se extindă în 2023, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor şi pe baza informaţiilor furnizate de companiile din sector. Analiza cifrelor de afaceri, a profiturilor şi a numărului de angajaţi arată o dinamică interesantă, cu unele companii consolidându-şi poziţia de lider pe piaţă, în timp ce altele se confruntă cu provocări.

    Primele patru cele mai mari companii din acest sector, Loteria Română, Superbet, Max Bet şi Intergame Select (Million Casino), au înregistrat creşteri semnificative ale cifrei de afaceri în 2023 faţă de 2022.

    Loteria Română şi-a consolidat poziţia de lider, cu o cifră de afaceri în creştere anuală de   aproape 5%, de de la
    1.167,6 milioane lei în 2022 la 1.222,4 milioane lei în 2023.

    Superbet, compania de pe poziţia a doua din clasament, a continuat să crească şi ea, cu un plus de circa 17% de la an la an, de la afaceri de la 844,9 milioane lei în 2022 la 986 milioane lei în 2023. Max Bet şi Intergame Select au avut, de asemenea, creşteri remarcabile, ajungând la afaceri de 608,4 milioane lei şi, respectiv, 434,3 milioane lei în 2023. Industria jocurilor de noroc din România se află într-o perioadă de creştere şi transformare. Liderii pieţei, Loteria Română şi Superbet, continuă să îşi consolideze poziţiile prin creşteri semnificative ale cifrei de afaceri şi ale profitului. Dacă vorbim despre profiturile înregistrate anul trecut, Loteria Română a raportat o creştere a profitului de la
    143 milioane lei în 2022 la 165,3 milioane lei în 2023, consolidându-şi astfel poziţia financiară. Compania de pe poziţia a doua în clasament, respectiv Superbet, a înregistrat o creştere a profitului la 93,1 milioane lei în 2023, faţă de 84,9 milioane lei în 2022. În contrast, Max Bet a văzut o scădere semnificativă a profitului, de la 99,4 milioane lei în 2022 la 64,9 milioane lei în 2023. Intergame Select a avut o uşoară scădere a profitului, de la 92 milioane lei în 2022 la 87,1 milioane lei în 2023.

    Analiza numărului de angajaţi oferă o perspectivă asupra expansiunii operaţionale şi a cererii de forţă de muncă în industrie. Astfel, datele publice arată Loteria Română şi Intergame Select au crescut numărul de angajaţi în 2023, indicând o extindere a operaţiunilor. Superbet a înregistrat o uşoară scădere a numărului de angajaţi, de la 3157 în 2022 la 3.082 în 2023. Max Bet a avut o creştere mică a numărului de angajaţi anul trecut, de la 1.246 de angajaţi în 2022 până la 1.258 în 2023.

    Anul trecut, industria jocurilor de noroc a făcut un pas forţat înspre jocul responsabil.  În octombrie 2023, prin ordonanţă de guvern, s-a înfiinţat Serviciul Joc Responsabil, parte a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Scopul declarat al noii structuri este „promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social”. Finanţarea acestui serviciu se face dintr-o taxă plătită de companiile din domeniul jocurilor de noroc.

    În ultimele trei luni, ONJN a încasat peste 14 milioane lei (3,5 mil. euro) prin campania „Joc Responsabil”, bani ce ar trebui să fie folosiţi pentru sprijinirea celor peste 100.000 de români dependenţi de jocuri de noroc, însă au rămas în conturile oficiului. În 2024, ONJN estimează că va încasa peste 70 de milioane de lei pentru acest scop.

     

     

  • Arobs a finalizat cea mai mare majorare de capital social a unei companii tech de la Bursa de Valori Bucureşti. Grupul a atras 29 mil. euro

    Arobs Transilvania Software (simbol bursier AROBS), cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat încheierea cu succes a operaţiunii de majorare a capitalului social în data de 10 iulie 2024, prin intermediul căreia a atras 28,7 milioane de euro. Procesul a constat în două etape – prima, în care acţionarii existenţi au subscris pe baza drepturilor de preferinţă, şi a doua, în care noi investitori instituţionali locali şi internaţionali au subscris în cadrul unui plasament privat. Preţul final pe acţiune pentru ambele etape a fost stabilit la 0,82 lei, conform unui comunicat de presă.

    „Suntem încântaţi de succesul acestei majorări de capital, care ne permite să continuăm strategia noastră ambiţioasă de creştere, prin M&A şi prin expansiune internaţională. Interesul ridicat din partea investitorilor instituţionali demonstrează încrederea acestora în viziunea şi capacitatea noastră de a dezvolta şi consolida poziţia AROBS pe pieţele globale. Sectorul în care activăm, IT&C, joacă un rol crucial în transformarea şi modernizarea industriilor la nivel global şi cred cu tărie că AROBS este bine poziţionată să facă parte din această schimbare”, a declarat Voicu Oprean, fondator şi CEO al Arobs.

    Datorită interesului semnificativ din partea investitorilor instituţionali în cadrul plasamentului privat, oferta a fost suplimentată cu acţiuni existente. Astfel, pe parcursul ofertei, au fost vândute un total de 174.258.721 de acţiuni noi, împreună cu 56.546.000 de acţiuni existente oferite spre vânzare de acţionarul majoritar, Voicu Oprean, direct şi prin Cabrio Investments. Această suplimentare a ofertei cu acţiuni existente a fost realizată şi pentru a creşte free-float-ul companiei.

    „Fondurile atrase vor contribui la derularea în continuare a investiţiilor noastre în cercetare şi dezvoltare, prin care vizăm introducerea în piaţă de soluţii inovatoare care să îmbunătăţească eficienţa şi să stimuleze creşterea afacerilor. Echipele noastre sunt pregătite să valorifice oportunităţile oferite de noile tehnologii emergente, precum şi prin intermediul parteneriatelor strategice pe care le avem în vedere la nivel global. Suntem încrezători că, prin viziunea noastră şi cu sprijinul investitorilor, vom continua să creştem şi să inovăm, aducând valoare adăugată”, adaugă CEO-ul.

    Majorarea de capital a Arobs a atras 8 investitori instituţionali locali şi internaţionali, care au subscris peste 96% din acţiunile oferite în cadrul operaţiunii. Astfel, operaţiunea care se finalizează azi este cea mai mare majorare de capital pentru o companie publică din sectorul IT şi prima majorare de capital a unei companii din această industrie în care majoritatea semnificativă a capitalului a fost subscris de investitori instituţionali. În urma acestei tranzacţii, Voicu Oprean deţine direct 50,6329% din capitalul social al companiei.

    Capitalul atras va sprijini continuarea strategiei de creştere a Arobs prin achiziţii de noi companii şi creştere organică. Astfel, sumele atrase în cadrul majorării de capital, împreună cu alte surse potenţiale de finanţare, vor fi utilizate pentru dezvoltarea şi consolidarea grupului.

    Compania va utiliza fondurile atrase pentru a achiziţiona companii care demonstrează existenţa unor sinergii şi sunt uşor de integrat în cultura sa, cu un portofoliu robust de clienţi şi un indicator EBITDA solid, şi pentru a se extinde în Europa, America de Nord şi Asia. O mică parte din fonduri va fi folosită pentru capital de lucru, în vederea susţinerii creşterii organice, dar şi pentru a genera noi produse/soluţii de tip greenfield.

    „Arobs analizează în prezent mai multe ţinte potenţiale de achiziţie, cu o cifră de afaceri agregată de aproximativ 18,4 milioane de euro şi o marjă EBITDA aproximată pentru 2023 în linie cu cea a grupului. Companiile-ţintă operează în servicii software, produse software de management al flotelor şi soluţii de business. Zonele geografice vizate sunt România, Germania, Austria, Elveţia, Turcia, Marea Britanie şi Serbia”, reiese din comunicat.

    Aceasta a fost cea de-a doua majorare a capitalului social efectuată de Arobs la Bursa de Valori Bucureşti şi prima după transferul acţiunilor sale pe Piaţa Principală în data de 25 septembrie 2023. Primul plasament privat, din octombrie 2021, a fost de aproximativ 15 milioane de euro şi a atras, în foarte mare majoritate, investitori de retail. În urma atragerii de capital din 2021, Arobs a efectuat 10 achiziţii, până la data curentă.

    Operaţiunea de majorare a capitalului social a fost intermediată de BT Capital Partners. Filip & Co a acţionat în calitate de consilier juridic pentru Arobs.  

     

  • Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în T1 de 8049 lei, în creştere 15,3% fată de perioada similară din 2023. Cheltuielile au crescut cu 14,6%

    Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în T1 2024  de 8049 lei, în creştere cu 7,3%, reprezentând 3210 lei pe o persoană, cu 7% mai mult fată de T4 2023, potrivit INS.

    Comparativ cu T1 2023, veniturile pe gospodărie au crescut cu 15,3%, iar cele pe o persoană cu 14,8%.

    În acelaşi timp, cheltuielile medii lunare ale populaţiei au fost  de 6843 lei pe o gospodărie (2729 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85% din veniturile totale, în creştere cu 329 lei faţă de T4 2023.

    Comparativ cu T1 2023, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 14,6%, iar cele pe o persoană cu 14%.

    Veniturile băneşti au totalizat 7473 lei lunar pe o gospodărie (2981 lei pe o persoană) în creştere cu 7,4% faţă de trimestrul IV 2023, iar  veniturile în natură de 576 lei lunar pe o gospodărie (230 lei pe o persoană), în creştere cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2023.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 5539 lei pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă de trimestrul IV 2023 cu 2,0 puncte procentuale).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1558 lei lunar pe o gospodărie (19,3% în trimestrul I 2024, respectiv, 20,4% în trimestrul IV 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,2% în trimestrul I 2024, respectiv, 7,3% în trimestrul IV 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,3% în trimestrul I 2024, respectiv, 1,6% în trimestrul IV 2023) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,9% în trimestrul I 2024, respectiv, 5,7% în trimestrul IV 2023).

    În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, în mediul urban veniturile au totalizat 8993 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3830 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

    Cheltuielile băneşti medii lunare au fost de 6370 lei pe o gospodărie (2541 lei pe o persoană), mai mari cu 4,7% faţă de trimestrul IV 2023.

    Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în trimestrul I 2024, a fost, în medie, de 474 lei lunar pe o gospodărie (189 lei pe o persoană), în creştere cu 10,7% faţă de trimestrul IV 2023.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii,  de 4099 lei lunar pe o gospodărie (59,9%), şi impozitele, contribuţiile, cotizaţiile şi taxele, de 2323 lei pe o gospodărie (33,9%). 

    De asemenea, acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) reprezintă o medie de 154 lei pe o gospodărie (2,3%).

    Conform clasificării standard pe destinaţii       a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1380 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,7%).

    Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 693 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 16,9%, de cele pentru băuturile alcoolice, tutun în valoare de 302 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,4% în cheltuielile totale de consum medii lunare şi de cheltuielile pentru transport în valoare de 300 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare.

    Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de 34 lei pe o gospodărie (0,8% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

  • România cumpără de la coreeni de la Hanwha Aerospace obuziere şi echipamente militare de 1 mld. dolari în cea mai mare tranzacţie din ultimii 7 ani. Acţiunile Hanwha, la maxim istoric

    Hanwha Aerospace, cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud în funcţie de vânzări, a obţinut o comandă de 1.400 miliarde de woni (1 miliard de dolari) din partea României pentru furnizarea de obuziere autopropulsate, în cadrul celui mai recent contract de export către Europa de Est, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Contractul este cea mai mare achiziţie de arme a României din ultimii şapte ani şi include 54 de obuziere K9, muniţie şi 36 de vehicule de realimentare K10.

    Coreea de Sud a devenit un actor important pe piaţa mondială a apărării după invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu doi ani, sporindu-şi exporturile de arme către ţările din Europa de Est, precum Polonia, datorită costurilor şi termenelor de aprovizionare mai reduse.

    Acţiunile Hanwha au crescut miercuri dimineaţă cu mai mult de 5 %, atingând un nivel record.

     

  • A doua cea mai mare metropola a lumii riscă să dispară sub ape, iar soarta mega-oraşului atârnă în mâinile unui miliardar

    Veneţia se scufundă. La fel şi Rotterdam, Bangkok şi New York. Dar niciun loc nu se compară cu Jakarta, megaoraşul care se scufundă cel mai rapid de pe planetă. În ultimii 25 de ani, zonele cele mai afectate din capitala Indoneziei s-au scufundat cu peste 4,5 metri. Potrivit experţilor, oraşul are timp până în 2030 pentru a găsi o soluţie, altfel va fi prea târziu pentru a mai putea opri un dezastru, scrie Bloomberg.

    În acest caz, Anthoni Salim, miliardarul proprietar al PT Air Bersih Jakarta, firma la care guvernul a apelat pentru a extinde imediat, accesul la apă curentă pentru cei 11 milioane de locuitori ai oraşului. În prezent, unul din trei locuitori din Jakarta nu are acces la apă curentă, ci se bazează pe miile de fântâni ilegale care împânzesc oraşul – şi care epuizează pânza freatică şi slăbesc solul, creând condiţii propice pentru continuarea scufundării.

    Pentru Salim, timpul e mai preţios decât orice. El a acumulat peste 10 miliarde de dolari activând în mai multe industrii, devenind inclusiv unul dintre cei mai mari producători de tăiţei instant din lume.

    Controlul aprovizionării cu apă a capitalei a fost o prioritate personală de când o revoluţie aproape că a dezmembrat conglomeratul familiei sale în urmă cu 25 de ani. Atunci când guvernul a solicitat oferte pentru modernizarea infrastructurii de apă a oraşului, compania lui Salim a fost una dintre puţinele care s-au oferit să dea o mână de ajutor.

    Dacă ABJ a lui Salim poate contribui la realizarea planului de a aduce apă în fiecare gospodărie din Jakarta, experţii spun că oraşul are o şansă – iar compania va încasa miliarde de dolari. Dacă nu reuşeşte, este posibil ca haosul să domnească în a doua cea mai mare metropolă din lume. Scufundarea continuă, combinată cu intensificarea furtunilor şi creşterea nivelului mării, va fi mai mult decât pot duce digurile de protecţie ale Jakartei, a declarat JanJaap Brinkman, expert în inundaţii la institutul olandez de cercetare a apei Deltares:

    „Va fi atât de multă apă de mare care se va revărsa, încât nu se va opri niciodată. Nu va exista nicio scăpare”.

    Noul contract al ABJ include drepturi de operare a celor mai mari cinci staţii de tratare a apei din oraş şi de vânzare a mai mult de jumătate din rezervele de apă tratată până în 2048. De asemenea, va construi o nouă uzină şi conducte, dublând numărul de conexiuni până la sfârşitul acestui deceniu.

    Nu există niciun dezavantaj real pentru ABJ: compania va obţine venituri de aproximativ 4,8 miliarde de dolari în urma acestei tranzacţii, potrivit lui Lafrik Bano Rangkuty, director preşedinte la ABJ. Chiar şi în cel mai pesimist scenariu, ABJ nu va pierde bani, spune Simon Melhem, director la compania mamă Moya Holdings Asia Ltd, deţinută de Salim.

    Cu toate acestea, dacă compania dă greş, Jakarta riscă să se confrunte cu un dezastru de proporţii biblice.

    Posibilul salvator al oraşului s-a născut în 1949, fiind fiul cel mai mic al magnatului Sudono Salim, născut în China. Sudono a fost un apropiat al fostului preşedinte indonezian Suharto, unul dintre cei mai bogaţi dictatori din istorie, potrivit organizaţiei germane non-profit Transparency International. Sub patronajul lui Suharto, bătrânul Salim şi-a construit un imperiu. La apogeul său din anii 1990, Salim Group avea sute de companii afiliate.

    În adolescenţă, Anthoni Salim îl însoţea adesea pe tatăl său în vizitele la fabrică, potrivit unei biografii a familiei. După doi ani de studii în Marea Britanie, s-a întors în Jakarta pentru a lucra cu tatăl său. Când a ajuns la 30 de ani, Anthoni era pe cale să preia conducerea.

    Anthoni s-a implicat în aprovizionarea locală cu apă încă din anii 1990. Banca Mondială tocmai acordase Jakartei un împrumut pentru a-şi consolida infrastructura de apă şi canalizare şi pentru a face ca reţelele de apă să devină mai atractive pentru investitori. Suharto a împărţit sistemul de apă din Jakarta în două şi a dat jumătăţile la doi operatori privaţi, care au fost asociaţi cu persoane apropiate dictatorului.

    Grupul Salim şi compania franceză Suez SA au primit o jumătate, în timp ce fiul lui Suharto, Sigit Harjojudanto, şi compania britanică Thames Water Ltd. au primit cealaltă jumătate. Nu a existat nicio licitaţie publică.

    Însă, la scurt timp după semnarea contractului, preşedinţia lui Suharto s-a prăbuşit. În vara anului 1998, au izbucnit revolte în întreaga ţară, alimentate de plângeri legate de corupţie, şomaj ridicat şi penurie de alimente. Protestatarii i-au vizat, de asemenea, pe cei apropiaţi dictatorului.

    După ce protestatrii au incendiat casa familiei Salim, Sudono Salim a fugit în Singapore şi apoi în Los Angeles, lăsându-l pe Anthoni să salveze afacerea familiei. Acesta a început să reducă numărul de companii ale tatălui său, păstrând doar activele de bază.

    Problema apei a fost abandonată. Suez şi Thames Water i-au cumpărat pe Salim şi pe fiul lui Suharto. Companiile franceze şi britanice nu au reuşit niciodată să modernizeze sau să extindă sistemul aşa cum era planificat, iar numărul de puţuri ilegale a crescut.

    În 2006, Thames Water şi-a vândut concesiunea unei alte firme, Acuatico Pte Ltd. Aceasta a declarat la momentul respectiv că a acumulat pierderi de zeci de milioane de dolari. Suez şi-a vândut participaţia unei firme de capital privat în 2017, după ce a investit peste 2,2 trilioane de rupii (130 de milioane de dolari) pentru a îmbunătăţi infrastructura de apă din Jakarta, potrivit unui purtător de cuvânt al Suez.

    Între timp, Salim, după ce a stabilizat conglomeratul, a început să îşi construiască imperiul de active de apă. Când Acuatico, de zece ori mai mare decât Moya lui Salim, a fost scoasă la vânzare în 2017, Moya a cumpărat. A durat 20 de ani, dar Salim a recâştigat controlul asupra a jumătate din instalaţiile de apă din Jakarta.

    În cadrul celei mai recente tranzacţii, compania va cheltui aproximativ 1,7 miliarde de dolari pentru a construi o staţie de tratare, conducte şi racorduri, precum şi pentru a întreţine instalaţiile existente. Compania de stat PAM Jaya va plăti ABJ pentru apă şi infrastructură în rate, pe măsură ce acestea sunt construite.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Cei mai mari administratori de fonduri la finele lunii mai: BRD AM, Raiffeisen AM, Erste AM şi BT AM au împreună peste 80% din piaţă

    BRD Asset Management a fost la sfârşitul lunii mai cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România, având în vedere că activele companiei au ajuns la aproape 5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o cotă de piaţă de 21%. Societatea a urcat pe locul întâi în aprilie, când a depăşit divizia de gestionare a investiţiilor din cadrul Raiffeisen.

    În cazul Raiffeisen AM, activele afişate la finele celei de a cincea luni din an au fost de 4,8 miliarde de lei, adică o cotă de 20,4% din întreaga piaţă de asset management din România.

    Pe locul trei se poziţionează Erste AM, care a deţinut, de-a lungul timpului, prima poziţie în top. Aici, activele au ajuns la 4,7 miliarde de lei, iar cota de piaţă la 20%, arată datele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Imediat în afara podiumului se află BT Asset Management, cu 4,7 miliarde de lei active şi 19,9% din piaţă. Împreună, cei mai mari patru administratori de fonduri de pe piaţa locală au active în valoare de 19,3 miliarde de lei, adică 81,2% din totalul la nivel industriei.

    Urmează Goldman Sachs AM, ale cărui active de 3,2 miliarde de lei se traduc printr-o cotă de piaţă de 13,4%. A doua jumătate a clasamentului este formată din OTP AM (active de 600 de milioane de lei; cotă de piaţă de 2,6%), Patria AM (active de 360 de milioane; cotă de 1,5%), Amundi AM (active de 104 milioane; cotă de 0,4%), Globinvest (80 de milioane; 0,3%) şi Certinvest (46 de milioane; 0,2%).

    Cumulat, activele primilor zece administratori înseamnă peste 90% din piaţă. Întreaga industrie are active de 23,7 miliarde de lei, apropiindu-se în ultimul timp de maximul de circa 26 de miliarde înregistrat în 2021.

    Bursa de la Bucureşti a crescut cu 14,7% în primele cinci luni din 2024 prin indicele de referinţă BET, în timp ce randamentul cu tot cu dividende (BET-TR) a ajuns la 18%. Cele mai bune dinamici din structura BET au fost livrate de Digi Communications (52,3%), Sphera Franchise Group (35%) şi Banca Transilvania (31,5%).

    Doar în luna mai, românii au investit 613 milioane de lei în fonduri mutuale, una dintre cele mai bune luni din istoria industriei. Recordul a fost doborât chiar în luna precedentă, când subscrierile nete au totalizat 650 de milioane de lei.

     

  • Breaking. UiPath a raportat în România afaceri de 2,8 mld. lei în 2023, plus 25% şi primul profit net de la înfiinţare – 32 mil. lei. Numărul mediu de angajaţi a crescut la 1.112

    UiPath, cel mai de succes produs al industriei de IT din România, care dintr-un start-up care lucra pentru clienţi externi dintr-un apartament din Bucureşti a ajuns o companie globală listată pe piaţa bursieră americană, a raportat la Ministerul Finanţelor Publice din România afaceri de aproape trei miliarde de lei.

    Cifra de afaceri a fost mai exact de 2,855 mld. lei (574 mil. euro), mai mare cu 25%, iar numărul mediu de angajaţi a fost de 1.112 faţă de 1.035 în anul precedent. Pentru prima dată de la înfiinţarea companiei UiPath SRL în 2015 compania a raportat profit net: 31,9 mil. lei (6,4 mil. euro) faţă de o pierdere netă de 249 mil. lei în 2022, şi o pierdere netă de 360 mil. lei în 2021.
     

  • Rezultate Bac 2024: 76,4% dintre elevi au promovat examenul, cu 3,6 puncte procentuale peste scorul de anul trecut. Este cea mai bună rată de promovare din ultimii 14 ani

    Ministerul Educaţiei a publicat rezultatele înregistrate în sesiunea iunie – iulie 2024 a examenului naţional de bacalaureat.
     
    Potrivit datelor înregistrate în aplicaţia de examen, au promovat 99.371 de candidaţi (95.112 candidaţi din promoţia curentă, respectiv 4.259 din promoţiile anterioare) din totalul celor 130.041 candidaţi prezenţi. Astfel, rata cumulată de promovare înainte de contestaţii este de 76,4%, în creştere cu 3,6 puncte procentuale faţă de prima sesiune din anul trecut 72,8%.
     
    „Cea mai mare rată de promovare pentru candidaţii din seria curentă s-a înregistrat în judeţele Cluj, 88,9%, Galaţi, 88,5%, Brăila, 87,5%, Bacău, 87,9% şi Braşov 87,4% cea mai scăzută rată de promovare s-a înregistrat în Ilfov, 61,3%, Harghita, 63,5%, Giurgiu, 67%,  Mehedinţi, 68,6%, şi Teleorman, 69,3%”, a spus Ligia Deca, ministrul educaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă. 
     
    Pentru promoţia curentă, rata de succes este de 81,5%, în creştere cu peste 3% faţă de prima sesiune din anul anterior (78,4%), în timp ce pentru promoţiile din anii trecuţi, procentul se situează la 31,9%, superior cu peste 3%, comparativ cu anul trecut (28,5%). 39 de candidaţi au încheiat probele scrise cu media 10.
     
    Cei mai mulţi candidaţi (18.426 – toate promoţiile) au obţinut medii situate pe segmentul 9 – 9.49. 4.373 de candidaţi nu s-au prezentat, iar 103 candidaţi au fost eliminaţi. 
     
    La limba şi literatura română au fost 408 note de 10, la limba şi literatura maternă au fost 21 de note de 10, la proba obligatorie a profilului au fost 3.279, dintre care la matematică au fost 2.424, iar la istorie au fost 855. La proba la alegere a profilului şi a specializării au fost 4.866, iar cele mai multe note de 10 au fost obţinute la disciplina logică şi argumentare, şi anume 1.234. 
     
    Rezultatele finale după soluţionarea contestaţiilor vor fi comunicate în data de 12 iulie.
     

  • Supermarketul online Sezamo: 30% din vânzările de fructe şi legume pe care le avem sunt produse eco. Interesul pentru astfel de produse este în creştere

    Supermarketul online Sezamo, parte din grupul ceh Rohlik, a decis să îşi extindă sortimentul eco, în special pe categoria de fructe şi legume, în condiţiile în care acestea reprezintă aproximativ 30% din vânzările sale de produse eco, interesul pentru astfel de produse fiind în creştere. Astfel, comparativ cu anul trecut, Sezamo a crescut numărul de articole listate în categoria de fructe şi legume eco cu 37%. Printre cele mai vândute produse eco din categoria fructe şi legume se numără roşiile, cireşele, ardeii, afinele şi dovleceii.

    „Interesul clienţilor pentru produse eco este în creştere, în special pe partea de fructe şi legume, iar asta este o confirmare că decizia noastră de a colabora cu micii fermieri, cu fermierii artizanali, a fost una foarte bună. Astfel putem aduce clienţilor produse proaspete chiar şi la 6 ore de la recoltare, transformând conceptul <from farm to table> într-o experienţă constantă”, a declarat Cristian Sălceanu, CEO Sezamo.

    În categoria fructe şi legume, supermarketul online a adăugat recent în portofoliu o serie de produse eco noi precum mixul de roşii de la Nasul Roşu, “Cloşca şi puii”, care include soiuri variate de roşii, dar şi fructe de sezon de la Livada Domniţei, precum căpşuni, zmeură, mure şi caise. Alte noutăţi includ afine bio de la Merry Berry şi produse bio de la Coşul cu Fructe, precum căpşune, vinete, roşii şi verdeţuri. De asemenea, Sezamo a început colaborarea cu un nou furnizor de cireşe bio , Erika, şi a adăugat în oferta sa avocado, lămâi şi cartofi dulci din import. În domeniul verdeţurilor, a introdus fenicul, salvie, apio, rucola şi valeriană.

    „Colaborarea cu micii producători locali este simplificată la Sezamo. Producătorii pot accesa o rubrică specială pe site-ul nostru, şi putem începe colaborarea în câteva zile. Le oferim o piaţă de desfacere targetată şi informaţii detaliate despre preferinţele clienţilor, precum şi garanţii de achiziţie pe termen lung, facilitându-le astfel planificarea şi investiţiile”, a precizat Michael Kaiser, director comercial Sezamo.

    În total, în oferta Sezamo se regăsesc în prezent peste 1.500 de produse eco din 12 categorii: fructe şi legume, carne şi peşte, lactate şi refrigerate, brutărie şi patiserie, mezeluri, băcănie, băuturi, congelate, mama şi copilul, detergenţi, cosmetice şi menaj.

    Grupul ceh Rohlik a lansat oficial supermarketul online Sezamo pe piaţa din România în octombrie 2022 în urma unei investiţii totale de circa 10 milioane de euro.

    Recent, grupul ceh a obţinut o nouă investiţie, în valoare totală de 170 mil. dolari, investitorul principal fiind BERD. Resursele vor fi folosite cu precădere pentru extinderea în mai multe oraşe din regiunea DACH şi Europa Centrală şi de Est.