BusinessMagazin

Tag: credite

  • Robor la 3 luni mai face un pas spre 6%: Indicele este cotat joi dimineaţă la 5,93%, de la 5,90% miercuri

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 5,93%, de la 5,90% cu o zi în urmă, potrivit datelor publicate de BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,08%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 6,29%.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Coaliţia de guvernare a decis luni seara „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie.

    Asociaţia CFA România a anunţat joi că sondajul trimestrial arată că majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni.

     

  • Amânarea ratelor la credite cu până la 9 luni i-a luat prin surprindere pe bancheri

    Concret, coaliţia de guvernare a decis luni seara „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie, după cum au anunţat premierul Nicolae Ciucă (preşedintele PNL) şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu pe Facebook.

    După ce deciziile sunt luate în coaliţie sunt aprobate de guvern.

    Decizia coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR vine după ce pe parcursul lunilor martie/aprilie s-au derulat o serie de runde de discuţii între bancheri şi autorităţi pe tema noului moratoriu de amânare a ratelor bancare în condiţiile noului context economic tensionat, agravat de războiul de la graniţă.

    Bancherii nu au confirmat ajungerea la un acord privind forma noului moratoriu de amânare a ratelor bancare.

    Modalitatea concretă de aplicare a noului moratoriu de amânare a ratelor este în ceaţă deocamdată. Nu este clar care sunt condiţiile, ce criterii de departajare a clienţilor există, dacă vor fi suficiente simple solicitări de amânare transmise de clienţi băncilor sau trebuie trimise şi anumite documente justificative şi nu se ştie nici cine suportă costurile în condiţiile în care dobânzile sunt în creştere după explozia inflaţiei, iar după momentul amânării ratele pot să fie mai mari, scadenţa prelungită şi povara pe umerii debitorilor mai mare.

    Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, care acum este între 5-6%, şi mai creşte.

    Acestă decizie a Coaliţiei de guvernare privind introducerea unui nou moratoriu de amânare a ratelor bancare vine în contextul creşterii dobânzilor şi a facturilor românilor, după ce în 2020 şi 2021 a fost aplicat un alt moratoriu pentru a susţine debitorii persoane fizice şi companii care au avut probleme financiare din cauza pandemiei COVID-19.

    Diferenţa majoră faţă de moratoriul de amânare a ratelor aplicat în perioada pandemiei de COVID ar fi legată de faptul că atunci a existat un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), iar BNR a putut să flexibilizeze cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate mai mult de 3 luni să nu fie considerate neperformante, iar băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le.

    În prezent, în condiţiile în care nu mai există un ghid al EBA, băncile s-ar putea să fie nevoite să facă provizioane pentru ratele amânate, ceea ce ar da peste cap bilanţul şi ar presupune nevoia de capital suplimentar de la băncile-mamă.

  • Cum au ajuns 490.000 de români cu credite la mâna băncilor. Vedeţi dacă sunteţi pe listă

    Românii care mai au contracte de credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, care sunt legate de ROBOR, pot să meargă la bancă şi să facă o cerere prin care să solicite trecerea la IRCC ca indicator de referinţă, pentru a-şi diminua rata de plată, având în vedere că ROBOR a depăşit deja 5%, fiind aproape triplu faţă de nivelul IRCC folosit acum, de 1,86%.

    Clienţii au dreptul, conform OUG 19/2019, să ceară băncilor înlocuirea ROBOR cu IRCC. Iar băncile sunt obligate să răspundă în maximum 60 de zile. „La fel ca în cazul oricărei solicitări de renegociere a condiţiilor con­tractuale, aceasta poate să vizeze doar indexul de do­bândă sau şi alţi parametri ai costului creditului, iar băn­cile vor analiza solicitarea şi o pot accepta sau refuza în ter­men de maximum 60 de zile de la data solicitării. Astfel, banca va realiza o analiză a situaţiei financiare a clientului şi a comportamentului de rambursare din ulti­mele luni pentru orice solicitare de modificare de costuri, inclusiv pentru trecerea de la ROBOR la IRCC“, au explicat reprezentanţii BRD-SocGen la solicitarea ZF.

    În privinţa dobânzii ulterioare a creditului, există mai multe variante posibile: modificarea indexului şi păstrarea marjei, trecerea pe o structură de preţ din oferta curentă sau o variantă intermediară, mai susţine BRD.

     

  • Numărul firmelor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze creditele va creşte

    Conform unei analize realizată de EY, creşterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creşterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creşterea inflaţiei şi de impactul financiar al războiului din Ucraina.

    “Deşi în următorii doi ani se vor înregistra rate de creştere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent. Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice şi a presiunilor asupra preţurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituţiile financiare şi factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare.”, a spus Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader.

    Cu toate acestea, se preconizează revenirea creşterii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025, nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susţinute de guvern în contextul pandemiei .

    Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (faţă de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menţinerii ratelor negative ale dobânzilor şi intervenţiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor şi ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

    Prognoza EY prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor creşte cu 3,4% în 2022 şi cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 şi 2021.

    Cu toate acestea, neplăţile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 şi au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

    Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creşterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental şi al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiţii din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina şi a unei atenţii sporite acordate îmbunătăţirii bilanţurilor corporative. De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de deţineri de numerar “în exces” pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

    Împrumuturile ipotecare în întreaga zonă euro vor creşte în medie cu 3,9% între 2022 şi 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 şi 5,2% în 2021.

    Creditele ipotecare au înregistrat o performanţă surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creşterii preţurilor locuinţelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu şi capacităţii unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanţarea depozitelor.

    Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puţin îmbucurătoare, pe măsură ce preţurile locuinţelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci pieţele imobiliare încinse.

    Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creştere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie.

    Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an şi cu încă 1,7% în 2023. Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.

  • Indicele ROBOR a crescut din nou. Rate tot mai mari pentru românii cu credite la bănci

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 5,52%, de la 5,50% vineri.

    De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu peste 8,5%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de peste 80%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,71%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 5,94%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

  • Din cauza exploziei ROBOR-ului – creştere de peste 350% într-un an – companiile se uită după credite în euro, unde dobânzile sunt de 5 ori mai mici: băncile ar vrea să dea credite în euro pentru că la lei situaţia este tensionată – Banca Românească a ajuns să plătească o dobândă de 7,45% ca să ia lei de la Nuclearelectrica

    Luni, 9 mai, acum o săptămână, la conferinţa ZF Investiţi în România de la Sibiu, proiect realizat cu CEC Bank, Mircea Ursache, directorul general de la Moara Cibin, parte din grupul de panificaţie Boromir, a declarat că această creştere a ROBOR-ului începe să se simtă din ce în ce mai mult în rata de plată la credite şi, în acest context, l-a întrebat pe Bogdan Neacşu, CEO CEC Bank, dacă dă credite în euro, având în vedere că dobânzile sunt mai mici, mult mai mici.

    Această întrebare este pusă de tot mai multe companii în ultima vreme, având în vedere tensiunile de pe piaţa financiară.

    Bogdan Neacşu a spus că, pe termen scurt, un credit în euro ar putea fi o opţiune, mai ales în contextul în care băncile au resurse în euro disponibile.

    Vineri, ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile către companii şi către o parte din persoanele fizice, a ajuns la 5,5%, cu 80% mai mult de la începutul anului, şi cu peste 350% faţă de acum 1 an. Iar această tendinţă de creştere se menţine, atâta timp cât inflaţia nu dă semne că şi-ar reduce creşterea.

    La euro, EURIBOR la 3 luni, indicatorul folosit pentru împrumuturile în moneda europeană, a fost cotat la minus 0,43%.

    Deci, faţă de ROBOR, ar fi o diferenţă de aproape 6 puncte procentuale, o diferenţă care nu este deloc de neglijat.

    Am luat în considerare că băncile ar practica aceeaşi marjă, atât la lei, cât şi la euro, care se adaugă peste indicatorul de referinţă.

    După ce ani de zile a ţinut dobânda de referinţă la minus 0,5%, Banca Centrală Europeană se pregăteşte şi ea să înceapă procesul de creştere a dobânzilor, din cauza creşterii inflaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca dobânda de referinţă să ajungă, acum, în vară, la 0, iar spre finalul anului la 0,5-1%.

    La Bucureşti, BNR a majorat marţi dobânda de referinţă de la 3 la 3,75%, iar economiştii băncii americane Goldman Sachs cred că Banca Naţională va ajunge cu dobânda de referinţă chiar la 6,5%, mai ales dacă, în regiune, celelalte bănci centrale vor continua procesul de creştere a dobânzilor de referinţă, care, şi aşa sunt mai mari decât cele de la BNR.

    Dacă în Europa inflaţia este de 7-8%, în România inflaţa a fost în aprilie de 13,7, iar noile date indică faptul că în lunile următoare inflaţia va ajunge la 15%, dacă nu chiar mai mult.

    Problema este că BNR crede, într-o variantă optimistă, că inflaţia va reveni la un nivel de o singură cifră, abia în T2/2023, adică peste 1 an, asta dacă tensiunile geopolitice se mai reduc, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care a determinat explozia preţurilor la energie, materii prime şi, acum, a preţurilor tuturor celorlalte bunuri şi servicii.

    Chiar Isărescu spune că este surprins de cât de repede se transmite în preţurile finale războiul din Ucraina.

    Pentru a nu scăpa inflaţia chiar de tot de sub control, BNR foloseşte/ţine cursul valutar leu/euro stabil, la 4,94 lei/euro pentru a nu mai aduce în plus o presiune într-o economie care importă inflaţie.

    Mugur Isărescu a reafirmat faptul că vrea un curs stabil, ceea ce înseamnă că excesele de creştere vor fi imediat înăbuşite.

    România importă mai mult decât exportă, diferenţa fiind de 23 de miliarde de euro în 2021, şi cel puţin 20 de miliarde de euro în acest an, aşa că orice creştere a cursului se vede în preţurile produselor importate, de la maşini până la usturoi şi mere din China şi Polonia.

    Pe lângă acest lucru avem şi situaţia în care foarte multe preţuri din România, începând de la utilităţi, telefonie mobilă, şcoli private până la preţurile apartamentelor, sunt exprimate în euro şi apoi plătite în lei, iar orice creştere a cursului se vede imediat în preţurile de vânzare finale.

    În aceste condiţii, dacă acest curs valutar leu/euro rămâne în continuare stabil – chiar şi o creştere de 1-2%/an este acceptată de BNR – diferenţa dintre ROBOR 5,5% şi EUROBOR – minus 0,46%, este mare, iar creditul în euro este mult mai avantajos.

    Când ROBOR-ul era la 1,5%, acum 1 an, iar EURIBOR la minus 0,4%, plus creşterea cursului valutar leu/euro de 1,6%, rezulta o diferenţă de numai 0,5pp.

    Pentru creditele de retail – ipotecare, imobiliare, de consum, opţiunea de credite în eruo a dispărut aproape de tot. Nu ştiu câte bănci mai au în ofertă împrumuturi în euro pentru retail, dar cine ştie, poate acum, în noul context de piaţă, vor reveni ofertele.

    Companiile pot lua mai uşor credite în euro, cel puţin teoretic.

    În ultimul deceniu, raportul dintre creditele în lei şi cele în valută s-a schimbat dramatic.

    Dacă în criza anterioară am fost prinşi cu un raport de 70% credite în valută şi numai 30% dintre credite în lei – în perioada de boom băncile au dat cu şapte mâini credite în euro pentru că aveau resurse în valută nelimitate de la băncile mamă, iar diferenţa de dobândă era ca acum – ceea ce a contribuit în final la criză, acum raportul este exact invers: creditele în lei au pondere de 72% în total finanţare economie, iar creditele în valută, în special în euro, au ajuns la 28%, ceea ce face să nu mai existe riscul valutar dacă ar creşte cursul, dar din păcate, există riscul de dobândă care se manifestă acum prin creşterea excesivă a ROBOR-ului într-o perioadă extrem de scurtă.

    În luna martie, situaţia statistică arăta că depozitele în lei pe sistem bancar au ajuns la 298 de miliarde de lei, dintre care populaţia avea 156 de miliarde de lei (plus numai 1% într-un an), iar companiile aveau depozite de 141 de miliarde de lei (în creştere cu 13,6%).

    Depozitele în valută au ajuns la echivalentul în valută a 180 de miliarde de lei, din care populaţia avea depozite de 125 de miliarde de lei (14,4% creştere într-un an), iar companiile aveau 55 miliarde lei (creştere de 32% într-un an).

    Creditele acordate în lei au ajuns la 244 de miliarde de lei, din care populaţia avea credite luate de 140 de miliarde de lei (plus 15% într-un an), iar companiile aveau 104 miliarde de lei (plus 27% într-un an).

    Creditele în valută acordate populaţiei au scăzut până la echivalentul în lei a 26 de miliarde de lei (minus 12,7% într-un an) iar creditele acordate companiilor în valută reprezentau echivalentul în lei a 65 de miliarde de lei (plus 15% într-un an).

    Deci, populaţia are economii în valută de 125 de miliarde de lei şi credite luate de numai 26 de miliarde de lei în valută, rezultând o diferenţă disponibilă de 100 de miliarde de lei în valută, adică 20 de miliarde de euro.

    Aceşti bani presează foarte mult bilanţul băncilor pentru că nu au cui să dea credite în valută, sau cel puţin nu aveau până acum.

    Din motive de risc şi de reglementare, băncile nu prea pot jongla între resursele în lei şi cele în valută. Dacă au resurse în valuta, pot să dea credite în valută. Dacă au resurse în lei, trebuie să dea numai credite în lei, sau să plaseze banii în titluri de stat în lei.

    De aceea Bogdan Neacşu, CEO CEC, spunea că băncile ar vrea să dea credite în euro.

    Mai ales că, pe lei, situaţia a devenit extrem de tensionată pe piaţa interbancară ca urmare a politicii BNR de control strict al lichidităţii, existând un deficit important pe piaţă, mai ales în contextul în care băncile au banii blocaţi în titlurile de stat, iar o vânzare a acestor titlturi, ar însemna marcarea unor pierderi cu impact direct în capitalul băncilor, având în vedere că preţurile titlurilor de stat româneşti au scăzut puternic în ultimele luni, din cauza creşterii dobânzilor.

    Ca să nu marcheze pierderi directe, pentru că oricum marchează pierderi scriptice prin reevaluarea zilnică a portofoliilor, băncile trebuie să facă rost de lichiditate în lei, şi încă repede.

    Pe piaţa de retail băncile au început să crescă dobânzile – Banca Transilvania oferă 4% pe an, în timp ce TBI, o bancă mai mică, oferă 6% pe an.

    Isărescu se aşteaptă ca băncile să ofere dobânzi mai mari la depozite.

    Pentru a vedea cât de tensionată este piaţa în lei cu un deficit de resurse, Banca Românească, care prin preluarea de către Eximbank va forma un grup care intră în Top 10, a ajuns să plătească o dobândă de 7,49% pentru a lua bani de la Nuclearelectrica, una dintre cele mai lichide companii din piaţă.

    În urmă cu un an, în septembrie, Banca Românească plătea o dobândă de 2,55% pentru a lua bani de la Nuclearelectrica.

    Dacă o bancă oferă 7,45% dobândă ca să ia bani, cu cât ar trebui să dea creditul mai departe, la ce dobândă?

    Pe piaţa titlurilor de stat, acolo unde zi de zi creşte temperatura, dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor au ajuns la 7%, iar pe piaţa secundară, acolo unde se tranzacţionează zilnic titluri de stat, randamentul la 10 ani a sărit la 8,35% pe an, un nivel la care nu se gândea nimeni la începutul anului.

    Pentru Ministerul Finanţelor mai important este acum să facă rost de bani pentru finanţarea deficitului decât dobânda pe care o plăteşte.

    În acest context extrem de tensionat pe piaţa de lei, băncile ar da credite în euro pentru că au resurse, dar şi companiile trebuie să ceară şi să-şi asume un risc valutar în cazul în care cursul creşte cu mai mult de 4-5%.

    Dar Isărescu spune că ţine la stabilitatea cursului, fără însă a preciza în ce marjă.

    Oricum, statistic, dobânzile la euro sunt de 5 ori mai mici decât dobânzile la lei, cel puţin acum.

    Ca diferenţa de 5 puncte procentuale să se mai reducă, ar trebui ca ROBOR-ul să scadă iar EURIBOR-ul să crească.

  • ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, continuă să crească. De la începutul anului indicele s-a majorat cu 80%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi, 12 mai, la 5,44% valoare în creştere faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 5,37%.

    De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu 8,58%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de 80,1%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,59% de la 5,50% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,79% în creştere de la 5,69% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis marţi să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.


     

     

  • Români cu credite legate de ROBOR, mergeţi la bancă şi cereţi trecerea la IRCC ca să vă scadă rata!

    Românii care mai au contracte de credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, care sunt legate de ROBOR, pot să meargă la bancă şi să solicite trecerea la IRCC, pentru a-şi diminua rata, în condiţiile în care ROBOR a depăşit deja 5%, fiind de aproape trei ori mai mare faţă de nivelul IRCC care se aplică acum, de 1,86%.

    Practic, debitorii cu credite legate de ROBOR pot să facă o cerere la bancă prin care solicită trecerea de la ROBOR la IRCC. Ieri, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 5,16%, maximul ultimului deceniu. Între creşterea ROBOR şi a IRCC nu este doar un lag de câteva luni, ci diferă şi metodologia de calcul. ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, iar indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

    Şi Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) le-a recomandat recent consuma­torilor cu credite legate de ROBOR să facă o cerere la bancă pentru trecerea la IRCC, la care băncile trebuie să răspundă în maximum 60 de zile şi să încheie un act adiţional cu debitorii. Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor.

    Taxa bancară a fost legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei. Taxa bancară a fost în cele din urmă decuplată de ROBOR,  iar apoi eliminată, dar IRCC a rămas.

     

  • Români cu credite legate de ROBOR, mergeţi la bancă şi cereţi trecerea la IRCC ca să vă scadă rata!

    Românii care mai au contracte de credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, care sunt legate de ROBOR, pot să meargă la bancă şi să solicite trecerea la IRCC, pentru a-şi diminua rata, în condiţiile în care ROBOR a depăşit deja 5%, fiind de aproape trei ori mai mare faţă de nivelul IRCC care se aplică acum, de 1,86%.

    Practic, debitorii cu credite legate de ROBOR pot să facă o cerere la bancă prin care solicită trecerea de la ROBOR la IRCC. Ieri, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 5,16%, maximul ultimului deceniu. Între creşterea ROBOR şi a IRCC nu este doar un lag de câteva luni, ci diferă şi metodologia de calcul. ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, iar indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

    Şi Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) le-a recomandat recent consuma­torilor cu credite legate de ROBOR să facă o cerere la bancă pentru trecerea la IRCC, la care băncile trebuie să răspundă în maximum 60 de zile şi să încheie un act adiţional cu debitorii. Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor.

    Taxa bancară a fost legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei. Taxa bancară a fost în cele din urmă decuplată de ROBOR,  iar apoi eliminată, dar IRCC a rămas.

     

  • Dragi cititori ai ZF care aveţi credite legate de ROBOR, mergeţi la bancă şi cereţi trecerea la IRCC ca să vă fie înjumătăţită rata!

    ♦ ROBOR la trei luni a ajuns la maximul ultimului deceniu, de 5,16% ♦ Indicele IRCC folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi este 1,86%, de 2,8 ori mai mic ca ROBOR la trei luni ♦ Între creşterea ROBOR şi a IRCC nu este doar un lag de câteva luni, ci diferă şi metodologia de calcul. ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, în timp ce indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

    Românii care mai au contracte de credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, care sunt legate de ROBOR, au posibilitatea să meargă la bancă şi să solicite trecerea la IRCC ca indicator de referinţă, pentru a-şi diminua rata de plată, în condiţiile în care ROBOR a depăşit deja 5%, fiind de aproape 3 ori mai mare faţă de nivelul IRCC care se aplică acum, de 1,86%.

    Practic, debitorii cu credite legate de ROBOR pot să meargă la bancă şi să facă o cerere prin care solicită trecerea de la ROBOR la IRCC.

    În timp ce ROBOR la trei luni şi ROBOR la şase luni au depăşit 5%, IRCC aplicat în contractele de credit până la final de iunie va fi de 1,86%, iar în trimestrul următor de 2,65%.

    Ieri, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 5,16%, valoare în creştere faţă de cea înregistrată miercuri, de 5,10%. De la începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni s-a majorat cu circa 3%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de peste 70%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot ieri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,28% de la 5,24% miercuri.

    Între creşterea ROBOR şi a IRCC nu este doar un lag de câteva luni, ci diferă şi metodologia de calcul. ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, iar indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

    Practic, indicele IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot adauga o marjă fixă.  Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de bănci pentru trimestrul următor.

    Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de pliticieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei. Taxa bancară a fost în cele din urmă decuplată de ROBOR, dar IRCC a rămas.

    Şi Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a recomandat recent consumatorilor cu credite legate de ROBOR să facă o cerere la bancă. la care băncile trebuie să răspundă în maximum 60 de zile şi să încheie un act adiţional cu debitorii.

    „Consumatorii cu credite în lei cu dobânzi variabile pot face economii lunare importante la plata ratelor bancare prin trecerea de la ROBOR la IRCC. Economiile sunt cu atât mai mari cu cât soldul creditului este mai mare, iar perioada rămasă până la scadenţă este mai îndelungată“, a declarat recent Alin Iacob, preşedintele AURSF.

    Din luna mai 2019 costul împrumuturilor populaţiei nu mai este legat de ROBOR, ci se aplică noul indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor numit IRCC, care este mai scăzut. Prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din ultimul trimestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca referinţă în lunile mai şi iunie, iar următoarea valoare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea (iulie-septembrie), valoarea de 2,66% fiind folosită pentru creditele retail în lei luate în ultimul trimestru din 2019.