BusinessMagazin

Tag: copii

  • Peste 3.000 de copii sunt aşteptaţi lunar la Destiny Park, primul parc tematic educaţional pentru copii, investiţie de 25 mil. lei

    Destiny Park, parc tematic educaţio­nal pentru copii, amplasat lângă proiectul comercial Băneasa Shopping City, după o investiţie de aproximativ 25 de milioane de lei, ar putea atrage peste 3.000 de copii şi familiile lor lunar. Parcul se ntinde pe o suprafaţă de circa 5.000 mp şi are 43 de experienţe de role play din mul­tiple domenii printre care medicină, industrie alimentară, agricultură, in­dus­trie energetică, auto, sport sau IT.

    „Un lucru foarte important este că pentru prima oară firme mici şi mari, româneşti sau multi­naţionale, se pun laolal­tă să creeze o poveste prin care să-i ajute pe copii să înţelea­gă cum toate aces­te firme din toate in­dustriile lucrea­ză între ele, astfel încât ei să aibă viaţa pe care o au“, a spus Urania Cremene, exper­tul în paren­ting care a con­ceput experienţele pentru copii, în cadrul evenimentului de deschidere oficială a Destiny Park.

    Destiny Park are peste 100 de an­gajaţi şi este creat sub forma unui oraş industrial prelungit cu un cort izolat pentru evenimente unde se va afla zona de aventură şi întreaga econo­mie a parcului se bazează pe o bancă.

    Conceptul de edutainment în­seam­­nă pentru un copil „cum înveţi dis­trân­du-te şi făcându-ţi plăcere?“. Co­piii învaţă prin imagini, prin poveşti, prin cuvinte, iar cel mai bine învaţă atunci când se simt bine şi cel mai im­portant aspect este că după 2,5 ani în care viaţa tuturor a fost dată peste cap şi copiii au stat în faţa unui ecran, s-a dovedit că învăţarea nu poate fi pasi­vă, ci pentru copii trebuie să fie experenţială, a menţionat Urania Cremene. 

    „Cei mai mulţi dintre copiii noştri nu mai au şansa să fie luaţi de părinţi la muncă, cum eram noi luaţi de pă­rinţi, şi degeaba la explicăm copiilor ce facem concret, pentru că munca noastră este o rotiţă dintr-un angrenaj pe care foarte greu o văd copiii. Cu aju­torul acestor spaţii, ei învaţă un proces şi o poveste de la cap la coadă şi le poate aprinde multe becuri. Des­pre asta este Destiny Park: cum aduci în faţa unui copil in­for­maţia simplă până când lui i se deschide o uşă şi până când apoi se uită altfel la casierul care îi dă rest şi înţelege mai bine munca pe care o are un părinte sau un prieten“, a mai spus Urania Cremene.

    Parada personajelor Destiny Park

    FrieslandCampina, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa lac­ta­telor, prin brandul Napolact, are un spaţiu în care se află o văcuţă şi o fabrică prin intermediul căreia replică procesul de producţie din fabricile Na­polact din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, să arate copiilor etapele prin trece laptele înainte de a ajunge pe mesele lor. 

    „Educarea copiilor, alături de nutriţie şi sustenabilitate, este unul dintre pilonii de bază pentru noi şi asta ne-a făcut să ne alăturăm acestui proiect şi ce altă metodă mai bună să-i educăm este alta decât cea prin care îi ajutăm pe copii să înţeleagă cum a­jung să consume laptele? Destul de puţini copii mai au acum experienţe la ţară la bunici, printre care să mulgă vaca. Procesul este redat fidel aici, de la cum se pregăteşte mulsul vacii, pâ­nă la verificarea laptelui la microscop, pasteurizare, ambalare şi verificarea etichetei“, a spus pentru ZF Anca Roman, Corporate Affairs & Com­mu­nication Manager Friesland Campina România.  

    Aceasta a mai afirmat că se gân­desc să schimbe periodic experien­ţa, ca să revină copiii şi să se bucure de noi experienţe, pentru că portofoliul nostru este foarte larg, acoperă toate gamele de lactate. Ni s-a părut impor­tant să începem cu laptele, cu Napolact bio, pentru că este un produs destinat în special copiiilor.

    Acesta este cel mai mare parc de edutainment din sud-estul Europei şi primul de acest fel din România, iar astfel companiile gazdă din acest oraş speră să devină un punct de atracţie pentru un city break în Bucureşti şi să-i calce pragul circa 3.000 de copii lunar, cu vârste cuprinse între 4 şi 14 ani.

    „În momentul în care am semnat parteneriatul ne-am gândit şi la ce cerere o să avem, dar aşa cum lucrurile se schimbă de la o zi la alta şi un nou val de COVID ne poate lovi şi poate limita accesul vizitatorilor, este destul de greu să facem o estimare. Dacă intră cinci copii deodată la o experienţă care durează 20 de minute şi parcul este deschis 8 ore în timpul săptămânii şi de 12 ore în weekend, capacitatea maximă este de 3.000 de copii pe lună. Mă aştept ca acest loc să devină un punct de atracţie pentru un city break în Bucureşti, un motiv pentru care oameni din alte oraşe sau ţări să se distreze“, a mai spus Anca Roman.

    Există experienţe în care copiii câştigă bani şi experienţe unde îi cheltuie, iar printre companiile din parc se numără FrieslandCampina, Lidl România, Regina Maria, Banca Transilvania, Rodbun, Tinmar Energy, Optiblu, LEGO sau Dorna.

    La Napolact, pentru că mulge vaca şi obţine laptele îmbuteliat, fiecare copil primeşte la final 8 MagicBani, pe care îi poate cheltui pentru alte experienţe. MagicBani sunt singurii bani pe care copiii îi pot folosi în Destiny Park. Ei sunt în bancnote de 1, 5, 10 şi 20 MagicBani. La intrare, copiii primesc un CEC de 50 de MagicBani pentru o intrare standard. Pentru o intrare de 1 zi primesc 100 de MagicBani. Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să transforme CEC ul în cash.

    Destiny Park are parteneriate cu şcoli private, însă aşteaptă cereri şi din partea şcolilor de stat pentru a desfăşura „şcoala Altfel“. De asemenea, pot fi organizate petreceri pentru zile de naştere.

    Napolact – brand partner al Destiny Park

  • Cine este femeia care doarme în garaj când merge acasă la Elon Musk

    Model la 74 de ani şi mamă proprietarului Tesla şi Space X, Maye Musk spune că „fiul meu nu este interesat de lucrurile materiale. Casa lui din Texas este atât de mică încât locuiesc în garaj”.

    Maye Musk este o celebritate, iar asta nu doar pentru că l-a adus pe lume pe unul dintre cei mai faimoşi bărbaţi de pe planetă. Elegantă, la 74 de ani, Maye Musk este chemată să pozeze în toată lumea.
    Autobiografia ei, lansată în 2019, a fost tradusă în 30 de limbi. A apărut într-un costum de baie pe coperta revistei Sports Illustrated Swimsuit, ediţia din luna mai. În săptămâna modei de la Paris, a fost ambasadorul Dior. „Mă angajează pentru ridurile mele, nimeni nu mi-a cerut vreodată să mă schimb”.

    În afara lui Elon, mai are doi copii: Kimbal şi Tosca. De mic, pe Elon îl numea „Genius Boy”: „A fost mereu intenţionat să capteze informaţii, puteam să-l întrebăm orice. Şi asta a fost înainte de internet. Cred că acum l-am putea numi internet”.
    Viaţa pentru Maye şi copiii ei nu a fost întotdeauna uşoară. Fostul ei soţ, Erroll, definit de Elon drept „o fiinţă umană groaznică”, i-a spus că este proastă şi urâtă: „Îmi amintesc că m-am gândit: nu pot fi aşa de urâtă”.
    În cele din urmă, i-a luat pe cei 3 băieţi şi s-au mutat din Africa de Sud. I-au pierdut bagajele şi a fost nevoită să folosească hainele lui Tosca şi ale lui Elon, „pentru că nu îmi permiteam să cumpăr altele noi”. Multă vreme s-a temut să nu are ce să le dea să mănânce copiilor.
    Îşi apără cu ferocitate fiul
    Acum, locuieşte la New York, într-un apartament „nu mare”: „Nu am nevoie de spaţiu irosit, pentru că odată cu el vin şi responsabilităţi”.

    NIci Elon nu este atât de interesat de bunurile materiale şi locuieşte într-un loc relativ modest din Boca Chica, sediul SpaceX din Texas. Este atât de mi locul  încât, atunci când se duce să-l vadă, „trebuie să dorm în garaj. Nu poţi avea o casă de lux lângă un loc de lansare a rachetelor”.
    Maye susţine că nu se amestecă în deciziile copiilor ei, dar este o mama grijulie. Contul ei de Twitter, cu peste 780.000 de urmăritori, este plin de hashtag-ul #proudmom.
     

  • Bucureştiul va avea din septembrie un parc tematic educaţional pentru copii. Vezi unde se deschide noul parc

    Destiny Park, parc tematic educaţional pentru copii, urmează să fie inaugurat în data de 2 septembrie a acestui an, în Bucureşti, lângă complexul comercial Băneasa Shopping City, după o amânare de doi ani cauzată de pandemie.

    Investiţiile se ridică la aproximativ 25 mil. lei, iar parcul se va întinde pe o suprafaţă de circa 5.000 mp, cu 2.000 de mp mai mult faţă de cât era previzionat proiectul în anul 2020. Destiny Park va conţine 43 de zone de experienţă în care copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 14 ani vor învăţa prin intermediul jocului şi se vor putea conecta  cât mai mult la experienţe similare cu realitatea.

    „Noi dorim să putem să mergem în zona aceasta vocaţională. În România există multe probleme legate de îndrumarea copiilor către anumite meserii şi nu este din păcate dezvoltat acest lucru (alegerea vocaţiei -n.red.)”, spune Ana-Maria Pascaru, director de marketing al Destiny Park, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    După ce un copil frecventează parcul de două-trei ori şi urmăreşte anumite zone de experienţă mai mult decât pe celelalte, se poate face un screening al copiilor pentru a vedea către ce se îndreaptă cel mai mult fiecare copil în parte, conform Anei-Maria Pascaru.

    Cele 43 de zone de experienţă sunt zone tematice unde copiii vor lua contact cu realitatea adulţilor, de la a merge la supermarket, a învăţa despre agricultură sau despre energie verde, până la a deveni pompieri, aviatori sau şoferi de Formula 1. Fiecare zonă tematică are câte un sponsor în funcţie de industrie, iar printre aceştia se numără: Banca Transilvania, care pe lângă parteneriat strategic oferă şi finanţare, Haribo, HR Racing Team, Dorna, Digi 24 HD, Lego, Lupilu, Lidl, Napolact, Optiblu, Philips Sonicare, Rodbun, Sixt, Regina Maria, Tinmar, Bioderma, Cărtureşti, Cade, Cognizant Softvision, Euroins, Elgydium.

    Destiny Park va fi sub forma unui oraş industrial prelungit cu un cort izolat pentru evenimente unde se va afla zona de aventură. Întreaga economie a parcului se bazează pe o bancă. Biletele vor fi puse la vânzare de pe 16 august, iar un bilet pentru copil ce va avea valabilitatea a trei ore şi jumătate costă 80 de lei şi cel pentru adulţi costă 60 de lei. O experienţă durează în jur de 15-20 de minute, ceea ce ar însemna cam 5-6 experienţe per bilet.

    „Primul pas este că părinţii cumpără un bilet, copiii primesc un cec, cu acesta se duc la Banca Transilvania unde primesc nişte MagicBani, aşa i-am numit noi. Cu aceştia ei accesează experienţele din parc. Trebuie să plătească să se ducă în zona de distracţie”, punctează Ana-Maria Pascaru.

    Destiny Park are parteneriate cu şcoli private, însă aşteaptă cereri şi din partea şcolilor de stat pentru a desfăşura „Şcoala Altfel”. „Mai ales la şcolile private avem o zonă foarte interesantă pe care o numim <<Learn & Play>>, o zonă specială unde profesorii pot să-şi ţină şi cursurile pentru copii”, menţionează Ana-Maria Pascaru.

    Programul parcului va fi de opt ore în timpul săptămânii şi de 12 ore în weekend, când se aproximează în jur de 2.000 de copii în câte trei ture. Destiny Parc are deja peste 100 de angajaţi, iar o parte se află încă în proces de angajare.


     

     

  • Gabriela Firea anunţă o premieră pentru protecţia copiilor din România

    „Premieră pentru protecţia copiilor din România! Cu ajutorul a 50 de milioane de euro, fonduri nerambursabile prin PNRR, viaţa copiilor defavorizaţi se va schimba. Prevenim separarea copilului din familii cu risc şi acţionăm pentru rezolvarea nevoilor lor concrete, implicând şi comunitatea. Copiii care trăiesc în familii care se luptă pentru supravieţuire, copiii aflaţi în situaţii de risc, în pericol să abandoneze şcoala sau care sunt în medii violente trebuie ajutaţi şi sprijiniţi pentru a nu ajunge adulţi fără viitor. O ţară care nu-şi protejează copiii şi care nu le oferă şanse egale riscă să decadă chiar prin absenţa celor care o fac să progreseze: oameni pregătiţi pentru viaţă atât din punct de vedere psihic cât şi profesional”, se arată într-o postare a ministrului, pe Facebook.

    Firea anunţă finalizarea “Legii prevenirii separării copilului de familie”, proiect asumat în Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

    Sunt stabilite norme clare pentru intervenţia autorităţilor în cazul copiilor şi a familiilor în situaţii dificile.

    De asemenea, se înfiinţează Observatorul Naţional al Copilului prin care vor fi identificaţi şi înregistraţi toţi copiii aflaţi în situaţie de risc de separare de familie.

    Observatorul Naţional al Copilului – prima şi cea mai complexă bază de date a copiilor din România – va fi gestionată de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în aşa fel încât situaţia fiecărui copil în situaţie de risc să fie monitorizată în timp real.

    „Separarea copilului de familie este o decizie care trebuie luată doar în ultima instanţă, după ce toate celelalte variante au fost încercate. Separarea provoacă traume pe termen lung pentru ambele părţi: copil şi familie. Acum, doar 3 din 10 oraşe au centre şi specialişti pentru a preveni această separare. În mediul rural, situaţia este gravă: mai puţin de 1 din 10 localităţi au resursele esenţiale. În 570 de localităţi, 12 oraşe şi 558 de comune, nu există centre şi specialişti. Cu ajutorul celor 50 de milioane de euro fonduri nerambursabile în PNRR se va îmbunătăţi totul! Autorităţile locale pot accesa fonduri pentru o reţea de 150 de centre de zi. Până atunci, noua lege prevede că în fiecare localitate va exista o structură comunitară consultativă, căci comunitatea locală este şi cea care cunoaşte cel mai bine situaţia celor care au nevoie de ajutor. Din ea pot face parte de la directorul şcolii, poliţist de proximitate sau preot, până la medicii de familie sau membri ai societăţii civile. Munca celor care vor face parte din această structură va fi plătită, iar indemnizaţia de şedinţă este egală cu 1% din salariul primarului”, scrie Firea.

    „Fiecare copil care are nevoie de sprijin îl va primi, în funcţie de necesităţile concrete. Are nevoie de haine, primeşte haine. La fel în cazul alimentelor, sau dacă locuinţa are nevoie de reparaţii sau obiecte electrocasnice. Noua lege schimbă şi modalitatea de finanţare, iar pentru serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie se propune asigurarea finanţării de la bugetul de stat a cel mult jumătate din necesar. Sumele vor fi stabilite în funcţie de numărul de copii înregistraţi în Observatorul Naţional Copilului. Astăzi, publicăm în consultare publică proiectul legii. După aprobare, în maxim un an, vom avea imaginea reală a situaţiei copiilor din România!”, îşi termină ministrul Familiei postarea.

  • Cum atragi copiii spre lectură: bibliotecile pentru jucării

    Odată cu reluarea activităţilor obişnuite din multe domenii, şi bibliotecile se întorc la programul lor obişnuit, care în cazul unora dintre ele includ, pe lângă primitul cititorilor, şi diverse evenimente.

    Printre acestea se numără cluburi de lectură, lecţii de yoga sau unele destinate copiilor, scrie Washington Post. Mai mult, o serie de biblioteci din SUA au chiar şi evenimente dedicate jucărioarelor preferate ale celor mici, organizând nopţi speciale în care acestea pot să doarmă printre cărţi. La nopţile speciale, care se organizau deja de câţiva ani la momentul pandemiei şi care s-au reluat odată cu relaxarea restricţiilor, pot participa, în general, animăluţele de pluş aduse de copii. Fiecare jucărie primeşte un număr de înregistrare ca să nu existe încurcături, iar proprietarul său o lasă peste noapte la bibliotecă şi se întoarce să o ia de dimineaţă.

    Animăluţele de pluş însă nu sunt lăsate într-un colţ să „doarmă”, ci iau parte la diverse activităţi pe timpul nopţii, după cum o arată fotografii aranjate de organizatori. Ele pot participa la audiţia de poveşti citite de un angajat al bibliotecii, precum şi la alte activităţi cum ar fi mici petreceri. Copiii primesc apoi certificate de participare şi fotografii care le prezintă jucăriile în diverse ipostaze în timpul nopţii petrecute la bibliotecă, cum ar fi jucând jocuri pe calculator, dând telefon, făcându-şi poze la copiator sau bând un milkshake. Rostul unor asemenea eveni­mente este, după cum afirmă bibliotecarii, de a-i atrage pe copii către asemenea instituţii şi de a-i convinge să revină să împrumute cărţi şi când vor fi mari.

     

  • Un catalog electronic nu îi va atrage pe copii la şcoală. O româncă însă a găsit soluţia ca să facă şcoală atractivă pentru ei

    Un catalog electronic nu va atrage copiii spre şcoală şi nici nu îi va determina să înveţe cu mai multă tragere de inimă, dar o platformă în care profesorii susţin lecţii video, unde explică legăturile unei materii cu lumea reală, iar exerciţiile se fac la fel, tot în format video, are toate şansele să-i cucerească. Este pariul unui start-up local numit WowMind care vrea să facă şcoala atractivă pentru copii. Pentru ca planul să devină realitate, echipa WowMind are nevoie de o finanţare de 250.000 de euro.

     

    WowMind este o soluţie de e-learning dedicată generaţiei digitale ce se bazează pe tehnologii emergente, dar şi pe conţinut video. Am început în 2018 cu un proiect-pilot, iar acum suntem la stadiul de MVP, ne pregătim de lansare. Avem platforma parţial dezvoltată, iar în momentul de faţă avem nevoie de 250.000 de euro să ajungem în faza beta a aplicaţiei şi să ne creăm o viziune pentru următorii doi ani, perioadă în care ne dorim să intrăm şi în metaverse. Suntem deja în discuţii cu potenţiali investitori şi cu o platformă de crowdfunding“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Anna Mera, fondatoare a WowMind. Platforma va fi lansată în toamna acestui an, investiţia iniţială, realizată din fonduri proprii, ajungând până acum la aproximativ 50.000 de euro. Ideea dezvoltării soluţiei WowMind s-a născut dintr-un alt proiect, finanţat prin programul european Horizon 2020, al cărui obiectiv era arhivarea notelor. „Ce am observat noi a fost că nu catalogul digital lipseşte din educaţia actuală, ci atractivitatea procesului de învăţare. Şi acolo am decis că este cel mai bine să lucrăm. Am făcut o cercetare care a durat în jur de doi ani şi jumătate. Ce am vrut noi a fost să evităm greşelile multor fondatori care se grăbesc să lanseze platforme doar pentru a primi finanţare. Noi ne-am dorit să creăm un produs axat pe utilizator, iar ca să creăm un produs axat pe utilizator a trebuit să facem o lungă perioadă de cercetare pentru că vorbim aici de copii, de tineri”, a punctat ea, adăugând că în momentul de faţă, tinerii sunt experţi în tehnologie. „Nu poţi să îi dai unui tânăr o tehnologie care să nu fie efectiv creată pentru el, mai ales în educaţie. În educaţie copiii s-au plictisit de subiecte precum matematică, fizică, limba română. Am citit astăzi că 57% dintre copiii de la Evaluarea Naţională nu ştiu să citească. Asta înseamnă că ceva deja nu-i mai atrage pentru că ei se uită pe YouTube totuşi, aproape tot timpul. Ce ne dorim noi este să creăm o legătură, un pod între tehnologie, digitalizare şi educaţie“.

    Care este conceptul din spatele WowMind? „Încercăm să stârnim interesul copiilor pentru învăţare, şi încercăm să le trezim interesul şi pentru pasiuni şi vocaţii, pentru că ştim cu toţii că am învăţat în şcoală foarte multe lucruri pe care în momentul de faţă nu le folosim, dar nu le folosim pentru că nu am înţeles de fapt pentru ce se folosesc ele. De exemplu, că geometria poate să ajute în arhitectură, chimia este baza alimentaţiei, că biologia poate să ne ajute în relaţia noastră cu animalele noastre de companie – câini, pisici etc. Deci ceea ce îmi doresc eu este să facilitez cumva accesul copiilor către un alt tip de educaţie, către aptitudini şi cunoştinţe ale secolului XXI şi în acelaşi timp să îi atragem către lucruri noi“, a explicat Anna Mera. Ea a subliniat că principalul diferenţiator al WowMind pe piaţa locală de e-learning este tehnologia şi abordarea procesului de învăţare.

    „Ce facem noi diferit este să creăm un ecosistem de creatori de conţinut educaţional şi anume experţi – de exemplu medici, medici veterinari, avocaţi, experţi IT, arhitecţi. Orice poate să inspire şi să creeze conţinut ce poate cumva să ofere o imagine unui copil despre cum ar putea să fie acea meserie.

    Astfel, dorim să creăm o legătură între matematică şi arhitectură, între biologie şi alimentaţie, între biologie şi efortul fizic, între muzică şi artă. Tot felul de lucruri care îi pasionează pe copii în momentul de faţă, dar părintele nu poate să îi ducă la toate cursurile pe care şi le-ar dori ei pentru că este nevoie de timp şi este nevoie de bani. Şi cumva noi aducem aceste cursuri în gadgetul lor. Asta ne diferenţiază de majoritatea platformelor care se bazează pe conţinut formal – pe matematică, română, fizică. Şi de exemplu, părintele, în momentul în care cumpără accesul pe platformă, cumpără doar accesul pentru clasa a cincea sau clasa a şasea. La noi în momentul în care utilizatorul cere accesul pe platformă, va avea acces la foarte mulţi educatori, la foarte mulţi experţi, la foarte multe imagini ale joburilor pe care ei ar putea să le urmeze mai departe.“

    În prezent, publicul ţintă pentru platforma WowMind sunt copiii de gimnaziu – clasele V-VIII, însă start-up-ul va dezvolta pe termen mediu şi lung şi conţinut pentru clasele I-IV şi pentru liceu. „Până în momentul de faţă am lucrat cu 4.000 de copii, în jur de 2.000 de profesori şi în jur de 3.500 de părinţi. Feedbackul este foarte bun. Părinţii îşi doresc aplicaţia, copiii chiar mai mult ca ei şi profesorii consideră deja necesar un produs de acest gen. Dacă înainte de pandemie considerau că educaţia digitală este cumva ceva ce nu o să se implementeze şi nu o să fie niciodată necesar, după pandemie toată lumea şi-a schimbat părerea şi a început să devină interesată cu adevărat de cum putem să facem educaţia digitală să fie parte din viaţa noastră”, a precizat fondatoarea WowMind.

    Platforma se construieşte cu ajutorul celor mai noi tehnologii, precum blockchain şi inteligenţa artificială, acestea fiind folosite atât pentru a personaliza experienţa de învăţare, dar şi pentru a oferi anumiţi tokens. „De exemplu, pe platformă vor fi anumite teme, evaluări – adică un copil va trebui să explice ce înseamnă fotosinteza. El va face un video şi va arăta ce înseamnă fotosinteza, iar acel videoclip va fi recompensat printr-un sistem de blockchain. Prin acele puncte câştigate, WowPoints cum o să le numim noi, copiii vor avea acces la anumite lucruri din lumea digitală, din jocuri, şi poate şi de nişte reduceri pe anumite platforme de e-commerce.”

    Monetizarea  platformei se va face pe bază de subscripţie lunară sau anuală, tariful urmând a fi de 50 lei pe lună pentru un utilizator. „În momentul de faţă avem în producţie 150 de videoclipuri şi există parteneriate cu trei creatori de conţinut de pe YouTube de la care vom mai aduce câteva sute de videoclipuri.”

    Pe termen lung, start-up-ul şi-a propus să facă disponibilă platforma şi în alte cinci limbi, primele pieţe externe vizate fiind Turcia şi Brazilia şi Africa de Sud. „Acestea sunt pieţe pe care le ţintim. Nu sunt nişte pieţe enumerate întâmplător, ci sunt nişte pieţe ce au nevoie efectiv de soluţii de e-learning. Pentru că acolo este nevoie foarte mare de e-learning. Există din ce în ce mai puţini profesori şi nevoia de soluţii adaptate secolului XXI este din ce în ce mai mare. Nu putem să lăsăm în urmă generaţii întregi de oameni doar pentru că şcoala nu s-a adaptat încă la un anumit tip de informaţie.” În primul an de activitate, start-up-ul are ca obiectiv să atragă circa 30.000 de utilizatori WowMind, să ajungă la 150 de creatori pe platformă şi să aibă în jur de 600 de videoclipuri. „După primii doi ani de activitate, adică pe termen mediu, ne dorim să începem să scalăm către Turcia, unde avem un network foarte puternic educaţional. Colaborăm deja cu şcoli şi cu inspectorate prin proiectele Erasmus şi mai apoi vrem să vedem cum să ne ducem către celelalte două pieţe – Brazilia şi Africa de Sud. Dar în mare, în următorii cinci ani, ce îmi doresc eu, sunt peste 300.000 de utilizatori WowMind.”

     

    Anna Mera, fondator, WowMind

    „Tinerii în momentul de faţă, după cum ştim cu toţii, sunt experţi în tehnologie – nu poţi să îi dai unui tânăr o tehnologie care să nu fie efectiv creată pentru el, mai ales în educaţie. am aflat că 57% din copiii de la Evaluarea Naţională nu ştiu să citească. Asta înseamnă că ceva deja nu-i mai atrage pentru că ei se uită pe YouTube totuşi aproape tot timpul. Noi ne dorim să creăm o legătură, un pod între tehnologie, digitalizare şi educaţie.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    1. Invitat: Anna Mera, fondatoarea WowMind

    Ce face? Dezvoltă o platformă educaţională nonformală pentru tineri

    „WowMind este o soluţie de e-learn­ing dedicată generaţiei digitale ce se bazează pe tehnologii emergente, dar şi pe conţinut video. Am început în 2018 cu un proiect-pilot, iar acum suntem la stadiul de MVP, ne pregătim de lansare. Avem platforma parţial dezvoltată, iar în momentul de faţă avem nevoie de 250.000 de euro să ajungem în faza beta a aplicaţiei şi să ne creăm o viziune pentru următorii doi ani de zile în care ne dorim să intrăm şi în metaverse. Suntem deja în discuţii cu potenţiali investitori şi cu o platformă de crowdfunding.“

    2. Invitat: Adrian Sfichi, CEO şi cofondator al Ecap

    Ce face? A construit o soluţie completă de automatizare pentru businessurile din e-commerce

    „Momentan avem 12 clienţi pentru care facturăm 3.000 de euro lunar şi procesăm în jur de 25.000 de comenzi pe lună, dar vrem ca până în vara anului viitor să atingem o cifră de afaceri de 500.000 de euro şi 150 de clienţi. Dacă ne vom atinge obiectivul, o să începem să căutăm o nouă investiţie, în valoare de 2 milioane de euro, şi vom începe să recrutăm pentru a mări echipa, pentru a scala şi pe plan internaţional.“

    Start-up Update

    1. Invitat: Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor – platformă online de finanţare alternativă pentru IMM-uri

    Ce e nou? Start-up-ul local se pregăteşte pentru a deschide o nouă rundă de finanţare cu ajutorul căreia să se extindă şi pe piaţa din Marea Britanie. Înfiinţat în 2016, start-up-ul a ajuns până acum la investiţii totale de 3,5 milioane de euro, din care 2 milioane euro au venit din fonduri proprii ale fondatorilor, iar restul din finanţări atrase (1 milion de euro prin rundă de finanţare şi 0,5 milioane de euro printr-un grant).

    „Vom începe discuţiile pentru o rundă nouă de finanţare relativ curând. Runda va fi mixtă. Avem deja înfiinţată o companie şi în Marea Britanie, iar pe compania de acolo vom demara runda de finanţare, iar aceasta va fi deschisă atât pentru fonduri de investiţii din estul Europei, cât şi pentru cei din Marea Britanie.“

    2. Invitat: Andrei Vasile, managing partner, SanoPass – platformă pentru abonamente medicale şi de fitness

    Ce e nou? Start-up-ul local medtech şi-a setat ca obiectiv să ajungă la finalul acestui an la 300 de companii-client şi la 50.000 de utilizatori, faţă de circa 250 de companii-client, respectiv 30.000 de utilizatori în prezent, în condiţiile în care echipa va investi mai mulţi bani în marketing şi vânzări odată ce runda de finanţare de 3 milioane de euro aflată acum în desfăşurare se va încheia. Totodată, start-up-ul va continua să investească în partea de cercetare-dezvoltare, urmând să mai lanseze în cadrul platformei şi un modul de nutriţie bazat pe inteligenţă artificială asistat de către medici.

    „O să încheiem anul cu 1.500 de furnizori de servicii medicale în reţeaua noastră, 50.000 de utilizatori în platformă şi peste 300 de companii-client. Astăzi suntem în discuţii şi lucrăm la o integrare cu cel mai mare furnizor de ERP de fitness din România şi facem acest lucru. Iar ca număr de utilizatori pe zona fitness sperăm să avem în jur de 10.000, bineînţeles, care să aibă şi o componentă în abonamentele medicale.“

    3. Invitat: Andrei Covaciu, cofondator al BOOKR – platformă de programări online şi gestiune a afacerilor

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să atragă în toamna acestui an o investiţie de 500.000 euro într-o rundă de tip seed, la un an după obţinerea primei finanţări – pre-seed – în valoare de 120.000 euro.

    „În 2021, înainte de a lua finanţarea la finalul anului, am reuşit să generăm business în valoare de 350.000 de euro pentru afacerile partenere. După runda de investiţie, începând din ianuarie până acum, practic primele două trimestre din 2022, am dublat tot, am dublat toate cifrele – am dublat numărul de programări livrate prin aplicaţie, am dublat numărul de utilizatori, numărul de afaceri partenere înscrise şi am reuşit să generăm business în valoare de un milion de euro. După părerea noastră este doar o chestiune de timp până când vom ajunge să scalăm până la 10 milioane euro şi apoi la 100 milioane euro venituri generate pentru partenerii noştri.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA: Nutrivita Marketing & Distribution: Bio Junior – prima gamă românească de produse BIO destinate copiilor peste 3 ani

    Începând cu anul 2017, Nutrivita a început să contribuie la creşterea şi inovarea raionului de alimentaţie BIO pentru copii din marile reţele de magazine. Astfel, începând cu decembrie 2021 au fost introduse pe rafturi cinci noi reţete de biscuiţi BIO, fără coloranţi şi conservanţi, fabricaţi în UE, în unităţi certificate BIO.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Bio Junior este prima gamă de produse BIO pentru copii din România ce le vorbeşte juniorilor pe limba lor. În plus, reţetele sunt adaptate gustului copiiilor, iar ingredientele sunt de origine naturală, certificate ecologic: cereale integrale, zahăr din trestie, fulgi de ovăz, unt pur, ouă bio, ciocolată adevărată cu unt de cacao şi alune de pădure. Proiectul a fost coordonat de Adelina Păsat – director comercial, Magda Colţoiu – project manager, Mihaela Haralambie – group brand manager, Mădălina Zailic – coordonator producţie şi logistică. Mascota a fost realizată şi declinată în noi ipostaze de Adrian Vlad – grafician, iar designul şi pregătirea de tipar a ambalajelor, de Radu Cristianciuc – MediaCD.

    Elementul de noutate:

    Adresându-se celor mici, toate ambalajele sunt în limba română, iar modul de prezentare este unul ludic. Prin intermediul mascotei Goldie, un tigru curios, sportiv şi pasionat de natură, copiii invaţă, printre altele, despre alimentaţia sănătoasă, ecologie, importanţa mişcării pentru o minte sănătoasă într-un corp armonios şi reciclare. „Prin noua gamă de biscuiţi Bio Junior, copiii au acum in ghiozdanul de şcoală sau sacul de activităţi extraşcolare un snack delicios din ingrediente naturale, fără coloranţi şi conservanţi, într-un ambalaj ce include jocuri de perspicacitate”, susţin reprezentanţii businessului.

    Efectele inovaţiei:

    Prin joc, cu ajutorul unui personaj simpatic, copiii învaţă să consume alimentele benefice pentru organism, să privilegieze ingredientele din agricultura ecologică, ce protejează natura, să recicleze selectiv şi să facă mai multă mişcare.

    ACEST ARTICOL A APĂRUT ÎN ANUARUL BUSINESS MAGAZIN ”CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA”. 

  • CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA: Cum şi-a propus Republica BIO să revoluţioneze piaţa snackurilor din România

    Republica BIO, unul dintre cei mai importanţi producători şi comercianţi de produse destinate sănătăţii din plan local, face primul pas către reinventarea categoriei de snack prin lansarea propriei game de gustări bio sub brandul Sănăţele.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Încă de la începuturile pandemiei, unele studii, citate de companie, arată că în noul model de lucru numărul meselor şi în special al gustărilor aproape s-a dublat. În acelaşi timp, diferenţa de consistenţă dintre mesele principale şi gustări s-a atenuat, gustările devenind din ce în ce mai semnificative din punct de vedere caloric. Toate aceste elemente, coroborate cu anxietatea şi lipsa activităţilor fizice, au condus la probleme cu creşterea în greutate atât pentru populaţia adultă activă, cât şi pentru copii. În plus, în timpul pandemiei s-a remarcat o scădere semnificativă a frecvenţei medii de consum de alimente proaspete (fructe şi legume, carne, peşte, lactate), în timp ce frecvenţele de consum pentru restul alimentelor a crescut semnificativ, în special pentru semipreparate şi gustări cu un conţinut ridicat de zahăr (prăjituri, biscuiţi şi alte dulciuri). Combinaţia dintre creşterea cantităţii de alimente şi compoziţia nesănătoasă a acestora are un impact negativ asupra sănătăţii majorităţii adulţilor, dar şi a copiilor. Cu toate acestea, oamenii îşi doresc să fie sănătoşi şi să arate bine, însă fără a face sacrificii în privinţa obiceiurilor de consum (nu vor să fie restricţionaţi de post sau diete) şi fără să accepte compromisuri în privinţa gustului. Luând în calcul toate aceste realităţi în procesul de dezvoltare a inovaţiei, compania şi-a propus să lanseze o serie de produse cu dublu rol (să potolească foamea şi să suplinească nevoia de „răsfăţ” – comfort food): produse care să aibă reţete fără ingrediente ce pot dăuna sănătăţii (gluten, grăsimi nesănătoase, zahăr rafinat), dar cu un gust bun, şi care să conţină o porţie suficient de mare pentru a-şi îndeplini rolul, dar suficient de mică pentru ca cei care le consumă să poată să-şi menţină greutatea sub control sau să-şi reintre în formă. „Oamenii adoră snaksurile. Dacă vorbim de produse sărate, chipsurile sunt pe primul loc. La produsele dulci ciocolata este favorita de departe. Provocarea a fost de a aduce experienţa chipsurilor (pentru gama sarată) şi a ciocolatei (pentru gama dulce) în produse cu o reţetă sănătoasă”, spune Ciprian Stancu, fondator, Republica BIO. Cele nouă sortimente de Sănăţele, disponibile în variante dulci şi sărate, se bazează pe reţete delicioase, simple, fără conservanţi sau aditivi. Folosind maxim şapte ingrediente bio, fiecare produs reprezintă o alternativă sănătoasă la snaksurile convenţionale.

    Elementul de noutate:

    Inovaţia constă în a replica plăcerea consumului unor produse recunoscute ca nesănătoase în nişte produse sănătoase. Combinând cereale fără gluten (orez, porumb) cu legume (mazăre, linte, năut), provenind din culturi fără pesticide, ierbicide sau organisme modificate genetic, compania a reuşit să creeze sănăţele cu gust „similar sau mai bun” (conform focus grupurilor de consumatori) decât variantele nesănătoase pe care le înlocuiesc. În cazul sănăţelelor dulci, reprezentanţii businessului au ales combinaţia de orez cu ciocolată neagră şi fructe deshidratate, fără zahăr rafinat, pentru a replica plăcerea unui desert. În cazul ambelor variante, s-a introdus şi conceptul de „controlul porţiilor” pentru a limita consumul neintenţionat de calorii (această decizie a plecat de la descoperirea faptului că în momentul în care un pachet de alimente/snaksurile este desfăcut, există tendinţa de a consuma întreaga cantitate, fără a acorda atenţie kilocaloriilor).

    Efectele inovaţiei:

    Reprezentanţii companiei sunt de părere că introducerea Sănăţelelor va avea efecte vizibile asupra sănătăţii oamenilor prin următoarele mecanisme: produsele nesănătoase consumate până acum vor fi înlocuite cu alimente nutritive – practic, datorită compoziţiei de nutrienţi, acestea vor hrăni organismul fără să cauzeze probleme de sănătate; sunt eliminate din consum substanţe care pot fi nocive corpului uman: glutenul din cereale (proteină ce poate cauza inflamaţie cronică), organismele modificate genetic, pesticidele, conservanţii şi aditivii nesănătoşi, zahărul rafinat, grăsimile trans (hidrogenate, nesănătoase); se va reduce consumul de kilocalorii şi implicit scăderea în greutate va deveni posibilă; se va elimina, totodată, sentimentul de vinovăţie care însoţeşte automat momentele în care mâncăm „ceva bun”, prin faptul că de acum acel ceva bun este şi sănătos; în plus, se va păstra plăcerea consumului de snacksuri fără a plăti cu kilograme în plus sau cu sănătatea.

  • Noi epidemii. 25 milioane de copii nevaccinaţi împotriva difteriei, tetanosului şi poliomielitei

    Aproximativ 25 de milioane de copii nu au primit una sau mai multe doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi poliomielitei în 2021. Acest lucru a dus la epidemii care puteau fi prevenite. Impactul va fi măsurat în vieţi.

    Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al UNICEF, proporţia de copii care primesc toate cele trei doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi poliomielitei a scăzut de la 86% în 2019 la doar 81% în 2021.

    Este un indicator cheie al acoperirii vaccinale la nivel mondial, iar scăderea din 2020 şi 2021 vine după un deceniu de îmbunătăţiri.

    “Este un semnal de alarmă pentru sănătatea copiilor. Asistăm la cel mai accentuat declin continuu al imunizării copiilor din ultima generaţie”, a declarat Catherine Russell, director executiv al Unicef: „Impactul va fi măsurat în vieţi”.

    Aproximativ 25 de milioane de copii nu au primit una sau mai multe doze de vaccin împotriva poliomielitei, anul trecut. Cu 2 milioane de copii nevaccinaţi în plus a crescut bilanţul anului 2020, iar cel al anului 2019 cu 6 milioane.

    Dintre cele 25 de milioane, 18 milioane nu au primit nicio doză, majoritatea fiind din ţările cu venituri medii şi mici, inclusiv India, Nigeria, Indonezia, Etiopia şi Filipine.

    Motivele acestei scăderi sunt multiple: conflicte, creşterea dezinformării şi probleme de aprovizionare sau de continuitate a asistenţei medicale legate de pandemia Covid-19.

    Această acoperire scăzută a vaccinării a dus la apariţia unor epidemii de rujeolă şi poliomielită care puteau fi prevenite în ultimele 12 luni, se arată în raport.

    Această veste proastă vine într-un moment în care ratele de malnutriţie sunt, de asemenea, în creştere. Un copil subnutrit are deja un sistem imunitar mai slab şi, prin urmare, este mai probabil să dezvolte forme grave ale acestor boli care pot fi prevenite.

    “Trebuie să recuperăm decalajul în ceea ce priveşte imunizarea milioanelor (de copii) care lipsesc, altfel vom asista în mod inevitabil la mai multe epidemii, la mai mulţi copii bolnavi şi la o mare presiune asupra sistemelor de sănătate deja întinse”, a declarat Catherine Russell, potrivit Le Figaro.

  • Firea: Părinţii copiilor cu probleme de sănătate scapă de drumurile pentru certificate de handicap

    „Părinţii copiilor care au probleme majore de sănătate scapă de drumurile repetate – şi, de cele mai multe ori, dificile şi obositoare – în faţa comisiilor care stabilesc încadrarea în grad de handicap grav, pentru că, pentru multe dintre aceste afecţiuni, valabilitatea certificatelor de handicap se prelungeşte până la 18 ani”, a postat Firea pe Facebook.

    Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Sănătăţii au iniţiat un Ordin comun care stabileşte normele de aplicare şi criteriile speciale în aceste cazuri.

    „Concret, în cazul în care unui copil cu dizabilităţi îi sunt eliberate succesiv două certificate de încadrare în grad de handicap grav, fiecare dintre ele având termenul maxim de valabilitate permis de lege, adică doi ani, autorităţile îi vor elibera acestuia un certificat valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani. Până acum, demersul de obţinere a acestor certificate trebuia reluat de părinţi din doi în doi ani, ceea ce ştim că le crea reale probleme acestora. De acum încolo, părinţii copiilor cu afecţiuni grave – precum boli ale structurilor şi funcţiilor senzoriale, tulburări cronice de metabolism şi nutriţie, amputaţii congenitale sau dobândite ale membrelor, boli ale structurii pielii, afecţiuni onologice în perioada de urmărire posterapeutică – nu mai sunt nevoiţi să mai meargă în faţa comisiei pentru protecţia copilului, pentru a obţine un nou certificat de încadrare în grad de handicap grav”, anunţă ministrul Familiei.

    Conform Gabrielei Firea, decizia comisiei de a emite un certificat de încadrare în grad de handicap grav valabil până în momentul în care copilul împlineşte vârsta de 18 ani se bazează acum pe o serie de criterii biopsihosociale, toate incluse în ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerul Familiei.

    „Suntem alături atât de toţi copiii încercaţi de viaţă cât şi de părinţii lor şi sperăm ca, odată cu apariţia cadrului legal pentru aplicarea acestor prevederi, să reuşim să eliminăm măcar această grijă a lor şi stresul mersului la aceste evaluări, care, în astfel de cazuri, erau complet inutile”, îşi termină Firea postarea.