BusinessMagazin

Tag: Cosmetice

  • Cosmetice expirate sau fără informaţiile obligatorii pe ambalaj, găsite de ANPC

    Controlul a fost efectuat timp de două zile, la sfârşitul lunii aprilie. Au fost verificaţi 474 de operatori economici (din care 25 de distribuitori şi 449 de vânzători), respectiv produse cosmetice controlate în valoare de 2.267.067 de lei.

    La 352 de operatori economici (din care 19 distribuitori şi 333 de vânzători) din cei 474 controlaţi, reprezentând 74,26 la sută, s-au depistat abateri de la prevederile legale, valoarea produselor cu abateri fiind de 149.252 de lei.

    Prin urmare, au fost aplicate 405 sancţiuni, dintre care 232 de amenzi contravenţionale în valoare de 773.200 de lei şi 173 de avertismente. În plus au fost oprite temporar de la comercializare produse cosmetice în valoare de 104.713 lei şi oprite definitiv produse cu data de minimă durabilitate depăşită, în valoare de 1.429 de lei.

    Pe lângă existenţa unor produse expirate, unele chiat şi nouă luni, inspectorii ANPC au mai constatat lipsa informaţiilor obligatorii pe ambalaj (denumirea şi adresa producătorului sau importatorului, gramajul sau volumul ori modul de utilizare, simbolul PAO (perioada/durata de utilizare după deschidere pentru care produsul este sigur şi poate fi folosit fără a avea efecte nocive asupra consumatorului), faptul că acestea erau ilizibile sau că traducerea în limba română era incorecta şi/sau incompletă, precum şi abateri privind promoţiile (lipsa informării asupra perioadei de desfăşurare a promoţiei sau a faptului că oferta specială se referea la stocul de bunuri disponibil) şi afişarea preţurilor.

     

  • Carrefour România deschide mâine al 10-lea hipermarket din Bucureşti şi al 28-lea din ţară

    Hipermarketul Carrefour Mega Mall este situat în Bulevardul Pierre de Coubertin nr. 3-5, are circa 50.000 de produse în gamă, a creat 336 de locuri de muncă şi laboratoare de măcelărie, gastronomie, brutărie şi cofertărie. Magazinul are o suprafaţă de 8.000 metri pătraţi şi dispune de 3000 de locuri de parcare.

    Carrefour Mega Mall beneficiază de aparatură ce reduce consumul de energie electrică şi a emisiilor de dioxid de carbon: iluminarea prin LED-uri reduce consumul de energie electrică cu 35%, sistemele de refrigerare reduc emisiile de dioxid de carbon cu peste 900 tone pe an, iar căldura generată de sistemul de refrigerare este redirecţionată către spaţiile de depozitare anexe magazinului, eliminând nevoia folosirii unor alte surse de energie.

    Grupul Carrefour deţine în România 176 de magazine dintre care 28 hipermarketuri ‘Carrefour’, 94 supermarketuri ‘Market’, 44 magazine de proximitate ‘Express’, 9 magazine de proximitate ‘Contact’ şi un magazin de comerţ online.

     

  • Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”

    “În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.

    Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.

    La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

    Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

    Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

    Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.

  • O afacere de familie începută în urmă cu două decenii a ajuns la venituri de 1,5 mil. euro, cu un plus de 25% în trimestrul întâi

    Producătorul local de cosmetice Cosmetic Plant a raportat în primele trei luni ale anului în curs o creştere cu aproximativ  25% a vânzărilor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pentru întregul an compania mizează pe un avans cu peste 10% al business-ului.

    „Primul trimestru arată că se văd rezultatele parteneriatelor încheiate încă de anul trecut cu noi distribuitori şi magazine. Pe de alată parte, modificările realizate în 2014 în gama sortimentală au fost unele benefice”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. Aceasta a mai adăugat, de asemenea, că primul trimestru din acest an a adus şi o majorare a volumelor livrate faţă de perioada similară din 2014. În ceea ce priveşte exporturile, primele trei luni ale anului în curs au adus un avans cu 94% a vânzărilor realizate peste hotare, compania dând startul exporturilor în Iordania, Portugalia şi Republica Moldova. Susana Laszlo estimează că afacerile companiei vor creşte cu peste 10% comparativ cu 2014 anul acesta, această evoluţie fiind însă puternic influenţată de cât de călduros va fi sezonul estival.

    „Vânzările de produse destinate îngrijirii solare reprezintă un important procent din business-ul companiei, astfel că o evoluţie a vânzărilor în cele 3 luni de vară este foarte importantă în totalul business-ului”, a mai spus Susana Laszlo. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul principal al Cosmetic Plant pe termen scurt rămâne creşterea acestora prin promovarea mai activă a produselor pe pieţele străine, fiind estimată pentru întregul an o majorare cu peste 40% faţă de 2014. La atingerea obiectivelor stabilite pentru anul în curs vor avea un impact pozitiv şi lansările de noi produse planificate pe parcursul următoarelor luni. Directorul general al Cosmetic Plant estimează că piaţa locală de cosmetice va înregistra anul acesta un avans de 5- maximum 10% a valorii acesteia, după ce şi anul trecut a raportat o creştere de aproximativ 5%.

    Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, Cosmetic Plant a înregistrat anul trecut venituri de aproximativ 7,5 milioane de lei anul trecut, potrivit ZF. Compania este prezentă la nivel naţional în reţelele Auchan, Cora – România Hypermarche, XXL Mega Discount, DM DrogerieMarkt, Profi, farmaciile Catena şi Remedium, Plafar şi alte magazine naturiste din ţară. Produsele companiei sunt prezente şi pe plan extern în ţări precum Canada, Grecia, Italia, Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaijan, Austria şi Ungaria.

  • Debenhams îşi încearcă norocul a doua oară în România. Cine i-a scos de pe piaţă în 2013

    “Am lucrat pentru Debenhams 22 de ani, de când aveam 4 ani“, glumeşte referitor la vârsta sa Chris Harper, britanicul care se ocupă de dezvoltarea francizei deţinute de grupul bulgar MRPI. „Evident, nu ştim exact care vor fi rezultatele acestui spaţiu, dar, ca să fiu conservator, voi spune că mă aştept ca vânzările să fie mai mari cu cel puţin 25% decât cele înregis-trate de Debenhams în trecut“, spune Harper. România nu este singura ţară în care Chris Harper se ocupă de dezvoltarea reţelei, merge oriunde este nevoie de el.

    Compania MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare, deţine franciza Debenhams pentru Bulgaria, România, Serbia şi Croaţia, „pentru moment, dar am vrea să ne extindem“. Iar ritmul în care vor face acest lucru este condiţionat, spune Harper, de găsirea spaţiilor potrivite, atât în ceea ce priveşte amplasarea lor cât şi dimensiunea. „Căutăm spaţii de peste 3.000 mp şi ne vom uita la orice oportunitate, în Bucureşti dar şi în oraşele mari din ţară.

    În acest context, retailerul britanic ar putea face primul pas în afara Bucureştiului anul viitor, estimează Chris Harper. Tot el spune că firma este în discuţii cu reprezentanţii ParkLake Plaza pentru a deschide un magazin de circa 6.000 mp, care ar fi cel mai mare din regiune; pentru comparaţie, spaţiul de care s-a ocupat Chris Harper înainte de a prelua funcţia actuală se află la Londra şi are 12.000 mp, adică este mai mare decât cele mai multe hipermarketuri din România.

    Harper nu a dorit să comenteze pe marginea motivelor care au dus la eşecul anterior al Debenhams pe piaţa locală, când franciza era operată de una din companiile controlate de Octavian Radu. Dar spune că are argumente care îl îndreptăţesc să creadă că de data aceasta afacerea va avea o evoluţie complet diferită, unul din motive fiind datele studiilor de piaţă pe care bulgarii le-au efectuat înainte de a investi. Una din armele folosite o constituie propriul raion de cosmetice, segment pe care retailerul este lider de piaţă în Marea Britanie. Speră astfel să câştige clienţi şi din această zonă, în care se va lupta cu Marionnaud, Sephora şi Douglas, o piaţă cu o valoare de circa 160 de milioane de euro anual.

    Raionul de cosmetice are 270 mp din suprafaţa totală de 2.800 mp a magazinului deschis în Mall Vitan. Chris Harper se aşteaptă ca această zonă să fie principala atracţie, aşa cum se întâmplă în alte pieţe, de pildă Bulgaria sau Marea Britanie. Pentru deschiderea spaţiului, MRPI a investit circa 1 milion de euro, iar în ofertă se găsesc peste 55.000 de produse în zona de fashion şi peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make-up şi parfumerie. „Cel mai bine în Bulgaria şi alte pieţe se vând produsele cos-metice, urmate de hainele pentru femei, copii şi apoi bărbaţi. Pe poziţiile următoare, la egalitate, sunt lenjeria intimă şi ac-cesoriile. Ultimele sunt produsele pentru casă. Nu cred că situaţia va fi diferită în România“, spune britanicul care a lucrat chiar pentru Debenhams 22 de ani şi la un moment dat, pentru a urca în ierarhie, ar fi trebuit să se mute la Londra, dar nu a dorit acest lucru şi a acceptat propunerea grupului bulgar.

    În condiţiile în care mallul din Vitan are în jur de 26.000 de vizitatori zilnic, Chris Harper se aşteaptă ca în jur de 10% din-tre aceştia să intre şi în Debenhams, iar un sfert dintre ei (cam 26% conform estimărilor) să şi cumpere. Pe piaţa din Marea Britanie rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de circa 17% iar în Bulgaria de circa 31%, în condiţiile în care media pe industrie se plasează la 18%.

    Astfel, magazinul ar putea avea în medie 650 de cumpărători pe zi, iar Harper se aşteaptă ca bonul mediu de cumpărături să se plaseze la o valoare apropiată de cea din Marea Britanie, adică peste 40 de euro (32 de lire sterline), chiar dacă veniturile medii pe plan local sunt de circa 5,5 ori mai mici decât în UK. Pe piaţa din Bul-garia bonul mediu de cumpărături la Debenhams este de circa 20 de euro, iar „în România mi-ar plăcea să se plaseze între cele două valori“. La o cheltuială medie de 30 de euro şi o medie de 650 de clienţi, magazinul din Mall Vitan ar urma să aibă încasări anuale de peste 
7 milioane de euro.

  • O afacere de familie începută în urmă cu 23 de ani cu un împrumut de 1.000 de dolari a ajuns la venituri de peste 1,5 milioane de euro

    “Suntem o afacere familială, care a pornit de la zero, cu o investiţie foarte mică. Nu dispunem de bugetul unei multina-ţionale şi nu avem vechimea celei mai cunoscute companii româneşti din domeniul cosmeticelor, avem însă o echipă bine închegată”, spune Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. 

    Povestea afacerii începe în 1991, când Ileana Mester, farmacistă cu peste 20 de ani de experienţă în cosmetologie, a împrumutat 1.000 de dolari de la o prietenă, dorindu-şi să pună în practică propriile idei.

    „Convingerea ei era că natura poate conferi o putere suplimen-tară ştiinţei în crearea produselor cosmetice“, spune Susana Laszlo, fiica fondatoarei. Ea a început să lucreze în cadrul firmei în 1995, după ce a absolvit Facultatea de Medicină „Iuliu Haţegan“ din Cluj-Napoca şi după ce a urmat reziden-ţiatul şi specializarea în pediatrie în Ungaria.

    La întoarcerea în ţară a decis să nu practice meseria pentru care se pregătise, ci să se alăture mamei sale în dezvoltarea afacerii. „A insistat să parcurg toate etapele businessului, aşa că la început făceam de toate: etichetam, lucram în depozit, ţineam contabilitate primară“, povesteşte Susana Laszlo, care deţine 40% din acţiuni.

    Acelaşi procent este deţinut de sora sa, Katalin-Erzsebet Racz, iar 20% îi revin tatălui, Tiberiu Mester, amândoi fiind consultanţi în afacere. În 2013 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, fiind prezentă la nivel naţional în reţelele Cora Hypermarche România, XXL Mega Discount, DM DrogerieMarkt, Profi, în farmaciile Catena, Centrofarm şi Remedia, în Plafar şi alte magazine naturiste din ţară, precum şi pe plan extern în ţări precum Canada, Grecia, Italia, Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan, Austria şi Ungaria.

    În prezent, portofoliul Cosmetic Plant include 92 de produse, împărţite în 16 game sortimentale, grupate în funcţie de ingredientul activ principal (argan, Q10, ceai verde, cătină, gălbenele etc.) sau de utilizarea produsului (protecţie so-lară, îngrijirea părului etc.).

  • Capitalista săptămânii. Estée Lauder: „Nu am visat niciodată la succes. Am muncit pentru el“

    Estée Lauder s-a născut cu numele Josephine Esther Mentzer în Corona, Queens, fiind al doilea copil al lui Rose Schotz Rosenthal şi Max Mentzer. Rose emigrase din Ungaria în Statele Unite ale Americii în 1898 pentru a se alătura soţului ei de atunci, Abraham Rosenthal, dar în 1905 s-a căsă-torit cu Max Mentzer, descendent al unei familii de evrei unguri. Botezată Josephine, fiica lor a fost poreclită Estee, după numele mătuşii favorite a mamei, iar după ce a creat imperiul de cosmetice împreună cu soţul ei, a adăugat un accent franţuzesc numelui său.

    În perioada studiilor din cadrul liceului Newtown din Elmhurst, New York, preocuparea ei principală a fost să îl ajute pe tatăl său la magazinul de ustensile casnice al acestuia, unde a prins gustul antre-prenoriatulului. Ulterior, l-a ajutat pe unchiul ei, dr. John Schotz, de profesie chimist, în creşterea afacerii New Way Laboratories, axată pe producţia şi comercializarea de produse de înfrumuseţare.

    Fascinaţia pentru modul în care unchiul său concepea produsele a determinat-o să fie mai interesată de afacerea lui decât de cea a tatălui său şi, după absolvirea studiilor liceale, s-a concentrat pe aceasta. A numit unul dintre amestecurile unchiului Super Rich All-Purpose Cream şi a început să vândă produsul prietenilor ei.

    Într-o zi, când se coafa la un salon şi proprietara acestuia a întrebat-o care este secretul pielii sale perfecte, i-a făcut acesteia o demonstraţie cu câteva dintre cremele unchiului său convingând astfel proprietara să le vândă în cadrul salonului respectiv. În 1953, Lauder a lansat prima ei esenţă, Youth Dew, un ulei de baie care avea şi proprietăţi de parfum. În primul an a vândut 50.000 de sticle din acest produs, iar în 1984 numărul acestora a ajuns la 150 de milioane. În următorii 15 ani, compania şi-a diversificat gama de produse şi a continuat să le comercializeze în Statele Unite ale Americii.

    În 1960 produsele au ajuns şi în afara graniţelor, în cadrul magazinului universal Harrods din Londra. În anul următor, au deschis un birou şi în Hong Kong, iar în 1981 s-au extins chiar şi în cadrul Uni-unii Sovietice. O altă inovaţie a companiei a fost lansarea unei linii de produse speciale pentru băr-baţi, care la acel moment nu aveau cosmetice dedicate.

    Lansată sub umbrela brandului Clinique – Skin Supplies for Men, gama continuă să fie vândută în întrega lume. Unul dintre cei doi fii ai antreprenoarei, Leonard Lauder, este în prezent preşedinte al consiliului director al companiei, iar directorul executiv al acesteia este Fabrizio Freda.
     

  • I-au scăzut vânzările la jumătate în criză, însă a descoperit reţeta supravieţuirii unei afaceri

    Reţeaua de magazine The Body Shop, prezentă pe piaţa locală de mai bine de un deceniu, şi-a înjumătăţit afacerile în anii de criză. Brandul a supravieţuit, dar cu lecţii nou învăţate.

    “Cel mai dificil moment din carieră a fost traversarea crizei economice, la care încă mai lucrăm“, răspunde Dana Tudorache, directorul executiv al reţelei de magazine cosmetice The Body Shop, deţinută de franciza Ginkgo Romania, parte a The Body Shop International, la una din întrebările adresate pentru conturarea profilului din catalogul „200 cele mai puter-nice femei din business“. De profesie inginer, dar cu o experienţă de mai bine de zece ani în industria cosmeticelor, ea conduce reţeaua de magazine The Body Shop, formată în prezent din şapte  magazine cu venituri de 1,5 milioane de euro. The Body Shop a fost unul dintre primele lanţuri internaţionale de cosmetice care au intrat pe piaţa locală, în 1999, ca extindere a unei francize greceşti, iar pentru brandul britanic România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est în care a intrat. Alegerea nu a fost întâmplătoare: Anita Roddick însăşi, femeia care a pus bazele afacerii în 1976 în Regatul Unit, vizitase România cu aproape un deceniu mai devreme.

    Cunoscută pentru operele sale de caritate prin fundaţia Chil-dren on the Edge, antreprenoarea britanică a vizitat oraşul Iaşi după ce a văzut un film cu copiii orfani de acolo şi a decis să rămână în ţară timp de aproape nouă ani. Politica francizei din Grecia a fost creşterea organică, axată pe deschiderea de magazine care să se poată autosusţine. „Până la debutul crizei, deschideam un magazin la fiecare unu-doi ani, una dintre frâne fiind lipsa centrelor comerciale sau a unei artere stradale de magazine“, explică Dana Tudorache modul cum a crescut compania pe piaţă. În 2008, cel mai bun al companiei, lanţul a ajuns la şapte magazine şi la o cifră de afaceri de 10 milioane de lei (circa 2,7 milioane de euro). Patru ani mai târziu, chiar dacă numărul magazinelor s-a menţinut constant, cifra de afaceri s-a înjumătăţit, ajungând la 1,2 milioane de euro. Politica de orientare spre o creştere organică, fără investiţii suplimentare, s-a dovedit a fi reţeta supravieţuirii şi atunci când s-au confruntat cu scăderea puterii de cumpărare a românilor.

    Tudorache spune că, de atunci, s-au axat doar pe ajustări şi relocări, după cum este şi situaţia magazinului din cadrul centrului comercial Promenada, cel mai recent inaugurat. „Acum suntem într-o fază de consolidare, vedem că piaţa se aşază din nou, iar dezvoltatorii au reînceput să construiască malluri, dar vom fi la fel de selectivi şi nu vom intra într-o expansiune agresivă, ci ne vom concentra să creştem cât mai sănătos ca să putem capitaliza pe ceea ce clădim“, explică Tudorache strategia pe termen lung a brandului. Magazinele se află în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Unirea Shopping Center, Băneasa Shopping City, Sun Plaza, Promenada şi Iulius Mall, în Timişoara. În ce priveşte proiectele viitoare, spune că Mega Mall nu se află printre ţintele companiei, pe seama proximităţii celor trei malluri care vor exista în zonă. „Vor fi trei centre comerciale deschise la şase minute de mers cu maşina unul de celălalt, publicul căruia se adresează este aproximativ acelaşi şi se va da o luptă în care nu am vrea să intrăm“, spune ea. Mizează în continuare pe Bucureşti Mall, aflat acum într-o etapă de renovare, dar care are, potrivit lui Tudorache, clienţi fideli care vor rămâne acolo. Până la momentul începerii renovării, magazinul din cadrul Bucureşti Mall înregistra cel mai mare număr de vânzări, dar acum a fost surclasat de Băneasa Shopping City.

  • Vânzările Farmec au crescut anul trecut cu 10%

    „Investiţii totale în valoare de peste 10 milioane de lei în modernizarea laboratoarelor companiei şi retehnologizarea unor linii de producţie ne-au ajutat să ne extindem portofoliul cu produse moderne, dar şi să eficientizăm substanţial procesul de fabricaţie”, declară Mircea Turdean, director general al Farmec Cluj-Napoca. „Confirmăm poziţia de lider pe piaţa românească de cosmetice,” completează Turdean.

    De asemenea,  Farmec a inaugurat în anul 2014 două magazine de brand în oraşele Salonic şi Katerini din Grecia.

    La evoluţia cifrei de afaceri a contribuit şi lansarea unor noi game de produse în anul precedent: Gerovital Happiness (gamă de produse moderne pentru faţă şi corp dedicate mai ales tinerelor), Gerovital H3 Evolution Perfect Look (gamă de produse specializate în estomparea imperfecţiunilor tenului), Gerovital H3 Derma+ (gamă exclusivă de produse dermatocosmetice a companiei), Gerovital H3 Men şi ArganPlus (gamă de produse pentru păr pe bază de ulei de argan).

    Pentru 2015, Farmec îşi propune menţinerea aceluiaşi trend de creştere a vânzărilor ca în ultimii ani, îmbogăţirea portofoliului de produse cu noi game şi extinderea unor linii de produse deja existente.

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, deţine mărci printre care Gerovital H3 Evolution, Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan, Gerovital Plant, Aslavital şi Farmec. Din luna decembrie 2011, peste 200 de produse din portofoliul Farmec pot fi achiziţionate şi online, direct de pe site-ul companiei.

    Produsele Farmec ajung în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind: Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuwait, Grecia, Canada. În ultimii doi ani, strategia de export a fost focusată pe consolidarea distribuţiei în ţările vecine. Din iunie 2008, Farmec deţine drepturile integrale de utilizare a mărcii Gerovital.

  • Managerul de la Coty: Poţi recunoaşte criza după frenezia cu care femeile îşi cumpără rujuri

    Fondatorul celei mai mari companii de cosmetice din lume, Leonard Lauder, a definit în manualele de specialitate aşa-numitul „lipstick factor“ (factorul ruj): poţi recunoaşte o perioadă de criză după goana cu care femeile încep să cumpere rujuri, pentru că este singurul răsfăţ pe care şi-l mai pot permite, spune Răzvan Afenduli, general manager al Coty România. Practic în perioadele de criză femeile renunţă la înnoirea garderobei, la poşete, pantofi, dar ceva trebuie să cumpere. „De aceea a crescut în criză piaţa eşarfelor şi au crescut uriaş, în toată lumea, vânzările de produse pentru unghii“, arată reprezentantul Coty.

    De formaţie inginer, el vorbeşte extrem de natural despre tendinţe de vânzări în parfumeria selectivă sau preferinţe de consum la ojă, de pildă, graţie celor 18 ani de carieră în industria cosmeticelor. Completează că „de departe tot portofoliul de colour cosmetics are cea mai mare creştere, fenomen normal într-o perioadă de criză“. Dovadă a acestei teorii este şi faptul că vânzările de cosmetice decorative (ca oja şi rujul) ale Coty s-au dublat în ultimii doi ani şi jumătate, ajungând acum la 35-40% din cifra de afaceri a filialei locale, care s-a plasat anul trecut la 18,5 milioane de euro. Pe de altă parte, adaugă Afenduli, „partea proastă este că în perioadele de criză parfumul are un comportament similar pieţei de maşini, de parcă ar trebui finanţat“. De regulă, spune şeful Coty, o femeie nu are doar un parfum sau o apă de toaletă, ci 4-5; or în momentul în care trebuie să reducă din cheltuieli, cu uşurinţă renunţă la unul sau două produse din gama pe care o foloseşte. „Prin urmare, piaţa a înregistrat o cădere de peste 30%.“

    Cu plusuri serioase în vânzările de cosmetice decorative şi minusuri severe la capitolul parfumurilor, Coty România tot a bifat creşteri anuale de câte două procente, spune Afenduli. În 2014 compania a înregistrat vânzări de 18,5 milioane de euro în România, iar şeful Coty completează că ultimii ani au fost ciudaţi şi glumeşte: „În ciuda tratamentului aplicat, pacientul se simte bine. În ciuda crizei şi a tuturor nebuniilor, noi de prin 2009 încoace am început să creştem şi nu a fost nicio restructurare la nivel de angajaţi“. Echipa numără acum 65-70 de oameni, iar în 2015 Afenduli ar trebui să recruteze personal, pentru că pe plan internaţional compania se află în proces de achiziţii. Anul trecut, de pildă, în portofoliul Coty România au intrat, după încheierea achiziţiei pe plan mondial, parfumuri din gama premium. „Deşi a fost anunţată în ianuarie, preluarea a devenit efectivă la finalul lui martie. Am pierdut un trimestru extrem de important.“

    Compania s-a reaşezat din 2011 încoace: „Dacă se uită cineva pe partea de date de la registru comerţului, vede o reaşezare a tuturor indicatorilor din balanţa contabilă, începând cu capitalul rulant, asseturi, profitabilitate, brută, vânzări“. Din 2013 compania s-a pregătit pentru un program complet de modernizare pe piaţa românească. Unul din paşi a fost externalizarea depozitului, printr-un parteneriat cu operatorul logistic KLG, de la jumătatea lui 2013. În paralel, compania s-a pregătit pentru trecerea la SAP, care s-a întâmplat efectiv în vara anului trecut, dar pregătirea a durat un an şi jumătate. „Modelul de lucru al oamenilor din vest este un pic diferit de ceea ce se întâmplă la noi. La ei, într-un şantier 80% este planificare, 20% este muncă, iar în România este invers, de aceea străzile sunt murdare tot timpul.“ Ca urmare, implementarea noului sistem de lucru a durat două luni, „iar în acea perioadă nu cred că am avut o scădere a vânzărilor de peste 1%“.

    Tot anul trecut compania a integrat în portofoliu produsele preluate la începutul lui 2014, iar în aprilie compania şi-a schimbat sediul, „o altă investiţie importantă, şi de imagine şi de bani, costând mai mult de 300 de euro pe metrul pătrat; suma nu e mică, pentru că am făcut un spaţiu complet funcţional. Avem lumină artificială doar după 6 seara şi asta costă bani mulţi, pentru că se schimbă traseele instalaţiilor. Costă mult să ai toţi oamenii bucuroşi să muncească“, spune Afenduli, care şi-a construit cariera din industria cosmeticelor pe parcursul a 18 ani. Absolvent al Facultăţii de Electronică, s-a angajat în 1995; după 2-3 interviuri pentru slujbe de inginer, „nu înţelegeam cum aş putea trăi cu banii ăia“, a văzut un anunţ în ziar la firma de distribuţie Overseas şi s-a angajat ca agent de vânzări. În 1997, când s-a deschis Coty, „am ciocănit şi eu la uşă şi m-au luat, iar an de an a crescut prăvălia“, în tandem cu responsabilităţile sale.

    „De ce n-am schimbat jobul? L-aş fi schimbat, l-aş schimba şi acum, dar de câte ori m-am gândit să plec lucrurile s-au aranjat în aşa fel aici încât mai creşteam o poziţie, ca bani, ca tot. Atunci nu văd omul care să renunţe la confort când creşte în carieră. Când se va termina cu cosmeticele? Nu ştiu“. Din 2010 este director general şi primeşte în fiecare trimestru telefoane de la head-hunteri. Singurele discuţii reale, concrete din ultimii ani au fost pe o poziţie în private equity şi o companie de cosmetice, „care a vrut în mod deosebit să lucrez la ei dar nu mi-au dat poziţia pe care mi-am dorit-o“. Iar despre intenţiile antreprenoriale, spune el, „m-am gândit de nenumărate ori, dar din păcate nu am o afacere, pentru că cine munceşte nu are timp să câştige bani“.