Tag: contributie

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

    Inevitabilul s-a produs: Uniunea Europeană a început procesul împotriva României. Ce se va întâmpla de acum cu românii

    McDonald’s, ce lovitură! Decizia fulger luată de lanţul de fast-food. ”Nu mai facem faţă”

    Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    Noul paradis al bogaţilor planetei: Oraşul unde orice vis devine realitate, dacă ai suficienţi bani

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în creştere cu 11,45%, la 5,1 mld euro

    Rezultatul înainte de impozit s-a ridicat la 550,5 milioane lei (120,5 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de 2016, a precizat Bocşariu. „În 2017, profitul din exploatare a urmat tendinţa cifrei de afaceri, fiind cu 57 milioane de lei mai mare decât cel din 2016, deci creşterea de business explică în cea mai mare parte această evoluţie favorabilă” a spus directorul.

    Contribuţia vânzărilor de autovehicule şi de componente auto la realizarea cifrei de afaceri a fost de 92% din totalul cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de 3,6 mil. euro pentru realizarea la Oradea a unui incubator de afaceri destinat industriei creative

    Proiectul presupune reabilitarea întregului imobil şi amenajarea a şase ateliere la subsolul clădirii: două de prototipare, un atelier de prelucrare metal, un atelier de vopsitorie, un birou de arhitectură şi unul de design. 17 birouri pentru viitorii rezidenţi vor fi amenajate la parterul clădirii, iar la etajul I va fi o zonă deschisă pentru 30 de spaţii de lucru. De asemenea, vor exista săli de şedinţe, săli de conferinţe, dar şi o sală multifuncţională.

    ’’Noi dorim să creăm condiţii pentru ca antreprenorii care doresc să dezvolte o afacere în această zonă a industriilor creative să poată fi sprijiniţi, iar persoanele cu idei, în special tinerii, să poată să le pună în practică, să poată să le dea o valoare economică atât pentru ei, cât şi pentru oraşul nostru. După 6 luni de zile, rezidenţii vor trebui să aibă un angajat nou, cel puţin, pentru că interesul nostru este să şi creăm locuri de muncă”, a spus Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Hobby de CEO: Adrian Peake,CEO Medicover: ”Cred că sportul contribuie la dezvoltarea aptitudinilor sociale care ajută la formarea unei reţele de contacte de business importante“

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: De ce?

    CARTE: Hobbitul

    PERSONALITATE: Richard Branson

    SPORTIV: Jesse Owens

    1. Ce hobbyuri aveţi şi cât timp dedicaţi acestora? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Majoritatea hobbyurilor pe care le am au legătură cu sportul. îmi place să joc crichet şi golf, însă trăind în România, mai exact în Bucureşti, a fost cumva dificil să practic aceste sporturi cu o anumită regularitate. Astfel, în ultimii zece ani am redescoperit ciclismul. Acum câţiva ani am fost într-o expediţie de ciclism în Africa, în Tanzania, în cadrul unei acţiuni caritabile cu scopul de a strânge bani pentru British Heart Foundation. Anul acesta, în iunie, voi participa alături de colegii noştri de la Medicover din diverse ţări la o cursă de ciclism de 1.000 km, în Polonia, pentru a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte diabetul de tip 2.

    2. Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Una dintre cele mai importante legături dintre ciclism şi business este faptul că trebuie să-ţi setezi obiective atât pe termen scurt, mediu sau lung, să depăşeşti obstacolele şi să identifici soluţii la orice piedici care apar în timp ce lucrezi la îndeplinirea acestor obiective. Pe de altă parte, te ajută să conduci şi să îi motivezi pe cei din echipă să ofere ce au mai bun şi, să sperăm, să ne distrăm pe parcursul călătoriei.

    3. Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Cred că sportul contribuie la dezvoltarea aptitudinilor sociale care ajută la formarea unei reţele de contacte de business importante. De asemenea, înveţi să apreciezi munca în echipă, şi poate cel mai important, să ai un avantaj în faţa competiţiei.

    4. Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri?

    încearcă să devii din ce în ce mai bun, este normal să mai facem şi greşeli – ne fac mai puternici, şi ne motivează să luptăm să fim mâine mai buni decât astăzi. Cu alte cuvinte, trebuie să progresăm încontinuu.

    5. Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodata?

    Paraşutismul – am emoţii chiar şi atunci când urc cu telecabina la Buşteni spre munţii Bucegi.

    Lecţia este: cunoaşterea limitelor!

    Cu o experienţă internaţională de peste 25 de ani în sectoarele de FMCG şi servicii medicale, Adrian Peake este directorul general al Medicover România începând cu anul 2015. Grupul Medicover este prezent in România prin centrele Medicover şi laboratoarele Synevo, care au generat anul trecut venituri pe piaţa din România în creştere cu 19,6% până la 73,8 milioane euro, faţă de valoarea de 61,7 milioane euro raportată în 2016.

    La nivel de venituri, Medicover România se află pe poziţia trei în cadrul grupului, după Germania şi Polonia, cu o pondere de 12,7%. ”în anul 2017 am continuat să ne dezvoltăm şi ne-am atins obiectivele. Achiziţia Iowemed, reţeaua de vârf din judeţul Constanţa, a reprezentat un pas strategic important, completat de investiţiile noastre continue pentru a oferi servicii medicale integrate, de cea mai înaltă calitate pacienţilor noştri“, descrie Adrian Peake cele mai recente investiţii ale companiei. ”Creşterea economică a ţării şi a pieţei forţei de muncă se reflectă şi în beneficiile medicale oferite de angajatori, dar susţine şi accesul persoanelor la servicii medicale de calitate“, adaugă Peake.

    Specializat în contabilitate de management şi finanţe, el a ocupat de-a lungul anilor diferite poziţii de conducere în companii precum Unilever, Coca-Cola, Associated British Foods, BMI Healthcare şi Circle Health. Este asociat al Chartered Institute of Management Accountants şi deţine o diplomă de licenţă în Business Studies de la Universitatea din Brighton, Marea Britanie. Adrian Peake spune că a fost dintotdeauna un adept al spiritului de echipă şi al stilului de leadership ”uşa este mereu deschisă“. Este căsătorit şi are trei fiice.

  • Hobby de CEO: Adrian Peake,CEO Medicover: ”Cred că sportul contribuie la dezvoltarea aptitudinilor sociale care ajută la formarea unei reţele de contacte de business importante“

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: De ce?

    CARTE: Hobbitul

    PERSONALITATE: Richard Branson

    SPORTIV: Jesse Owens

    1. Ce hobbyuri aveţi şi cât timp dedicaţi acestora? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Majoritatea hobbyurilor pe care le am au legătură cu sportul. îmi place să joc crichet şi golf, însă trăind în România, mai exact în Bucureşti, a fost cumva dificil să practic aceste sporturi cu o anumită regularitate. Astfel, în ultimii zece ani am redescoperit ciclismul. Acum câţiva ani am fost într-o expediţie de ciclism în Africa, în Tanzania, în cadrul unei acţiuni caritabile cu scopul de a strânge bani pentru British Heart Foundation. Anul acesta, în iunie, voi participa alături de colegii noştri de la Medicover din diverse ţări la o cursă de ciclism de 1.000 km, în Polonia, pentru a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte diabetul de tip 2.

    2. Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Una dintre cele mai importante legături dintre ciclism şi business este faptul că trebuie să-ţi setezi obiective atât pe termen scurt, mediu sau lung, să depăşeşti obstacolele şi să identifici soluţii la orice piedici care apar în timp ce lucrezi la îndeplinirea acestor obiective. Pe de altă parte, te ajută să conduci şi să îi motivezi pe cei din echipă să ofere ce au mai bun şi, să sperăm, să ne distrăm pe parcursul călătoriei.

    3. Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Cred că sportul contribuie la dezvoltarea aptitudinilor sociale care ajută la formarea unei reţele de contacte de business importante. De asemenea, înveţi să apreciezi munca în echipă, şi poate cel mai important, să ai un avantaj în faţa competiţiei.

    4. Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri?

    încearcă să devii din ce în ce mai bun, este normal să mai facem şi greşeli – ne fac mai puternici, şi ne motivează să luptăm să fim mâine mai buni decât astăzi. Cu alte cuvinte, trebuie să progresăm încontinuu.

    5. Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodata?

    Paraşutismul – am emoţii chiar şi atunci când urc cu telecabina la Buşteni spre munţii Bucegi.

    Lecţia este: cunoaşterea limitelor!

    Cu o experienţă internaţională de peste 25 de ani în sectoarele de FMCG şi servicii medicale, Adrian Peake este directorul general al Medicover România începând cu anul 2015. Grupul Medicover este prezent in România prin centrele Medicover şi laboratoarele Synevo, care au generat anul trecut venituri pe piaţa din România în creştere cu 19,6% până la 73,8 milioane euro, faţă de valoarea de 61,7 milioane euro raportată în 2016.

    La nivel de venituri, Medicover România se află pe poziţia trei în cadrul grupului, după Germania şi Polonia, cu o pondere de 12,7%. ”în anul 2017 am continuat să ne dezvoltăm şi ne-am atins obiectivele. Achiziţia Iowemed, reţeaua de vârf din judeţul Constanţa, a reprezentat un pas strategic important, completat de investiţiile noastre continue pentru a oferi servicii medicale integrate, de cea mai înaltă calitate pacienţilor noştri“, descrie Adrian Peake cele mai recente investiţii ale companiei. ”Creşterea economică a ţării şi a pieţei forţei de muncă se reflectă şi în beneficiile medicale oferite de angajatori, dar susţine şi accesul persoanelor la servicii medicale de calitate“, adaugă Peake.

    Specializat în contabilitate de management şi finanţe, el a ocupat de-a lungul anilor diferite poziţii de conducere în companii precum Unilever, Coca-Cola, Associated British Foods, BMI Healthcare şi Circle Health. Este asociat al Chartered Institute of Management Accountants şi deţine o diplomă de licenţă în Business Studies de la Universitatea din Brighton, Marea Britanie. Adrian Peake spune că a fost dintotdeauna un adept al spiritului de echipă şi al stilului de leadership ”uşa este mereu deschisă“. Este căsătorit şi are trei fiice.

  • Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva” – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei cu 300.000 euro: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva”

     În absenţa unui partener de dialog la nivelul statului, cei care se încăpăţânează să rămână în tabăra creativilor au învăţat că lucrurile nu se întâmplă decât dacă le fac ei să se întâmple. Aşa a apărut în Bucureşti şi prima bibliotecă de materiale din sud-estul Europei, Mater, o investiţie de circa 300.000 de euro care are în spate şi cea mai mare campanie de crowd-funding derulată vreodată în România.
     
    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.
     
    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 
     
    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.
     
  • O bibliotecă altfel – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.