BusinessMagazin

Tag: creare

  • Un an de Afaceri de la zero

    „De la zero” este umbrela sub care adunăm aceste businessuri, subliniind prin acest lucru nu că investiţiile sunt zero – orice afacere se porneşte cu bani, în definitiv – ci că au creat singuri un brand, au pus pe picioare ateliere, şi-au găsit parteneri, s-au dotat cu echipamente, şi-au creat o reţea de distribuţie, au găsit spaţii în care să funcţioneze, au recrutat angajaţi. Iar toate acestea s-au făcut cu forţe proprii, fără a primi nimic de-a gata.
    Sute, mii de alte poveşti aşteaptă să fie spuse, scrise, citite, iar pentru aceasta vă aşteptăm în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, în secţiunea Afaceri de la zero, cu o nouă poveste de business în fiecare zi.
    Ziarul Financiar a bifat zeci de oraşe din toată România în căutare de afaceri noi, de la zero. Tot atâţia antreprenori din provincie au venit în studioul ZF pentru a vorbi cu entuziasm despre ce i-a mânat în aventură, cum au găsit resursele, cum au reuşit, cum au eşuat, cum s-au ridicat şi ce planuri şi-au trasat de acum înainte.
    Am selectat numai zece dintre oraşele mari, în afara Bucureştiului, din care am cules poveşti pentru a le afla împreună. Lor li se adaugă multe altele – Predeal (Ralitza), Câmpina (Veltra Bikes), Huşi (Lemnino), Caransebeş (Limonădăria Nea Tică), Moineşti (SMKD), Drăgăşani (Diminutive Sneakers), Piteşti (ARI-Studio), Bicaz (Două surori) – sunt doar câteva exemple. Urmăriţi pe harta realizată de ZF şi BM doar câteva dintre afacerile adunate din cele mai mari oraşe din ţară. Poveştile lor integrale le găsiţi pe platforma ZF Afaceri de la zero, care creşte de la o zi la alta.
    Va urma.

    ↗  BACĂU

    Madame Delice:
    Delia Burcă era deja obişnuită să-şi pregătească, an de an, proviziile pentru iarnă atunci când s-a gândit că această îndeletnicire s-ar putea transforma într-un adevărat business. Aşa s-a născut Madame Delice, o afacere prin care vinde dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve produse în atelierul propriu din Bacău.

    Mugur de ZOF:
    Iulia Iacob a învăţat antreprenoriatul în familie, astfel că dintotdeauna a fost în căutare de idei în care să-şi demonstreze spiritul creativ şi întreprinzător. După ce a încercat mai multe domenii, Iulia Iacob a ales organizarea de evenimente şi a creat Mugur de ZOF, o companie de design şi producţie de evenimente inspirate din natură.

    Vintage Box: Daniel şi Lili Parascan sunt doi antreprenori din Bacău care lucrau în domeniul organizării de evenimente şi al fotografiei şi, după fiecare petrecere, venea momentul să înmâneze clientului imaginile imortalizate. Daniel a căutat variante care mai de care mai diverse pentru a preda fotografiile, aşa că, la un moment dat, a confecţionat o cutie din lemn în care să le aşeze. Aşa a început Vintage Box, un atelier cu albume foto, agende, cutii din lemn şi alte accesorii pentru evenimente.

    ↗  BRAŞOV

    Agricin: Marian Neamţu a început în 1993 să prelucreze blocuri de piatră naturală în atelierul construit în propria curte, cu o tehnologie de asemenea proiectată de propriile mâini. Astăzi, prelucrarea pietrei şi prezentarea produselor se fac pe o platformă industrială din Ghimbav, judeţul Braşov, unde se află fabrica, depozitul şi mai multe showroomuri.

    Be Clockwise: Tudor Petrican, originar din Braşov, a început să producă ceasuri de perete în anul 2010, pe când avea 27 de ani, în sufrageria apartamentului în care, pe atunci, stătea cu chirie. Primul ceas a fost făcut pentru a fi dăruit unui prieten, iar ulterior, pas cu pas, pasiunea s-a transformat într-un proces de producţie organizat.

    Durbane Urbane: Mădălin Pop din Braşov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădiţe în scop atât practic, cât şi estetic.

    Grătar Urban: Daniel şi Ana Otilia Străuneanu, originari din Bucureşti, respectiv Târgu-Neamţ, au pus pe harta culinară din Braşov restaurantul Grătar Urban, specializat în producţia de burgeri, în 2016. Ei au experienţă în antreprenoriat, având şi o cafenea şi o pizzerie în Târgu-Neamţ.

    MuskOx: Claudiu Neamţu, cu experienţă de 19 ani în domeniul vânzărilor, a pornit de la pasiunea pentru fitness când a creat MuskOx, un brand de tricouri destinate activităţilor fizice. Afacerea pornită în Braşov are în centrul colecţiei tricoul activator, care îşi schimbă mesajul scris pe el în momentul în care purtătorul ajunge la punctul maxim de efort fizic.

    ↗  BUZĂU

    Primitiv Foods: Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods.

    VerdePePerete: Oana şi Alexandru Creţu au dat viaţa din Bucureşti pe cea într-un oraş de provincie – Buzău – iar odată cu mutarea au pus şi bazele afacerii VerdePePerete, care produce şi vinde tablouri şi elemente de decor pe bază de licheni.

    ↗  CLUJ-NAPOCA

    Captain Bean: Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean.

    Hair O’Dot: Andra Dascălu s-a întors în 2017 în România după ce a studiat şi s-a pregătit în străinătate, punând bazele Hair O’Dot, o clinică de micropigmentare a scalpului din Cluj, pentru bărbaţii, dar şi pentru femeile care se confruntă cu pierderea părului.

    Logo Cups: Andrei Gârba, originar din Cluj-Napoca, avea în jur de 15 ani când a făcut primii paşi în domeniul ceramicii, o tradiţie a familiei, pe care a „furat-o” de la cei care o stăpâneau cel mai bine. Câţiva ani mai târziu, după ce îşi însuşise deja informaţiile despre ce înseamnă ceramica, ce presupune producţia obiectelor din acest material şi care este procesul care stă la baza lor, toate învăţăturile culese în adolescenţă au luat forma businessului Logo Cups.

    Meat Up: Paul Petri, unul dintre fondatorii Meat Up din Cluj, un local unde se servesc burgeri, deschis în vara lui 2018, pleca în urmă cu câţiva ani din România în Anglia cu o idee de afaceri legată de pasiunea sa pentru gătit. În timpul petrecut în bucătăriile localurilor britanice a pregătit şi reţeta unui business românesc şi a deschis în Cluj-Napoca restaurantul Meat Up.

    Monom: Georgiana Ciceo, la bază arhitect, şi-a urmat pasiunea pentru bijuterii, dar şi pentru meşteşuguri, şi a creat businessul Monom, prin care produce bijuterii contemporane, avangardiste sau inspirate din tradiţia românească.

    The Box Barbell Club: 27 august 2018 este ziua în care The Box – Barbell Club, un centru sportiv care şi-a propus să îi determine pe oameni să facă sport, îşi făcea loc pe piaţa din Cluj-Napoca, fondat de Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican.

    Urban Beasts: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth şi Mădălina Butean, trei tineri din Cluj-Napoca, s-au cunoscut în octombrie 2018, pentru a face un antrenament sportiv împreună, iar două luni mai târziu le-a venit ideea de a-şi face propriul business, aşa că au deschis porţile centrului sportiv Urban Beasts.

    Verde Fresh: Afacerea Verde Fresh a luat fiinţă în anul 2017 în Cluj-Napoca, ca un business de familie, pornit de Delia (profesor) şi George Buliga (business analist), din dorinţa de a face un produs local, proaspăt, pentru care au văzut cerere din partea mai multor cunoştinţe. Verde Fresh este un brand sub care se vinde lapte de migdale.

    ↗  ORADEA

    Atelier Lignum: Daniel Jolţa, de meserie inginer constructor, avea mai mulţi ani de experienţă în domenii precum construcţii şi automotive, când a decis să devină antreprenor, valorificând pasiunea pentru procesarea lemnului. Aşa a apărut, în toamna anului 2019, Atelier Lignum, un atelier amplasat în Oradea, unde Daniel Jolţa produce platouri, tocătoare şi tăvi din lemn.


    Atelier Uglai: Vasile Uglai, licenţiat în arte şi design, a îmbinat pasiunea pentru ceasuri cu învăţăturile deprinse în timpul facultăţii şi a pornit o afacere prin care produce curele de ceas din piele naturală, hand-made, într-un atelier din Oradea, alături de soţia şi fiica sa.


    Dadda: Silviu şi Andrada Prundianu au pus pe piaţă în vara anului 2019 brandul de pături pentru bebeluşi Dadda, după ce au creat o primă pătură drept cadou pentru fina lor. Primele comenzi au venit în urma participării la târguri de profil, precum Baby Expo şi Baby Boom Show.


    Imperma: Cosmin Foltuţiu s-a întors în România după mai mulţi ani petrecuţi în Spania şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma. 

     

  • În timp ce majoritatea lumii medicale se concentrează pe coronavirus, doi medici români continuă lupta împotriva cancerului printr-o inovaţie tehnologică. Şi-au investit economiile în proiect

    Medicii se confruntă deseori cu lipsa de dotări, nu doar la nivel de echipamente şi consumabile, dar şi la nivel de aplicaţii software care să îi ajute în munca de cercetare atât de importantă pentru tratarea bolilor. Iar unii dintre ei nu se dau bătuţi şi nu lasă lucrurile aşa, ci încearcă să le schimbe. Un astfel de exemplu este OncoChain, un start-up din Timişoara creat de doi medici care şi-au propus să realizeze o platformă de cercetare pentru îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici.

    „Practic, softurile din spitalele româneşti sunt în momentul de faţă doar nişte aplicaţii de contabilitate, dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Aici intervenim noi“, a spus Mădălin Margan, CEO şi cofondator al OncoChain, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. De profesie medic, el a pus bazele OncoChain alături de soţia sa, tot medic, cu obiectivul de a crea o platformă care să ajute la îmbunătăţirea tratamentelor împotriva cancerului, boală cu care se luptă câteva sute de mii de români.


    „Ideea mi-a venit acum un an şi jumătate. Eram medic în Secţia de Obstetrică – Ginecologie a Spitalului Judeţean din Timişoara şi de asemenea pregăteam lucrarea de doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie Babeş Bolyai din Timişoara şi sufeream din cauza lipsei de softuri medicale de calitate, în care să pot introduce datele despre pacienţi şi să export date utile în cercetarea medicală. Şi am spus că trebuie să fac ceva, să schimb situaţia. Aşa am început acest proiect împreună cu soţia mea, care este de asemenea implicată în cercetarea medicală şi este medic şi a avut aceleaşi probleme. Cumva am suferit împreună în timpul rezidenţiatului şi am spus că trebuie să schimbăm lucrurile”, a explicat el ce l-a determinat să pornească proiectul OncoChain.


    Investiţia iniţială, din resurse proprii, s-a situat la 30.000 euro, iar apoi cei doi medici au obţinut şi circa 25.000 de euro din granturi nerambursabile de la diferite companii. „Am primit două granturi nerambursabile din partea a două companii, Total şi Johnson & Johnson, în cadrul unor competiţii de start-up-uri. A fost greu la început, dar simţim că există dorinţă şi în rândul ecosistemului de start-up-uri, dar mai ales din partea posibililor clienţi şi posibililor parteneri. Am continuat să lucrăm, chiar am adus oameni noi în echipă şi am ajuns de la o schemă pe o tablă albă la o companie care acum este în două acceleratoare – HealthInc în Amsterdam şi Techcelerator în România, probabil cel mai cunoscut accelerator de tech din România la ora actuală. În continuare dezvoltăm compania, dezvoltăm produsul.”
    Fondatorii OncoChain se află acum în discuţii pentru a obţine o finanţare astfel încât să se poată extindă pe plan internaţional şi să continue dezvoltarea aplicaţiei.
    „Am observat că de multe ori echipa şi conexiunile şi partenerii pe care ţi-i alegi sunt mai importante decât finanţarea propriu-zisă, decât banii. Pentru a scala rapid şi pentru a realiza planul de dezvoltare a soft-ware-ului în următorul an am avea nevoie undeva la 450.000 de euro. Noi vom continua oricum. Echipa este foarte ambiţioasă, lucrăm în continuare, nu suntem neapărat dependenţi de această finanţare în realizarea dezideratelor pe care ni le-am propus pentru următorul an. Dar evident că pentru a accelera este nevoie de finanţare. Probabil în vara acestui an, în iunie – iulie, vom încerca să ridicăm o rundă importantă“, a precizat Mădălin Margan.
    În prezent, susţine el, softurile din spitalele româneşti sunt mai mult doar nişte aplicaţii de contabilitate, în care de cele mai multe ori medicii rezidenţi introduc procedurile ce s-au desfăşurat şi medicaţia primită de pacient cu scopul ca spitalul respectiv să primească decontarea de la Casa de Sănătate, să se ştie exact ce proceduri şi ce medicaţie trebuie să fie decontate. „Mai are şi nişte funcţionalităţi de management al pacientului cu privire la datele testelor de laborator, biletele de externare, deci îşi fac treaba bine pentru partea de management al pacientului şi decontare către CNAS. Dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Tocmai aici intervenim noi. Încercăm să standardizăm introducerea de date cât mai mult după diferite sisteme de clasificare internaţionale folosite de obicei în SUA, dar şi în Europa. Practic vrem să ridicăm nivelul colectării de date şi al posibilităţilor de procesare a acestor date în scop util, ştiinţific.”
    Pe lângă îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici, start-up-ul şi-a propus să faciliteze prin intermediul platformei OncoChain şi furnizarea de servicii de medicină personalizată şi centrată pe pacient către furnizorii de servicii medicale din acest domeniu al oncologiei. „În prezent avem un private beta. Practic, este o testare a platformei în 7 clinici de oncologie şi un proiect-pilot cu o companie farma pe care îl desfăşurăm în mai multe clinici. Deci este în producţie, dar deocamdată este o ediţie limitată, privată pentru aceste clinici, care sunt în momentul de faţă mai mult partenerii noştri decât clienţi şi accesul este gratuit”, a menţionat CEO-ul şi cofondatorul OncoChain. El a adăugat că planul este ca prin platforma OncoChain să fie conectate mai multe centre pentru a realiza studii multicentru. „O problemă în cercetarea românească este că fiecare centru îşi desfăşoară activitatea de cercetare cumva local, şi nu avem studii mari. Practic conectând centrele vrem să realizăm acest lucru.”
    Totodată, datele colectate despre pacienţii trataţi pot creşte nivelul serviciilor de sănătate.
    „Poţi să ai anumiţi parametri, să te compari cu media, cu rezultatul din platformă şi ştii unde eşti ca practician, ca şi clinică. Şi poţi rezolva anumite deficienţe mult mai uşor, poţi şti unde eşti deficitar”, a subliniat Mădălin Margan.
    În plus, a completat el, există avantaje şi pentru companiile farma deoarece ele pot orienta cercetarea. „Aducerea medicamentelor noi pe piaţă durează foarte mult şi este foarte scumpă. Această cercetare şi dezvoltare a medicamentelor noi durează poate şi 5-6-7 ani, costă şi miliarde de dolari şi atunci orice avantaj fin pe care îl poţi aduce de orientarea cercetării este un lucru benefic şi practic. Prin OncoChain se realizează colectarea de date din lumea reală, din practica clinică curentă, care sunt diferite de datele din testele clinice, care sunt mai standardizate şi mai controlate. De asemenea este un volum mai mare de date din lumea reală.”
    Fondatorii OncoChain au planuri mari şi se gândesc atât la extinderea în regiune, cât şi la nivel global, conform lui Margan: „vrem să ieşim din România, deja suntem într-un accelerator din Amsterdam şi acolo avem deja două proiecte-pilot, cu Institutul de Cancer şi un institut de sănătate publică al Olandei.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    JSLeague
    Ce face? Platformă online pentru cursuri de programare
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Diana Miron, CEO al JSLeague

    Radio-Saver
    Ce face? Soluţie bazată pe tehnologii de tip wireless şi unde radio care rezolvă problemele de localizare şi comunicare întâmpinate de unităţile de salvare şi de cei care merg în aventuri montane.
    Invitat: Dumitru Prutean, fondator al Radio-Saver din Iaşi 

    Discover Iaşi
    Ce face? Aplicaţie de turism la pachet cu biciclete electrice
    Finanţări totale atrase: 33.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 10.000 euro
    Invitat: Constantin Obreja, fondator şi CEO al Discover Iaşi

    SpineUP
    Ce face? Aplicaţie mobilă cu exerciţii dedicate pentru afecţiunile coloanei vertebrale
    Invitat: Andreea Bureschi, cofondator al SpineUP

    Code of Talent
    Ce face? Platformă de microlearning pentru digitalizarea conţinutului
    Investiţie iniţială: 475.000 euro
    Finanţări totale atrase: 450.000 euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Vlad Grigoriu, cofondator şi CEO al Code of Talent

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Talcioc de lux online: ce vinde online un magazin care i-a avut printre clienţi pe Beatleşi

    Iar dacă vine un virus şi-ţi strică planurile de a crea ceea ce se doreşte a fi un talcioc de lux la sediu, nu-ţi mai rămâne decât să-l muţi online, până trece primejdia. La talciocul de lux al Fred Segal se găsesc şi obiecte mai ieftine, cum ar fi tricouri de 50 de dolari, scrie LA Times, dar şi blugi de câteva sute de dolari, articole vestimentare confecţionate din haine sau accesorii vechi, precum şi genţi vintage de la Chanel sau Hermès şi ceasuri Cartier, genţile şi ceasurile costând zeci de mii de dolari. 

  • Scenarii pentru noua ordine mondialã dupã ce se va termina criza. Cel slab va ieşi şi mai slab, iar cel puternic va stabili noua ordine mondială

    Înainte de pandemie, lupta pentru schimbarea ordinii mondiale era deja în toi, cu SUA punându-se înainte de toţi, cu China în expansiune politică, economică şi comercială spre Vest şi cu Uniunea Europeană chinuindu-se să-şi regăsească echilibrul sau sensul existenţei.

    Noua criză reconfigurează violent peisajul economic, pune la încercare încrederea în politicieni, liderii şi instituţiile lumii şi creează frustrări profunde în societate. Cel slab va ieşi şi mai slab, iar cel puternic, spun cei mai mulţi strategi de geopolitică, va stabili noua ordine mondială.

    „Moartea Neagră” din secolul al XIV-lea, una dintre cele mai distrugătoare calamităţi din istoria omenirii, s-a răspândit probabil din China, a ucis 90% din oamenii din provincia Hubei şi aproximativ jumătate din populaţia de 123 de milioane de persoane de atunci a Chinei, scrie în The National Interest Amitav Acharya, profesor la American University din Washington. Populaţia planetei s-a redus cu peste 100 de milioane. Ciuma a distrus ordinea impusă de civilizaţia mongolă.

    După ce au construit cel mai mare imperiu terestru din istoria lumii, mongolii au dezvoltat comerţul la scară largă, legând Asia de Est, Orientul Mijlociu şi Europa printr-o vastă reţea economică. Imperiul a construit drumuri, poduri, staţii de mesagerie şi asigura securitatea comercianţilor şi călătorilor. Mongolii au creat o globalizare la scară mică. Aceste căi de comerţ au devenit conductorii prin care s-a răspândit pandemia.

    Ciuma a perturbat sistemul de relaţii economice intercalate, cunoscut ca sistemul Khubi, dintre cele patru segmente ale imperiului, Yuanul în est (Beijing), Hanatul Chagatai în centru, Hanatul Ilk în sud-vest (Asia Centrală şi Iran – Persia) şi Hoarda de Aur în nord-vest, la graniţa cu Rusia. Oraşele europene şi-au închis graniţele şi i-au prigonit pe evrei. Pe ei, ca de obicei, s-a dat vina pentru catastrofă. „Moartea Neagră” a tăiat China de Europa timp de secole.

    Comparată cu pandemia de ciumă din secolul al XIV-lea, cea de acum, de COVID-19, pare o simplă gripă. Însă şi aceasta este aşteptată să aibă consecinţe profunde asupra viitorului, să fie mediul din care se va naşte o nouă ordine mondială. 

    În primul rând, scrie Acharya, criza va reduce sprijinul pentru globalizare, care a fost deja slăbit de ascensiunea populismului şi de politicile preşedinţiei lui Trump.

    Pentru viteza mare cu care virusul s-a răspândit în întreaga lume, ajutat de interdependenţa economică, precum şi de turism şi de uşurinţa cu care se călătoreşte în zilele noastre, va fi învinovăţită globalizarea. Închiderea frontierelor naţionale şi locale şi reafirmarea suveranităţii statului fac vulnerabil unul dintre cele mai puternice mituri ale globalizării ca lume fără margini.

    În al doilea rând, virusul poate fi ultimul cui din sicriul ideii de Occident, inclusiv pentru orice a mai rămas din relaţiile transatlantice după naufragiul provocat de Trump. G-7 nu a reuşit să emită o declaraţie comună din cauza insistenţei administraţiei Trump de a descrie virusul ca „virusul chinezesc”. Între timp, fostul premier italian Enrico Letta a avertizat într-un interviu pentru The Guardian că Europa se infectează cu „virusul Trump”, cu naţiuni care urmăresc viziuni ca „Italia înainte de toţi”, „Belgia înainte de toţi” sau „Germania înainte de toţi” în locul unei abordări europene comune privind strategia UE de sprijinire a Italiei.

    La începutul lunii aprilie, 88% dintre italieni aveau sentimentul că au fost abandonaţi de UE, potrivit unui sondaj de opinie. De atunci, statele europene s-au mobilizat pentru a ajuta Italia. Dar şi Rusia şi China s-au lăudat cu atenţia lor pentru Italia, mai ales ÎN scopuri propagandistice.

    În al treilea rând, crede Acharya, virusul ar putea consolida agenda „America înainte de toţi” a lui Trump. Pe 2 aprilie, Peter Navarro, arhitectul războiului comercial al liderului american, a declarat că „dacă există vreo justificare pentru politica preşedintelui de a face frontierele mai sigure şi a încuraja filosofia, strategia şi credinţa puternică a unei baze de producţie interne, atunci aceasta este criza actuală, care subliniază tot ceea ce vedem acolo”. Cu toate acestea, imaginea unei naţiuni nefericite, dar cu cea mai mare economie din lume, şi cu militari prinşi cu pantalonii în vine este în contradicţie cu aspiraţia lui Trump. Criza diminuează serios credibilitatea Americii în lume şi pe cea a lui Trump în America.

    În ceea ce priveşte China, există posibilitatea ca impactul economic al crizei să fie mai dur asupra Statelor Unite decât asupra naţiunii conduse de un lider mai puternic decât oricare altul din ultimele decenii. Dacă se va întâmpla acest lucru, se va accelera înclinarea balanţei puterii spre Asia. Pierderea puterilor hard şi soft ale Americii va accentua trecerea la o ordine postamericană. Criza nu va pune capăt globalizării, dar ar putea duce la creşterea cererilor pentru o globalizare mai umană şi mai reglementată, spune Acharya.

    Henry Kissinger, secretar de stat american sub Richard Nixon însărcinat cu deschiderea spre China şi oracolul din America al realpolitikului, spune că liderii lumii trebuie să se pregătească acum pentru trecerea la o ordine mondială postcoronavirus. Despre aceasta a scris pe larg în The Wall Street Journal, dar în analiza sa de 828 de cuvinte el nu a menţionat niciodată China. El a amintit doar că „multe instituţii naţionale vor fi percepute ca eşecuri”. Însă, pe baza a ceea ce Kissinger a mai scris, Joseph Bosco, fost oficial de rang înalt în secretariatul apărării din SUA, trage concluzia că acesta vede o nouă ordine mondială cu o formă de devălmăşie între SUA şi China în care China este un partener din ce în ce mai dominant.

    Ministrul de externe al Franţei a avertizat că pandemia ameninţă ordinea mondială multilaterală. „Teama mea este că lumea de după va semăna cu lumea de dinainte, doar că va fi mai rău”, a spus el într-un interviu pentru Le Monde.

    În Germania, fostul ministru de externe Sigmar Gabriel, un social – democrat, s-a plâns că „statul a fost neglijat timp de 30 de ani” şi a prezis că următoarea generaţie va fi mai puţin naivă în legătură cu globalizarea. 

    În Hong Kong, un graffiti spune: „Nu ne putem întoarce la normal, deoarece normalul a fost problema în primul rând”.
    Filosoful sud-coreean Byung-Chul Han, într-un eseu publicat în El País, susţine că învingătorii sunt „statele asiatice precum Japonia, Coreea, China, Hong Kong, Taiwan sau Singapore, care au o mentalitate autoritară ce provine din tradiţia lor culturală moştenită din confucianism. Oamenii sunt mai puţin rebeli şi mai obedienţi decât în Europa. Au mai multă încredere în stat. Viaţa de zi cu zi este mult mai organizată. Mai presus de toate, pentru a se confrunta cu virusul, asiaticii sunt puternic angajaţi în supravegherea digitală. Contra epidemiilor din Asia luptă nu numai virologi şi epidemiologi, ci şi informaticieni şi specialişti în big data”.

    El prezice astfel: „China va putea acum să-şi vândă statul digital poliţienesc ca model de succes împotriva pandemiei. China va etala superioritatea sistemului ei”. Filosoful crede că alegătorii occidentali, atraşi spre siguranţă şi comunitate, ar putea fi dispuşi să sacrifice aceste libertăţi, notează The Guardian. Pentru că există puţină libertate în a fi obligat să petreci primăvara închis în apartamentul tău.

    Profesorul de relaţii internaţionale de la Harvard Stephen Walt consideră că China poate avea succes. El sugerează, în revista Foreign Policy, că „pandemia va accelera trecerea puterii şi influenţei de la vest la est. Coreea de Sud şi Singapore au arătat cea mai bună reacţie, iar China a avut succes, în pofida greşelilor iniţiale. Răspunsul guvernelor din Europa şi SUA a fost foarte sceptic şi probabil că va slăbi puterea brandului occidental“.

    În schimb, Shivshankar Menon, profesor asociat la Universitatea Ashoka din India, spune că „experienţa de până acum arată că liderii autoritari sau populiştii nu sunt mai buni în a face faţă pandemiei. Într-adevăr, ţările care au răspuns din timp şi cu succes, cum ar fi Coreea şi Taiwanul, sunt democraţii – nu acele state conduse de lideri populişti sau autoritari“.
    Francis Fukuyama este de acord: „Principala linie de demarcare a răspunsului efectiv la criză nu va plasa autocraţiile de o parte şi democraţiile de cealaltă parte. Determinantul crucial al performanţei nu va fi tipul de regim, ci capacitatea statului şi, mai ales, încrederea în guvern“. El a lăudat Germania şi Coreea de Sud.

  • Arome libaneze la un click distanţă

    Pasiunea pentru gusturi şi arome orientale a antreprenorilor Odai Shhab şi Maissam Mrad a fost principalul factor care a contribuit la deschiderea în urmă cu un an a restaurantului cu specific libanez Souk. Chiar şi în vremuri de pandemie, businessul continuă să îşi servească clienţii cu preparate exotice prin intermediul platformei de livrări foodpanda.

    „Ne cunoaştem de multă vreme, amândoi avem rădăcini din Orientul Mijlociu (Liban, Iordania) şi mai mult decât o prietenie puternică încă din vremea liceului. În plus, ne leagă şi pasiunea pentru bucătăria libaneză şi segmentul HoReCa”, povesteşte Odai Shhab, cofondatorul Souk. Restaurantul cu specific libanez nu este primul pariu în antreprenoriat şi nici în zona alimentară al celor doi. Până în prezent, ei au pus bazele unuia dintre cele mai vechi lanţuri de restaurante cu servire rapidă din piaţa locală – Springtime România, precum şi pe ale fabricii de alimente Bunătăţi de Topoloveni.

    Povestea Souk a început în decembrie 2019, cu o investiţie de aproximativ 170.000 de euro. Cea mai mare provocare pe care cei doi antreprenori au întâmpinarea în implementarea acestui nou proiect a fost aceea de a trasa un model de business nou, cu un flux diferit, dar şi publicuri diferite, cu un stil de viaţă şi cerinţe diferite. Prin deschiderea noului brand şi-au propus astfel să facă tranziţia de la segmentul Quick Service Restaurant (QSR) către o nişă cel puţin interesantă în 2020: dine-bar. „Şi am reuşit. Obiectivul a fost de la bun început să ne poziţionăm în piaţă ca un restaurant libanez care nu îţi promite doar calitate, ci şi o experienţă culinară inedită, care se adresează atât cunoscătorilor, cât şi amatorilor de gusturi şi arome orientale.

    Aşa am creat conceptul «Souk: Lebanese Food with a twist», pe care l-am combinat cu o atmosferă urbană şi ambientul contemporan. Meniul l-am creat alături de bucătări recunoscuţi, cu experienţă în bucătăria tradiţional libaneză. Preparatele noastre sunt atent pregătite doar din ingrediente proaspete, iar reţetele au întotdeauna un ingredient secret. De aici şi experienţa gustului autentic libanez, alături de vinuri atent selecţionate şi o gamă variată de signature cocktails.”

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte trei branduri: Springtime România, fabrica de alimente Bunătăţi de Topoloveni şi Souk Restaurants, care deşi este la început, a reuşit să câştige încrederea oamenilor în scurt timp, spun fondatorii. Acestora li se adaugă extensiile de delivery: Souk Express, creat din nevoia de a extinde harta de livrare pentru restaurantul Souk cu un meniu mai restrâns, şi Springtime Delivery, unde în momentul de faţă sunt active pentru segmentul de livrare cu servicii disponibile pentru delivery cinci unităţi. De asemenea, antreprenorii testează acum încă două proiecte pilot: Stubborn Burgers şi linia de catering pentru Bunătăţi de Topoloveni.


    „Souk este proiectul nostru de suflet, unde vrem să împărtăşim cu oamenii experienţa gustului autentic libanez. Ţinem cont de cerinţele clienţilor noştri şi preferinţele lor în materie de gusturi, de aceea în bucătăria Souk adoptăm un stil «fusion libanez», asta înseamnă că preparatele noastre păstrează reţetele autentic libaneze, unde venim cu un mix interesant de «new trendy flavours»”, spune Odai Shhab. Preparatele Souk se adresează atât vegetarienilor, cu o gamă largă de specialităţi libaneze cum ar fi platourile de aperitive mezze reci sau calde, cât şi iubitorilor de specialităţi la grătar, meniul având o varietate de preparate din carne de vită sau berbecuţ, iar aprovizionarea se face de la producătorii locali. Întreaga activitate din bucătărie se petrece sub îndrumarea lui Odai Shhab şi a chef-ului Chaban Ali, bucătar din Liban cu o experienţă de peste 12 ani în bucătăria libaneză.

    În urma măsurilor luate de autorităţi, care a implicat şi sistarea activităţii restaurantelor din piaţa locală, exceptând serviciile de delivery, cei doi antreprenori au păstrat 75% din personal. „Suntem o adevărată echipă şi am ţinut morţiş să ne reinventăm şi la acest nivel, astfel încât să păstrăm un număr cât mai mare de oameni alături de noi. Personalul din bucătărie a rămas activ în proporţie de 100% în această perioadă, iar pentru o parte din restul angajaţilor am creat oportunităţi în zona de preluare comenzi şi livrare.”

    În opinia lui Shhab, pe fondul crizei generate de pandemie – o reală provocare pentru toate businessurile din industrie, ceea ce a făcut diferenţa a fost reacţia de răspuns şi adaptarea la noile condiţii. „În această perioadă ne-am concentrat atenţia asupra ofertelor şi produselor atractive, care nu pot fi preparate acasă. La nivel strategic a fost o mişcare bună, care ne-a ajutat să păstrăm vii atenţia şi cererile oamenilor. De asemenea, contextul actual ne-a forţat să ieşim din zona de confort şi să testăm un concept nou: «ready-to-cook products», care a avut un real succes.” În preajma sărbătorilor pascale businessul a lansat conceptul pilot Souk’s Easter Feast, primul produs fiind „Lamb Roast – Ready-to-cook”, un preparat gata marinat, pregătit să fie introdus direct la cuptor.

    „Am vrut ca oamenii să se bucure de un preparat în stil libanez şi gustul intact al acestuia, chiar de la ei de acasă, fără prea mari bătăi de cap. Practic, alături de instrucţiunile de gătire şi un produs ready-to-cook, oamenii au devenit proprii chefi în bucătăriile de acasă. Conceptul a fost foarte bine primit de clienţii noştri, întrucât stocurile au fost epuizate rapid şi feedback-urile pe măsură”, spune antreprenorul.

    Cu toate că adoptarea stării de urgenţă a fost o măsură care i-a afectat, mai ales că oamenii au început să consume mai mult mâncare gătită acasă, antreprenorul spune că numărul comenzilor nu a scăzut totuşi atât de mult. În momentul de faţă, Souk înregistrează în jur de 50-60 de comenzi pe zi, iar valoare medie a unui bon fluctuează între 80 şi 100 de lei, cele mai cerute produse făcând parte din categoria platourilor mezze şi a specialităţilor la grătar.

    Profilul clienţilor Souk este reprezentat în principal de oamenii cu un nivel ridicat de educaţie, corporatişti sau antreprenori, oameni cu venituri medium-high, familişti sau nu, şi nu în ultimul rând, iubitori ai gusturilor orientale. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, îşi îndreaptă atenţia către o alimentaţie mai sănătoasă, iar printre preferinţe, vor să experimenteze continuu gusturi din bucătăriile cu specific.

    „Contextul pandemiei este un punct de cotitură fără doar şi poate pentru toată lumea – şi la nivel economic, şi la nivel social. Consider că succesul businessurilor din industria noastră şi nu numai, va depinde de capacitatea şi viziunea oamenilor de a se adapta noilor realităţi. Piaţa, cerinţele de pe piaţă şi obiceiurile de consum suferă deja schimbări majore şi acum este mai important ca oricând să fim aproape de consumator, astfel şi adaptarea noastră, a business-urilor va fi mai uşoară. Noi păstrăm o atitudine optimistă în continuare, conformă cu recomandările şi reglementările autorităţilor şi suntem aproape de echipa şi clienţii noştri. La nivel de business, ne vom focusa în continuare pe creşterea segmentului de delivery şi vom păstra, implementa şi testa concepte noi precum produse ready-to-cook. Odată cu relaxarea măsurilor de urgenţă, vom adopta o atitudine conformă cu noile precizări ale autorităţilor în ceea ce priveşte activitatea restaurantelor”, încheie Shhab.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Asamblaţi acasă!

    O asemenea idee a avut-o studioul japonez de design Nendo, care a creat pentru platforma online de accesorii Up To You Anthology o colecţie de genţi de damă din piele care necesită asamblare de către cliente. Genţile din colecţia Mai sunt livrate sub forma unor coli de piele, utilizatoarele trebuind să le plieze şi să unească părţile cu ajutorul unor nituri în locuri marcate pe produsele respective. Genţile Mai sunt de diverse forme şi culori, iar soluţia de asamblare la client a permis platformei pe care sunt disponibile să simplifice procesul de fabricaţie şi să scadă costurile de depozitare şi livrare. 

  • Doi tineri arhitecţi şi-au imaginat deja cum vor arăta locurile în care ne petrecem timpul liber după ieşirea din izolare. La restaurant, vom avea câte un dulap pentru spălat mâinile lângă masă

    „Ca designeri, suntem mereu în căutarea noului nou. Folosim ideaţia şi design thinkingul ca să descoperim unde se îndreaptă lumea. Am creat un compendiu de idei care să îi ajute pe lideri să îşi imagineze un viitor mai bun”, spun Sebastian Mîndroiu şi Radu Călin, fondatorii studioului de arhitectură PickTwo Studio, într-un material scris de ei care creionează cum vor arăta diferite domenii după izolare. Dacă  întâlnirea anterioară cu Business MAGAZIN a avut loc la etajul 36, în restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti, pe care tocmai îl amenajaseră, acum discuţia este într-un restaurant imaginar, creat prin intermediul platformei Zoom.

    De la interviul din urmă cu aproximativ doi ani proiectele din portofoliul lor, axate pe amenajări de spaţii publice, fie ele despre restaurante, spaţii de retail sau săli de sport, s-au tot adunat; însă acum cele mai recente dintre acestea sunt în aşteptare. La fel ca modul în care s-a schimbat discuţia noastră, şi ei trebuie să se reinventeze odată cu domeniile pe care s-au concentrat. 

    „Încă avem proiecte care sunt în derulare, dar majoritatea au fost contractate înainte de perioada aceasta de criză. Aşteptăm să vedem un recul în ceea ce priveşte investiţiile fiindcă probabil în câteva luni mare parte din bugetele companiilor se vor reorienta din zona de investiţii spre zona de supravieţuire şi atunci ne aşteptăm să simţim şi noi asta. Acesta este unul dintre motivele pentru care am început deja să căutăm idei pentru ce va urma în noua  lume care va veni după această pandemie”, spune Sebastian Mîndroiu. „Partea de restaurante a fost pusă pe stop şi am oprit partea de investiţii a câtorva spaţii – acum există câteva spaţii de birou pentru care continuăm să implementăm proiectele şi avem totodată multe idei pentru viitor. Cred că este un moment bun de a ne strânge în comunităţi şi a vedea cum putem să rezolvăm noile situaţii”, spune şi Radu Călin.

    Pornind de la constatarea că spaţiul public, aşa cum îl ştim noi, nu va mai exista, ei şi-au propus să îşi imagineze cum va arăta acesta după pandemie. „Procesul de căutare de idei este unul pe care noi îl facem constant. De obicei însă,  clienţii care veneau ne întrebau cum facem să deschidem un restaurant mai deosebit sau ceva care nu există, astfel că mereu trebuia să venim spre ei cu lucruri noi. Aşa am făcut şi acum, ne-am uitat la premisele din acest moment şi am analizat toate industriile, de restaurante, hoteluri, birouri, dar şi  alte tipuri de spaţii publice, cum ar fi parcurile sau piaţetele centrale ale oraşului, în special locuri aglomerate despre care credem noi că în viitorul apropiat vor avea de suferit ca trafic. Ne-am uitat să vedem cum se vor transforma şi care ar fi măsurile proactive pe care le-am putea lua tocmai pentru a uşura utilizarea acestor spaţii.”

    Cu bucătăria mai aproape de fiecare client

    În domeniul restaurantelor, ei cred că schimbarea după ieşirea din izolare se va face încă de la început: va exista o diferenţă majoră între restaurantele mici şi medii şi între restaurantele mari. Aici linia când vine vorba de numărul de locuri se va trage undeva la între 40 şi 50 de locuri pe restaurant. „Restaurantele mici vor funcţiona relativ normal, aşa cum funcţionează şi acum, şi cred că va exista o creştere a activităţii pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă şi în China, inclusiv la nivelul de mese”.

    Printre soluţiile lor la aceste situaţii se numără, de pildă, spargerea acestor spaţii mai mari cu mai multe zone de gătit, ca şi cum ai aduce bucătăria mai aproape de client – în dreptul fiecărei bucătării s-ar afla  o zonă de scaune. „În felul acesta, dacă ai un spaţiu foarte mare, de câteva sute de metri, îl poţi fragmenta uşor şi poţi păstra un concept interesant pentru clienţi fără să obţii acele aglomerări mari de oameni”.

    O altă idee ar fi să aducă spaţiile de spălat pe mâini din restaurante foarte aproape de clienţi – crede că astfel de zone de altfel vor fi implementate în mai multe locuri, în spaţii publice de pildă sau în săli de sport, şi vor lua forma unor dulăpioare. „Cred că vom avea o linie de mobilier de design care să se potrivească cu mesajul fiecărui restaurant. Dacă ar fi să treacă pe la noi un astfel de proiect nu ar fi vorba despre un obiect intruziv care să intre în spaţiul restaurantului, ci ar fi integrat în concept astfel încât să deservească acest rol funcţional al  spălatului pe mâini care, iată, este foarte necesar”, explică Mîndroiu.

    Radu Călin subliniază că de acum proprietarii de restaurante vor fi foarte atenţi şi la spaţiul dintre mese şi va exista, de asemenea, o nevoie mai mare pentru spaţiile în aer liber. Până acum, distanţa pe care o practicau proprietarii de restaurante între mese era de 50-60 cm – ori asta ajuta la crearea acelei atmosfere pe care o căutam cu toţii atunci când mergeam la restaurant. „Se creează zarvă atunci când sunt mai mulţi oameni, locul devine mai animat şi mai interesant”. De acum, distanţa între mese şi scaune va creşte la 1,5 metri sau chiar 2 metri de 3-4 ori faţă de cât este în prezent.
    Un alt concept despre care ei cred că se va dezvolta după această perioadă va fi cel de „fast dining”, o alăturare a conceptelor de „fine dining” şi „fast food”, o combinaţie rezultată a creşterii numărului de preparate accesibile prin intermediul livrărilor la domiciliu. „În Bucureşti se întâmplă deja ca restaurantele de fine dining care se adresau unui public mai mic să devină restaurante pe care să poţi să le accesezi prin aplicaţii de livrare”, spune Mîndroiu. „Accentul se va pune foarte mult pe partea de produs şi de ingrediente fiindcă nu vei mai fi capabil să oferi aceeaşi experienţă – noi ofeream o atmosferă prin partea de design, acum atenţia se va concentra pe partea de packaging şi felul în care arată platingul acestui packaging”, adaugă el.

    Sport în sufragerie cu greutăţi virtuale

    În ceea ce priveşte sălile de sport, Sebastian Mîndroiu spune că au analizat două modalităţi în care ar putea să evolueze lucrurile. Pe de o parte, pentru sălile de sport, de gimnastică, vor apărea măsuri de distanţare socială astfel că cei doi arhitecţi se aşteaptă ca accesul în acestea să se facă pe bază de aplicaţie sau într-un mod controlat – pe anumite intervale orare, astfel încât accesul persoanelor care intră în sală în acelaşi timp să fie limitat. De asemenea, şi designul acestor săli va trece prin schimbări: „Ne gândim că vor exista vestiare individuale, de genul celor din cabinele de probă din magazine – fiecare persoană ar avea astfel vestiarul ei. De asemenea, şi aici se va adăuga şi partea de chiuvete şi de produse de dezinfectat pentru echipamente”. Ei spun că în mod cert se va înăspri şi programul de curăţenie al sălilor – „probabil din punct de vedere operaţional, aceasta se va realiza după fiecare tură de clienţi – după o oră sau două se va opri totul câteva minute, se va dezinfecta şi apoi se va relua activitatea – asta în viitorul foarte apropiat, până când se va găsi o soluţie pe termen lung”.
    Legat de antrenamentele în propria casă, Sebastian Mîndroiu observă că există câteva soluţii de sisteme de antrenament pe care le poţi avea acasă, care ocupă foarte puţin loc, au un ecran integrat şi permit comunicarea cu un antrenor personal.  Oferă exemplul unui start-up lansat în San Francisco care a dezvoltat un echipament care nici măcar nu mai foloseşte gravitaţia, ci un sistem cu electromagneţi care opun rezistenţă atunci când lucrezi la aparatul respectiv; dintr-o dată dimensiunea unui astfel de aparat de sport se restrânge mai mult faţă de ce ştim noi în prezent – poate fi vorba doar despre un panou ataşat de perete.
    „Dacă stăm destul de mult timp în casă încât să ne obişnuim cu televizorul şi cu gym pod-urile, probabil că o să ne obişnuim cu acest nou obicei, cu acest gând şi vom eficientiza astfel partea de traseu şi de timp petrecut pe drum. Practic începe să surâdă partea de gym pod acasă şi poate să ne mutăm de la partea de apartament la o casă mai mare care va avea şi partea de home office, şi partea de gimnastică în aceeaşi cameră. Este posibil orice în funcţie de cum ne schimbăm obiceiurile şi de cât va ţine această izolare”, adaugă Radu Călin.

    Cu recepţia hotelului în buzunar

    În ceea ce priveşte hotelurile, cei doi arhitecţi cred că una dintre primele măsuri care va apărea  se va lega de reglarea traficului transfrontalier: „Foarte probabil hotelurile va trebui să se orienteze în următoarea perioadă pe turişti din aceeaşi ţară, turişti de proximitate”, crede Mîndroiu. Când vine vorba despre noile spaţii de acomodare  a turiştilor, se va dezvolta mai mult glampingul, acel concept de camping mai elevat – pentru persoanele care îşi permit să cheltuie puţin mai mult, dar care îşi doresc să stea în natură”, explică Mîndroiu. Complexurile turistice de acest tip sunt de obicei mai izolate şi presupune o distanţare foarte mare între corturile în sine: „Cred că acest tip de complexuri turistice va creşte în următoarea perioadă fiindcă promovează noţiunea aceasta de izolare socială, apoi de conexiune cu natura şi de viaţă în aer liber”.
    Pentru hotelurile tradiţionale se gândesc  mult la introducerea mai mult a tehnologiei şi la limitarea accesului sau a interacţiunii dintre personalul hotelului şi clienţi. Vor apărea foarte rapid aplicaţii care ajută la deschiderea uşilor de la camere, rezervării şi check-inului fără interacţiunea cu personalul hotelului. „Acestea există, dar se va face o adopţie mult mai rapidă a lor”, crede Mîndroiu.

    Mai puţin mall, mai mult comerţ online. Şi drone


    Fondatorii PickTwo Studio s-au uitat şi la modul în care această pandemie globală va schimba mallurile şi retailul în spaţii foarte mari: „Acestea vor migra foarte mult în online – vor apărea aplicaţii care îţi vor permite să te vezi în oglindă purtând produsele respective, dar oglinda va fi la tine acasă şi va fi una digitală. Şi cred că în timp va creşte în viitor livrarea cu drone astfel încât să putem să avem o eficienţă mult mai mare în acest domeniu – pentru pachete mici la început, dar va ajuta foarte mult ca din magazinul local din apropiere pe o rază de 500 de metri să fie posibilă livrarea cu drone”.
    Chiar dacă aceste tehnologii există, pe măsură ce sunt implementate, pe o perioadă mai lungă de timp, vom fi nevoiţi să le adoptăm. Curierii vor fi suprasolicitaţi şi vor exista soluţii pentru magazine astfel încât să fie posibilă livrarea – poate prin dulapuri intermediare de unde să poţi ridica  produsele. „Vom încerca să scurtăm traseele şi să eficientizăm ce există acum”, crede Sebastian Mîndroiu.
    Apoi, ei se aşteaptă la o creştere a activităţilor în spaţii deschise şi în parcuri, piaţete, tocmai fiindcă oamenii va trebui să migreze dinspre spaţiile închise spre exterior, context în care s-ar putea dezvolta mai multe tipuri de servicii conexe, de la chioşcuri care vând şi livrează anumite lucruri, până la camioane pentru mâncare.
    „Ne gândeam că există foarte mulţi oameni care vor face sport în parcuri şi atunci ar fi interesant să existe dulapuri şi chioşcuri, food truckuri pentru mâncare, spaţii din parcuri care închiriează diferite echipamente sportive, trotinete, biciclete, tocmai pentru că va creşte foarte mult traficul din parcuri”, crede Mîndroiu. Iar un lucru pentru care ei spun că militează de mult timp este dezvoltarea de grădini publice: „Este vorba despre utilizarea spaţiilor nefolosite, mai ales a teraselor de pe blocuri, şi de convertirea lor în ferme urbane sau sere care să fie amplasate pe blocuri, ferme ale comunităţilor care să fie implementate în jurul blocurilor. Avem mult teren pe care nu îl folosim şi cred că acesta va fi unul dintre lianturile care ar putea să construiască acele comunităţi despre care vorbeam mai devreme – grădinăritul împreună sau creşterea legumelor împreună, de ce nu, pentru fiecare bloc în care locuim.”
    Radu Călin adaugă că pe partea de consum vom fi foarte atenţi – probabil că vom avea tendinţa să cumpărăm lucruri care sunt produse în România şi sunt autentice, vom fi foarte atenţi să consumăm mai mult bio, eco şi natural. 
     

    Idei de afaceri  postpandemie


    Arhitecţii de la PickTwo Studio au conturat, în baza analizei lor, şi câteva idei care ar putea fi dezvoltate ulterior acestei izolări. „Tot ce înseamnă packaging, materiale biodegrabile sau din materiale naturale va creşte”, spune Radu Călin. De asemenea, o idee de afacere în turism care nu ar necesita foarte multe investiţii ar fi un complex de glamping.  Noile echipamente pentru săli de sport vor reprezenta de asemenea o altă nişă. Iar legat de zona de birouri, aici vor fi esenţiale produse de software de management al locaţiei. „Pentru că şi birourile vor evolua într-un hub mai degrabă decât un birou tradiţional – oamenii vor merge la birou poate mai rar 2-3 zile pe săptămână şi se va lucra mai mult de acasă, iar asta va permite proprietarilor  de birouri să închirieze locurile respective şi altor firme; prin urmare vom vedea dezvoltarea unei tehnologii de software  management al închirierilor de birouri.
    De asemenea, un serviciu de livrare cu drone este de luat în calcul – poate ca idee de afaceri pe termen mediu şi lung, dar şi staţiile de spălat pentru locurile publice şi dezvoltarea de mobilier pentru lucrul de acasă. 

  • Efectul creat de criza petrolului la care puţini se aşteptau

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au descoperit o campanie de spionaj pe fondul prăbuşirii preţului petrolului. Ţintele vizate de campania de spionaj informatic sunt organizaţii din domeniul energiei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Bitdefender.

    Mesajul trimis prin e-mail pretinde a fi din partea cunoscutei companii egiptene ENPPI (Engineering for Petroleum and Process Industries) şi propune companiilor să liciteze pentru echipamente destinate industriei petroliere, atât pentru exploatare terestră, cât şi maritimă. Un alt mesaj, trimis în numele unei companii de transport maritim, conţine jargon de specialitate referitor la un vas petrolier real aflat în tranzit.

    Peste 100 de astfel de mesaje au fost trimise către ţinte din domeniul energetic din întreaga lume în ultimele trei săptămâni. Atacul vine în contextul în care la mijlocul lunii aprile Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi producători de petrol (OPEC) au decis reducerea producţiei, începând din luna următoare, pentru a redresa preţul petrolului, ajuns la minim istoric.

    „Chiar dacă ameninţarea informatică de spionaj nu este atât de sofisticată ca cele analizate în alte atacuri avansate ţinţite, faptul că mesajele sunt trimise într-o perioadă atât de agitată pentru operatorii din petrol şi gaze arată interesul atacatorilor de a afla cum se poziţionează companiile din industria petrolieră şi ce decizii strategice plănuiesc să adopte. Vârful campaniei a fost atins în perioada acordului recent al membrilor OPEC. Infractorii informatici obişnuiesc să exploateze subiecte de mare interes pe agenda publică, însă de această dată ţintele par atent alese”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Nu este pentru prima dată când industria de petrol şi gaze e ţintită cu campanii de acest fel, atacuri similare având loc şi în 2017 şi 2019, ambele folosind mesaje de actualitate pentru a infecta victimele cu instrumente de spionaj. Victimele acestor atacuri sunt companii de procesare a cărbunelui, producători de hidroenergie, producători de materiale chimice şi transportatori de mărfuri.

    În ultimele şase luni, interesul grupărilor de criminalitate informatică pentru domeniul energiei a crescut constant, depăşind pragul de 5.000 de rapoarte de tentative de infectare lunar, conform datelor Bitdefender. Ţintele preferate de atacatori se află în SUA şi Marea Britanie, state cu influenţă ridicată pe piaţa globală a petrolului.

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă prudenţă în deschiderea mesajelor provenite de la expeditori necunoscuţi, contactarea telefonică sau pe alte canale a acestora pentru a confirma existenţa acestora şi folosirea unei soluţii de securitate pe toate dispozitivele.

  • Atunci când nu ajută sectorul medical pe cât poate, industria modei se ocupă de ceea ce ştie ea mai bine: colecţiile vestimentare

    Casa Fendi, spre exemplu, a colaborat cu artistul californian Joshua Vides pentru o colecţie din presezonul de toamnă 2020, scrie Wall Street Journal. Articolele vestimentare şi de încălţăminte au fost create de Fendi, în timp ce artistul s-a ocupat de decorarea lor în stilul său caracteristic alb-negru, astfel încât cei care le poartă par nişte simeze ambulante pentru desenele acestuia. 

  • Handsfree pentru uşi

    Dispozitivul pus la punct de Ivo Tedbury şi Freddie Hong se pretează uşilor dotate cu mânere verticale şi se ataşează pe aceste mânere permiţând celor care vor să intre sau iasă să deschidă uşile cu ajutorul braţelor, scrie Dezeen. El poate fi tipărit la o imprimantă 3D, specificaţiile necesare fiind disponibile pe platforma online Hands-Free Architecture.