BusinessMagazin

Tag: construire

  • Cel mai avansat proiect de construire a unui spital nou este la Sibiu: E gata de avizare

    Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că este pregătită toată documentaţia pentru a obţine autorizaţia de construire a noului spital judeţean de urgenţă din Sibiu.

    Proiectul Noul Spital Judeţean din Sibiu este primul din România care îşi încheie partea de documentaţie tehnică PAC, fiind singurul gata de autorizare şi trecere în faza de finanţare şi execuţie.

    „Am ajuns cu acest proiect al noului spital judeţean, cea mai importantă investiţie a judeţului Sibiu şi cel mai dorit proiect al Sibiului la un stadiu avansat. Practic suntem la momentul în care avem pregătită toată documentaţia pentru a obţine autorizaţia de construire. Suntem cu cel puţin un an înaintea oricărui alt proiect de construire a unui spital, fie că vorbim de spitale regionale sau judeţene, suntem singurii care suntem în faza de a depune documentaţia pentru a obţine autorizaţia de construcţie. Cele mai avansate proiecte au ajuns doar la fază de studiu de fezabilitate. Noi, în plus, am parcurs etapa de autorizări, de avize şi acum suntem în faza aproape finală a părţii de documentaţie scriptică, urmând ca următoarea mare etapă să fie construcţia efectivă a spitalului”, a declarat Daniela Cîmpean.

    Obţinerea întregii documentaţii pentru proiectul actual de construire a unui nou spital în Sibiu a durat 4 ani.

    În privinţa finanţării, reprezentanţii CJ Sibiu au spus că se bazează, pentru finanţarea proiectului, pe parteneriatul cu Guvernul României, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Sănătăţii.

    De asemenea, spitalul a fost proiectat şi va fi executat după ultimele standarde folosite în Uniunea Europeană în domeniul sănătăţii şi protecţiei mediului, fiind astfel eligibil pentru finanţare europeană.

    „Proiectul noului spital judeţean are la bază principii sustenabile de construire bazate pe optimizarea costurilor, pe soluţii de management sanitar complet digitalizate, pe un sistem de monitorizare şi control centralizat, dar şi pe soluţii de management eficient al consumurilor şi al mentenanţei clădirii – clădirea îndeplineşte conceptul nZEB 30% (nearly Zero-Energy Building reprezintă un indicator asociat unei clădiri cu consum de Energie aproape Zero). Necesarul de energie va fi acoperit în mare măsură din surse regenerabile care sunt prevăzute în proiect”, transmit reprezentanţii CJ Sibiu.

    Amplasamentul noului spital a fost vizitat de mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului, în vara anului 2020, între care premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, vicepremierul de atunci, Raluca Turcan, dar şi ministrul Sănătăţii şi ministrul Fondurilor Europene, care şi-au dat acordul asupra proiectului.

    Spitalul va fi construit în zona de Vest a Sibiului, unde se dezvoltă cartiere rezidenţiale, aproape de autostradă, de aeroport şi de DN 1.

  • Cum apar blocuri „în buza“ podurilor şi pasajelor din Capitală?

    Vecinătatea unui bulevard intens circulat, situat la doar câţiva metri de blocuri nu îi împiedică pe dezvoltatori să ridice sute de locuinţe în zonă. Iar subiectul fierbinte al ultimelor zile, cel legat de PUZ-urile de sector, readuce în prim-plan modul în care s-a construit în Capitală în ultima perioadă.

    ♦ Blocuri construite la limita bulevardelor sau în imediata proximitate a podurilor şi pasajelor reprezintă modul în care unii dezvoltatori au ales să construiască în ultimii ani în Capitală ♦ Bulevardul Pipera, pasajul Basarab sau mai nou podul Ciurel au atras în proximitate sute de noi locuinţe. Deşi promovate cu imagini în care apar spaţii verzi sau lacuri, acestea sunt „lipite“ de bulevarde intens circulate.

    Vecinătatea unui bulevard intens circulat, situat la doar câţiva metri de blocuri nu îi împiedică pe dezvoltatori să ridice sute de locuinţe în zonă. Iar subiectul fierbinte al ultimelor zile, cel legat de PUZ-urile de sector, readuce în prim-plan modul în care s-a construit în Capitală în ultima perioadă.

    „Din fotografia aeriană anexată reiese că unul dintre imobilele de locuinţe la care se face referire este situat în vecinătatea podului Ciurel, iar această zonă este reglementată de documentaţia de urbanism PUZ? Coor­donator Sector 6 Bucureşti aprobată prin hotărârile consiliului General al muni­cipiului Bucureşti, al cărui beneficiar este Primăria Sectorului 6“, au explicat reprezentanţii Primăriei Capitalei.

    Din punct de vedere economic, în cazul a 10 metri lăţime şi pe o lungime de 100 de metri, în cazul unui proiect de 8 etaje, acest lucru înseamnă o suprafaţă construită de 8.000 mp.

    Cum în zonele „bune“ metrul pătrat construit se poate vinde şi cu 2.000 de euro sau chiar peste, fiecare metru pătrat aduce venituri considerabile dezvoltatorului, în special în zone unde terenul este limitat.

    „De cele mai multe ori proprietarii trebuie să optimizeze CUT-ul (Coeficientul de Utilizare al Terenului) iar din acest motiv ajung să construiască la nivelul maxim admis. De partea cealaltă, dezvoltatorii nu ar construi dacă nu ar exista cerere în piaţă, motiv pentru care toate aceste lucruri trebuie bine reglementate prin lege“, a explicat un consultant din piaţa imobiliară.

    Un alt consultant a subliniat faptul că în cazul apartmentelor construite „la bulevard“, în zona din faţă şi la etajele inferioare, în cele mai multe cazuri este vorba de spaţii care ulterior vor fi transformate în birouri sau care vor funcţiona drept birouri sau pot fi închiriate pe termen scurt.

    Dar în condiţiile în care PUZ-urile actuale de sector vor permite construcţia pe spaţii verzi şi permit construcţia în proximitatea arterelor intens circulate, Consiliul General al Capitalei a suspendat la finalul săptămânii trecute PUZ-urile coor­donatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 şi 6, pe o perioadă de un an, iar construcţiile se vor face după Planul Urbanistic General din 2000.

    Creşterea accelerată a densităţii, construcţiile de blocuri tot mai înalte şi fără niciun metru pătrat de spaţiu verde, dezvoltarea de locuinţe fără şcoli, spitale sau grădiniţe alături de sufocarea traficului sunt principalele motive invocate de primarul Capitalei în vederea anulării PUZ-urilor. Traficul din ce în ce mai aglomerat, poluarea care atinge noi cote maxime în fiecare săptămână şi dezvoltarea haotică sunt motivele invocate de primarul Capitalei pentru a opri actualul plan de dezvoltare.

    El a explicat faptul că pentru a avea un „moment zero“ era nevoie ca întâi Primăria Capitalei să vină cu un Plan Urbanistic General actualizat, în condiţiile în care cel actual este realizat în 2000, expirat din 2010 şi prelungit an de an.

    Referitor la actualitatea PUG, primarul general a explicat că, deşi acest document strategic are o vechime de 20 de ani, „este mult mai bun, mult mai coerent, mult mai echilibrat în ceea ce priveşte funcţiunile oraşului, decât aceste PUZ-uri de sector care au fost făcute de nişte oameni de afaceri, în condiţii îndoielnice.

    Pe perioada de suspendare a PUZ-urilor, ne vom ocupa de actualizarea acestui PUG, astfel încât el să reflecte realităţile urbane ale momentului, menţinând în acelaşi timp spaţiile verzi ale Capitalei. Prin urmare, orice autorizaţie de construcţie şi orice certificat de urbanism se vor emite în continuare prin aceeaşi procedură, doar că autorităţile locale se vor raporta la PUG şi nu la PUZ-uri.“

    Pe de altă parte, decizia Primăriei se aplică strict municipiului Bucureşti, în timp ce problemele şi mai grave au loc în localităţile „lipite“ de Capitală, multe dintre ele în interiorul centurii, precum Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Roşu sau Voluntari. Spre exemplu Militari Residence nu se află pe teritoriul Bucureştiului, ci în comuna Roşu, iar cei mai mulţi din Prelungirea Ghencea sunt în Bragadiru. În multe dintre aceste zone există probleme mult mai grave decât în Bucureşti precum subdimensionarea reţelei de apă curentă, subdimensionarea canalizării care duce la inundaţii când plouă.

    Şi aici ca şi în Bucureşti în multe cazuri, s-au autorizat proiecte mari, construite în zone de case, iar decizia PMB ar putea accen­tua şi mai mult problemele acestor localităţi.

    Primarul general, Nicuşor Dan, a argumentat propunerea de suspendare a PUZ-urilor de sector, dând exemple de situaţii în care aceste documente vizau aspecte care sunt în contradicţie cu dezvoltarea Capitalei.

     

     

  • Medicii tineri fug din sistemul medical românesc nu din cauza salariilor, ci din faptul că totul este vechi, începând de la cei din vârf până la infrastructură

    În luna decembrie 2018, ZF a organizat la Cluj conferinţa “O sută de ani de România. O sută de ani de business”.

    În cadrul conferinţei, Marcel Tanţău, medic şi proprietarul centrului medical de gastroenterologie, hepatologie şi endoscopie digestivă din Cluj spunea: trebuie să investim în spitale pentru a aduce înapoi medicii, spitalele, clădirile medicale nu mai pot fi folosite după 20-30 de ani pentru că sunt infectate de bacterii.

    Vreţi să ţineţi medicii în ţară sau să-i aduceţi înapoi? Nu mai apăraţi spitalele vechi, care sunt infectate de bacterii. Dărâmaţi toate spitalele care sunt mai vechi de 30-50 de ani şi construiţi altele noi. Acelaşi lucru este valabil pentru toate clădirile şi capacităţile industriale

    Medicii tineri fug din sistemul medical românesc nu din cauza salariilor, ci din faptul că totul este vechi, începând de la cei din vârf până la infrastructură.

    Timp de 30 de ani, statul, guvernele, consiliile judeţene au investit mai bine de 1 miliard de euro în renovarea spitalelor vechi, cele mai multe dintre ele cu o vechime între 50-100 de ani, în loc să se construiască altele noi.

    Deşi fiecare dintre noi plătim 10% din salariul brut pentru sistemul medical, lună de lună, când avem vreo problemă medicală, fugim către clinicile private pentru că acolo găsim organizare, curăţenie, o încredere mai mare că nu te trezeşti cu un bacil pe tine. Nu este vorba de actul medical, pentru că medicii sunt aceeaşi.

    Pentru că spitalele sunt vechi, toată infrastructura din spate este veche şi nu mai face faţă.

    Adrian Georgescu, un inginer specializat în lucrări de inginerie, comentează, într-o scrisoare adresată Ministrului  pe tema incendiului de la spitalul Matei Balş

    “Am o experienţă vasta in instalatii electrice pentru spitale. Pe 30.12.2020 am avut un interviu la ZF Live pe acesata tema.

    https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-adrian-georgescu-adca-proiect-aproximativ-80-dintre-19817530

    Nu este vina resoului bagat in priza. Este vina instalatiei electrice – siguranta trebuia sa sara la o sarcina mare, nu trebuia sa lase cablul sa arda . in priza puteau sa bage si altceva si tot se intampla.

    Realitatea este ca instalatia electrica in spitale este veche si nu mai poate fi folosita in conditii de siguranta .

    S-au facut modificari multe dea lungul anilor si cel mai grav este ca s-au schimbat sigurantele pentru ca sareau, acestea s-au pus mai mari sa tina- dar cablul a ramas acelas de acum 25-30 ani. Cea mai grava greseala.  

    Am facut evaluari pentru spitale de schimbare a instalatiei electrice – vorbim de 3,2 mil euro / spital – nu vorbim de cateva mii de euro .

    Trebuie facuta cat mai  urgent o standardizare asa incat sa nu mai fie greseli.“

    Vorba preşedintelui Klaus Ioahnnis, înainte să meargă la schi: “Trebuie neapărat o reformă” 

    Dar cu cine, pentru că cei din vârf, cei care trebuie să ia decizii şi să le implemeteze sunt aceeaşi.

  • (P) Europa. Conectată: Construim în România un sistem educaţional conectat

    Ultimele luni ne-au arătat un peisaj economic, social şi geopolitic foarte dinamic la nivel mondial, determinat de pandemie şi efectele sale de durată. Acest context, din ce în ce mai volatil, în care ne aflăm cu toţii, s-a tradus în riscuri mai mari şi impredictibilitate, atât pentru oameni, cât şi pentru organizaţii. În acelaşi timp, uitându-mă unde suntem astăzi, sunt impresionată şi recunoscătoare să văd cât de eficiente au fost eforturile comune de mobilizare. Totodată, sunt mândră de măsurile pe care le-am luat noi, ca parte a angajamentului nostru de a sprijini Guvernul şi societatea românească în ansamblul ei. Ne-am adaptat peste noapte la munca de acasă pentru a proteja sănătatea şi siguranţa angajaţilor noştri şi ne-am ajustat ofertele şi serviciile pentru a răspunde mai bine nevoilor urgente ale clienţilor noştri rezidenţiali şi de business. Ne-am consolidat reţeaua pentru a asigura o capacitate sporită şi am oferit sprijin autorităţilor prin conectarea spitalelor de campanie, a personalului medical şi prin furnizarea unor soluţii digitale relevante ca răspuns la noile nevoi ale societăţii.

    Însă, decalajele au crescut, lăsând persoanele vulnerabile şi mai mult în urmă. La Vodafone, aspirăm către o lume în care nimeni nu e lăsat în urmă şi ne străduim să conectăm cât mai mulţi oameni pentru un viitor mai bun pentru toţi. Credem în colaborarea cu societatea în ansamblul ei pentru a reduce decalajele digitale şi pentru a creşte numărul conexiunilor şi gradul de digitalizare, şi exact asta am făcut la Vodafone România.

    Şcoala din Valiză: Conectăm elevii şi profesorii

    Una dintre iniţiativele noastre de susţinere a societăţii este Şcoala din Valiză. Condus de Fundaţia Vodafone România, acesta este un proiect care ajută la dezvoltarea educaţiei digitale în România printr-o abordare inovatoare şi cuprinzătoare. Pe măsură ce şcolile au fost închise şi educaţia s-a mutat din ce în ce mai mult în mediul digital, procesul educaţional a devenit o provocare tot mai mare şi adesea de nedepăşit pentru mulţi elevi care nu aveau resurse pentru accesarea educaţiei digitale – dispozitive, abilităţi, cunoştinţe digitale şi chiar conexiune. Acesta a fost, în special, cazul elevilor din zonele rurale sau izolate.

    Şcoala din Valiză  a fost lansat în 2018 pentru a sprijini educaţia digitală şi pentru a contribui la reducerea decalajului dintre comunităţile urbane şi cele rurale. Proiectul constă în furnizarea gratuită a unei „valize” IT ce conţine tablete, laptop-uri şi echipament pentru conexiunea la internet, dar şi în asigurarea accesului la  conţinut educaţional digital, totul integrat într-o platformă de eLearning modernă. Platforma reuneşte numeroase resurse educaţionale în concordanţă cu programa şcolară oficială şi o zonă specială în care profesorii îşi pot crea propriile lecţii digitale şi, de asemenea, pot participa la seminarii web dedicate pentru a-şi perfecţiona abilităţile digitale şi chiar pentru a împărtăşi din experienţa lor altor profesori. Astfel, platforma de eLearning Şcoala din Valiză este continuu îmbunătăţită şi adaptată nevoilor utilizatorilor.

    La începutul pandemiei COVID-19, am extins rapid proiectul pentru a sprijini încă 35 de şcoli din mediul rural în doar câteva luni. Deoarece nevoia de educaţie digitală a crescut enorm în România, am apelat la sprijinul oamenilor. Prin intermediul campaniei „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”, toţi utilizatorii de servicii de telecomunicaţii, inclusiv angajaţii noştri, au donat pentru a contribui la extinderea acestui proiect prin achiziţionarea mai multor tablete pentru elevi şi îmbogăţirea conţinutului digital de pe platforma de eLearning. Fundaţia Vodafone România a dublat toate donaţiile făcute şi Vodafone România a oferit conexiune gratuită la Internet.

    Acum, programul Şcoala din Valiză este deja activ în 50 de şcoli rurale, permiţând, astfel, celor aproximativ 17.000 de elevi şi sutelor de profesori nu doar să îşi continue activitatea educaţională, ci să o facă într-un mod interactiv şi eficient, pregătindu-se în acelaşi timp pentru piaţa locurilor de muncă din viitor.

    Construim prin digitalizare

    Există, cu siguranţă, multe lucruri pe care le-am învăţat în contextul acestei crize. Unul dintre primele aspecte pe care cred că această pandemie le-a scos la iveală au fost vulnerabilităţile. De asemenea, ne-a arătat cât este de important să avem reţele de telecomunicaţii robuste şi soluţii digitale. Dar, mai presus de toate, ne-a arătat cât de puternici putem fi dacă ne unim forţele şi  lucrăm împreună – oameni, organizaţii, guverne.

    La Vodafone, aspirăm la un viitor mai conectat pentru toată lumea. Împreună cu guvernele, putem contribui la construirea unei societăţi mai reziliente şi vom continua să sprijinim Guvernul României în adoptarea de noi tehnologii, oferind soluţii inovatoare, de ultimă generaţie pentru educaţie şi sănătate.

    Tehnologia nu ar trebui să fie în detrimentul, ci în beneficiul oamenilor. Suntem conştienţi de faptul că oamenii şi companiile au nevoie de îndrumare şi sprijin pentru tranziţia lor către un mod de viaţă şi de lucru în care tehnologia joacă un rol important. De aceea, vom avea grijă să asigurăm accesul digital pentru cei mai vulnerabili şi să îi ajutăm să îşi dezvolte abilităţile digitale. De asemenea, ne vom sprijini clienţii companii, în special IMM-urile, oferindu-le soluţii dedicate şi expertiza noastră, în călătoria lor spre adoptarea la scară largă a soluţiilor digitale, pentru a face faţă vremurilor pe care le trăim. Suntem, de asemenea, hotărâţi să continuăm să dezvoltăm parteneriatul cu guvernul pentru a susţine o redresare economică sigură şi durabilă, graţie soluţiilor digitale.

    Europa.Conectată

    Pe măsură ce parcurgem următoarea etapă a crizei, iar incertitudinea se menţine, mai sunt încă multe de făcut. Trebuie să ne redresăm şi ar trebui să profităm de această şansă pentru a reconstrui mai bine. Avem în faţa noastră o oportunitate unică de a crea o societate care să se bazeze mai mult pe tehnologie, o societate mai durabilă şi mai prosperă, reducând astfel diferenţele dintre comunităţi şi oferind mai multe şanse de creştere tuturor.

    De asemenea, avem şansa generaţiei noastre de a realiza acest lucru prin intermediul Fondurilor de Redresare oferite de UE care ar putea conduce la un viitor digital, mai conectat şi sustenabil. Aceste planuri ar permite tuturor statelor membre să îşi accelereze creşterea economică, rezilienţa economică şi socială, creând noi locuri de muncă şi reducând decalajul. Toate acestea pot deveni posibile într-o Europă Conectată, în care planurile naţionale şi europene sunt armonizate.

    România, de exemplu, poate beneficia de o infrastructură nouă şi îmbunătăţită, cu „autostrăzi” conectate la internet de mare viteză. Priorităţile noastre aici sunt extinderea serviciilor 4G în zonele izolate, lansarea 5G şi oferirea de servicii de telecomunicaţii de înaltă calitate prin reţele Gigabit prietenoase cu mediul. În plus, suntem pregătiţi să implementăm şi să dezvoltăm soluţii IoT pentru sectorul public şi privat pentru reducerea consumului de energie, optimizarea şi accelerarea proceselor acestora, digitalizarea educaţiei şi furnizarea de soluţii de telemedicină spitalelor, începând cu Unităţile de Terapie Intensivă pentru nou-născuţi.

    Planul european de redresare este o oportunitate semnificativă de a reporni economia României pe drumul plin de provocări al ieşirii din această criză. Pentru o naţiune care încă se luptă cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale Produsului Intern Brut pe cap de locuitor din Europa, utilizarea eficientă a fondurilor alocate de UE în Planul Naţional de Redresare va contribui la modernizarea societăţii şi la accelerarea călătoriei noastre de digitalizare către revenirea societăţii. Sunt încrezătoare că acest lucru va contribui la o creştere şi mai dinamică a capitalului uman al României şi îi va impulsiona pe cetăţenii săi, în special generaţia următoare care va face parte din Deceniul Digital al Europei.

    DESI 90 pentru 27

    Pe măsură ce criza COVID-19 conduce la o Europă din ce în ce mai conectată, UE va beneficia de o infrastructură digitală mai bună, susţinută de strategia potrivită. Este posibil să nu avem toate soluţiile imediat, dar este important pentru redresarea şi rezilienţa UE ca statele membre să îşi stabilească obiective îndrăzneţe pentru digitalizare. 

    Prin urmare, Vodafone invită toate naţiunile UE să îşi concentreze eforturile pentru îmbunătăţirea Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), astfel încât UE să atingă un scor de 90/100 pentru toate cele 27 de state, cu rezultate bune pe agenda sa digitală şi „verde”.

    Este cu siguranţă o provocare uriaşă, dar pas cu pas şi prin colaborări şi parteneriate public-privat, fiecare ţară ar putea face o mare diferenţă. Mai mult, guvernele pot face un salt important în domeniile în care e nevoie de îmbunătăţire, adoptând o abordare  de perspectivă în momentul alocării fondurilor de redresare. De exemplu, numai programul nostru Şcoala din Valiză a contribuit până acum la indicele „Utilizarea serviciilor de internet” şi, pe termen lung, la indicele „Capitalul uman”, ambele fiind zone în care România se situează la un nivel foarte scăzut şi intenţionăm să dezvoltăm programul pentru a veni în sprijinul mai multor  beneficiari. Dacă astfel de iniţiative ar fi extinse, sunt încrezătoare că aceşti doi indici s-ar îmbunătăţi în mod semnificativ şi scorul mediu DESI al României  ar creşte.

    Când unele uşi se închid, altele se deschid. Acum ne aflăm chiar în faţa uneia care duce către un viitor „verde”, digital şi durabil pentru toţi, într-o Europă.Conectată. Şi avem cheia pentru a o deschide. 

     

  • Proiect european de 2,9 mil. euro pentru construirea unei şcoli speciale la Cluj-Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj-Napoca a accesat un proiect european de peste 14 mil. lei (2,9 mil. euro), fără TVA, pentru construirea sediului Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, instituţie de învăţământ special aflată în subordinea CJ Cluj.

    Lucrările ce urmează să fie realizate constau în demolarea corpurilor de clădire existente şi realizarea pe acest amplasament a unui corp nou, modernizarea unuia dintre corpurile actuale şi organizarea spaţiului exterior, prin amenajarea unui loc de joacă şi pentru activităţi în aer liber, spaţiul verde fiind, de asemenea, reamenajat, inclusiv prin replantarea de noi arbori.

    Noul sediu al şcolii speciale clujene va beneficia de o grădină senzorială amplasată pe acoperiş, precum şi de un spaţiu special destinat hidroterapiei, urmând să fie amenajată şi o zonă dedicată relaxării şi recreerii personalului instituţiei. Lucrările au un termen de execuţie de maxim 24 de luni.

     

     

     

  • ​Ungaria şi-a construit sau modernizat anul acesta 150 de km de piste pentru biciclete

    În 2020, Ungaria şi-a mărit infrastructura de piste pentru biciclete cu 150 de kilometri, la un cost de aproximativ 15 miliarde de forinţi (41,1 milioane de euro) care includ fonduri de la municipalităţi, a declarat secretarul de stat pentru politica de transport László Mosóczi, citat de Budapest Business Journal.

    Compania Naţională de Dezvoltare a Infrastructurii şi compania de stat de întreţinere a drumurilor Magyar Közút au construit sau modernizat 85 de kilometri din total la un cost de 8,5 miliarde forinţi, a spus Mosóczi. Restul au fost proiecte ale consiliilor locale.

    Printre noile trasee de biciclete se află şi ultima porţiune a unei piste de biciclete care face turul Lacului Tisza.

    Statul întreţine acum peste 1.000 de kilometri de piste de biciclete care leagă diverse aşezări.

  • Încă o investiţie care ratează România: Fiat Chrysler va construi maşini electrice şi hibride în Polonia

    Grupul auto Fiat Chrysler a anunţat că intenţionează să construiască maşini electrice şi hibride la fabrica pe care o are în Polonia din a doua jumătate a anului 2022, scrie Bloomberg. 

    Producătorul italo-american va extinde şi moderniza uzina din Tychy pentru a putea asambla acolo autovehicule din mărcile Jeep, Fiat şi Alfa Romeo.

    Fiat Chrysler va investi 755 de milioane de zloţi (166,5 milioane euro) în acest proiect, „cu posibilitatea venirii a şi mai multor milioane”, a spus vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin. Fabrica Fiat din Tychy produce modelele de dimensiuni reduse Fiat 500 şi Lancia Ypsilon şi are circa 2.500 de angajaţi.

    Polonia are deja un ecosistem al industriei electromobilităţii în formare, inclusiv cu producători de baterii pentru maşini electrice instalaţi acolo. Statul polonez a lansat un proiect pentru crearea unei mărci naţionale de maşini electrice low-cost pentru a susţine acest ecosistem, însă progresul a fost până acum limitat.  

     

     

  • Schimbare de strategie: Uber renunţă la visul de a construi propria maşină autonomă şi vinde divizia ATG către un startup susţinut de Amazon şi Sequoia, care atinge o evaluare de 10 mld. dolari

    Americanii de la Uber Technologies au decis să vândă divizia de maşini autonome Uber Advanced Technologies Group (ATG), către startup-ul care dezvoltă vehicule autonome Aurora, au anunţat cele două companii luni seară, potrivit Reuters.

    Tranzacţia ar trebui să ajute Uber Technologies să se îndepărteze de pierderi şi să facă un pas mai mare către profitabilitate.

    Înţelegerea dintre cele două părţi arată că Uber cedează controlul ATG către Aurora, dar preia o participaţie de circaa 26% în startup-ul susţinut de Amazon şi de fondul de investiţii Sequoia.

    Astfel, Uber va transfera cei 1.200 de angajaţi ai ATG către Aurora, care are în prezent 600 de angajaţi, şi va mai investi încă 400 de milioane de dolari. Aurora a fost evaluată la 2,5 miliarde de dolari în 2019, după o rundă de finanţare de 530 de milioane dolari condusă de fondul de investiţii Sequoia. După tranzacţia cu Uber, evaluarea Aurora ar creşte de patru ori, până la 10 miliarde de dolari.

    În cadrul tranzacţiei, evaluarea ATG scade la 4 miliarde de dolari, după ce divizia a atras în 2019 o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari de la un consorţiu de investitori care cuprinde Toyota Motor Corp şi SoftBank Group Corp. Finanţarea din 2019 îi dăduse diviziei de maşini autonome a Uber o evaluare de 7,25 miliarde de dolari.

    CEO-ul Uber, Dara Hosrowshahi, va ocupa un loc în board-ul Aurora. În acelaşi timp, Eric Meyhofer, cel care a condus divizia ATG, va pleca din companie.

    Startup-ul Aurora a fost fondat de trei executivi care au jucat în trecut roluri importante în programele de maşini autonome ale Google, Tesla, respectiv Uber.

  • Proiect european de 4,8 mil. euro pentru amenajarea unei zone de agrement şi construirea unui centru multifuncţional în municipiul Turda, judeţul Cluj

    Primăria Turda a accesat un proiect european de 23,2 mil. lei (4,8 mil. euro), din care aproximativ 19,8 mil. lei (4 mil. euro) reprezintă sprijinul financiar nerambursarbil din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), pentru amenajarea unei zone de agrement şi construirea unui centru multifuncţional.

    Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiţii 9b – Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică şi socială a comunităţilor defavorizate din regiunile urbane şi rurale Obiectiv specific 13.1 – Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşele mici şi mijlocii din România. Perioada de implementare a proiectului 66 luni.

     

      

     

     

  • Încă o înfrângere pentru România: Cum a ajuns Polonia una dintre cele mai mari ţări producătoare de autobuze electrice din Europa

    În mod surprinzător poate, Polonia este una dintre cele mai mari ţări producătoare de autobuze electrice din Europa, iar producţia acesteia continuă să crească, scrie Deutsche Welle. Compania germană MAN Truck & Bus şi-a lansat recent producţia în Polonia, după CAF din Spania în 2018.

    Rămasă în urmă la capitolul respectării obligaţiilor sale legate de mediu, Polonia avansează puternic când vine vorba de producţia de autobuze electrice. Celui de-al treilea mare producător de autobuze electrice din Europa, compania Solaris, i se alătură MAN Truc & Bus, ale cărui prime autovehicule au ieşit de pe linia de producţie în Starachowice, sudul Poloniei, în octombrie.

    Divizia poloneză a grupului german Volkseagen vrea să livreze primele 17 autobuze electrice către compania de transport public VHH până la sfârşitul acestui an. Nobina Sverige, cel mai mare operator suedez de autobuze, are încă 22 de unităţi comandate, iar alte comenzi urmează a fi făcute.

    Rafako, o firmă poloneză recent preluată de Agenţia de dezvoltare industrială (ARP) deţinută de stat, intenţionează la rândul său să înceapă producţia de autobuze electrice în 2021. Între timp, unitatea Volvo din Wroclaw este singura facilitate de producţie operată de companie în Europa care produce autobuze electrice. Skania produce de asemenea autobuze electrice în oraşul Slupsk din nordul ţării.

    Se estimează că aproximativ o treime din numărul total de autobuze electrice din Europa sunt construite în Polonia, cel mai mare producător fiind Solaris. Cota deţinută de Solaris din numărul total de autobuze electrice nou livrate se ridică la 83% pe piaţa italiană şi 43% pe cea germană. Compania deţine o cotă de aproximativ 18% din piaţa europeană.

    Solaris caută de asemenea să-şi extindă producţia de autobuze cu propulsie pe hidrogen.

    Polonia dispune de o combinaţie de susţinere guvernamentală, o bună locaţie geografică pentru exporturi în Europa, o bine dezvoltată reţea de aprovizionare şi de producători locali de componente.

    Legea poloneză privind electro mobilitatea şi carburanţii alternativi introdusă în 2018 stipulează că flotele operate de autorităţile locale din municipalităţi cu peste 50.000 de locuitori trebuie să fie constituite în proporţie de cel puţin 5% din autobuze electrice în 2021; 10% în 2023, 20% în 2025 şi 30% în 2028.

    Dezvoltarea pieţe autobuzelor electrice din Polonia este susţinută de eforturi depuse de adimistraţia publică, cum ar fi Transportul Public Verde, ce va fi lansat în 2021. Iniţiativa va aloca 390 mil. euro pentru subvenţii şi credite destinate autorităţilor locale care investesc în autobuze electrice, pe hidrogen şi infrastructura necesară.

    La nivel mondial, China a reprezentat 99% din autobuzele electrice înregistrate în 2018, însă această cotă este aşteptată să scadă la 88% în 2025 pe măsură ce alte ţări adoptă acest tip de autobuze.

    În Europa, 50 de ţări au semnat o declaraţie de intenţie pentru promovarea pe scară largă a autobuzelor curate. Flota europeană de autobuze electrice a crescut de aproape 15 ori în ultimii 5 ani, potrivit Union Internationale des Transport Publics (UITP), un think tank din Bruxelles. Potrivit acestuia, trendul producţiei de autobuze electrice din Europa este unul puternic ascendent din 2017.