BusinessMagazin

Tag: companii

  • S-a terminat petrecerea? Companiile IT încep să aibă probleme, iar investitorii care, cu ceva timp în urmă, îşi frecau mâinile de bucurie intră acum în panică, realizând că miliardele lor nu mai reprezintă o garanţie a succesului

    Piaţa acţiunilor din zona inteligenţei artificiale a avut parte marţi de una dintre cele mai slabe sesiuni din ultimele săptămâni. Scăderile au accelerat spre finalul zilei, iar investitorii au început să îşi pună întrebări serioase despre cât de departe au ajuns evaluările companiilor din acest sector, scrie Business Insider.

    Palantir, una dintre companiile considerate „simbol” pentru valul AI, a raportat rezultate bune pentru trimestrul al treilea. Veniturile au ajuns la 1,18 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, iar compania a anunţat şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut cu până la 9% în timpul şedinţei.

    Declinul a tras în jos şi alte nume mari din tehnologie, iar indicele Nasdaq 100, dominat de companii de profil, a pierdut aproape 2%.

    Motivul principal pentru această schimbare de ton pare să fie preocuparea tot mai mare că preţurile acţiunilor acestor companii ar putea fi supraevaluate. De exemplu, Palantir este tranzacţionată la aproximativ 240 de ori câştigurile estimate pentru următorul an, în timp ce Nvidia are un raport de aproximativ 29 de ori.

    Cu alte cuvinte, piaţa aşteaptă foarte mult de la aceste companii — poate prea mult.

    Mai mulţi directori de mari bănci au avertizat în ultimele zile că o corecţie de până la 20% pe pieţele de acţiuni nu este exclusă. Şeful Morgan Stanley, Ted Pick, a spus că astfel de ajustări pot fi normale şi chiar sănătoase atunci când preţurile cresc prea repede.

    În acelaşi timp, tot mai mulţi participanţi la piaţă se întreabă dacă investiţiile masive în AI vor aduce rezultate pe măsură. Unele companii au anunţat bugete foarte mari destinate dezvoltării tehnologiilor AI, însă efectele asupra veniturilor sunt încă greu de cuantificat.

    Meta şi Microsoft au văzut şi ele scăderi recente în bursă după ce au transmis că vor creşte puternic cheltuielile pentru infrastructura AI.
    Pe acest fond, investitorul Michael Burry — cunoscut pentru pariul din perioada crizei imobiliare — a anunţat o poziţie împotriva acţiunilor Palantir şi Nvidia, lucru care a adăugat presiune suplimentară în piaţă.

    Toate aceste mişcări au loc într-un moment în care piaţa încearcă să îşi reconsidere aşteptările privind politica monetară. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a transmis recent că noi reduceri de dobândă nu sunt garantate, ceea ce înseamnă că finanţarea rămâne scumpă şi pentru companiile de tehnologie.

     

  • De la extaz la teamă: Cum raliul AI din sectorul semiconductorilor a adus trilioane în plus în aprilie, în timp ce acum declanşează vânzări masive de 500 de miliarde de dolari pe pieţele globale

    Valul global de vânzări masive din sectorul semiconductorilor se amplifică, alimentat de temerea că unele dintre companiile vedetă ale boomului inteligenţei artificiale au ajuns la evaluări nesustenabile, potrivit Bloomberg.

    Benchmarkul bursier sud-coreean Kospi s-a prăbuşit cu până la 6,2% miercuri, cea mai abruptă cădere de la şocul tarifelor impuse în aprilie de preşedintele SUA, Donald Trump. Gigantii industriei — Samsung Electronics şi SK Hynix — au tras întreaga piaţă în jos. În Japonia, Advantest Corp. a pierdut aproape 10%, împingând indicele Nikkei 225 la un declin de peste 4%.

    Numai în două sesiuni, investitorii au şters de pe hărţile bursiere aproximativ 500 de miliarde de dolari din capitalizarea cumulată a sectorului: marţi, prin colapsul indicelui Philadelphia Semiconductor Index, iar miercuri prin corecţiile severe din indicele Bloomberg dedicat acţiunilor asiatice ale producătorilor de cipuri.

    Corecţia abruptă scoate în evidenţă cât de tensionat devenise raliul alimentat de AI, după maxime istorice care au adăugat trilioane de dolari valorii producătorilor de cipuri de la minimele înregistrate în aprilie. Investitorii au pariat agresiv pe explozia cererii de putere de calcul necesară inteligenţei artificiale — însă revenirea la realism loveşte puternic.

    Reticenţa actuală reflectă îngrijorări crescânde legate de potenţialul real de profit al companiilor din sector şi de evaluările deja „umflate”, în special într-un context în care dobânzile ar putea rămâne ridicate pentru mai mult timp.

    „Pieţele sunt scăldate în roşu, iar sentimentul general este sumbru şi apăsător”, a declarat Chris Weston, şeful departamentului de cercetare de la Pepperstone Group. „Trebuie să rămânem deschişi posibilităţii unei continuări a scăderilor. Simplu spus, motivele de cumpărare sunt foarte puţine în acest moment.”

    Semnalul de alarmă tras de liderii de pe Wall Street privind o corecţie inevitabilă, alături de scăderea aşteptărilor pentru reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală şi prelungirea blocajului guvernului SUA, au accentuat tensiunile din piaţă.

    Investitorii au vândut agresiv şi titlurile unor companii precum Palantir Technologies şi Advanced Micro Devices, după ce previziunile lor financiare nu au reuşit să impresioneze, în pofida salturilor uriaşe ale acţiunilor din acest an, alimentate de entuziasmul legat de AI.

  • ​Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est realizat de Coface: România ocupă locul patru în regiune, cu 56 de companii prezente în top, cu două mai multe decât în ediţia anterioară

    România se clasează pe locul al patrulea în regiune în ceea ce priveşte prezenţa numărului de companii în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, unde este reprezentantă de 56 de companii, cu două mai multe decât în ediţia anterioară.

    „România ocupă locul patru în CEE Top 500 cu 56 de companii, în creştere cu două poziţii faţă de anul trecut, demonstrând o prezenţă regională puternică. Cu toate acestea, aceste firme se confruntă cu provocări semnificative, cu o scădere de 70% a profitului net mediu – cea mai mare din regiune – determinată de politici fiscale relaxate care alimentează creşterea salariilor nesustenabilă, ceea ce a umflat costurile operaţionale şi a comprimat marjele. În ciuda acestui fapt, companiile româneşti menţin cele mai mari rate ale marjei din regiune, reflectând eficienţa operaţională şi puterea de stabilire a preţurilor, în timp ce o capacitate medie robustă de rambursare a datoriilor (DRA) de 6,62 indică o sănătate financiară solidă”, se arată în raportul Coface.

    Polonia, cea mai importantă economie din regiune, are în top 178 de companii în Top 500, cu peste 1,2 milioane de angajaţi. Totuşi, ponderea sa în clasament a scăzut uşor, iar creşterea veniturilor a stagnat, ceea ce arată provocările reprezentate de un zlot puternic şi de lipsa forţei de muncă.

    România, deşi este a doua cea mai mare economie din această parte a Europei, rămâne subreprezentată, spun specialiştii Coface, cu doar 56 de companii, din cauza provocărilor structurale continue.

    Republica Ceha a reuşit să îşi mărească reprezentarea, beneficiinf de o revenire a cererii interne şi de o relaxare monetară timpurie.

    În 2024, redresarea regiunii Europei Centrale şi de Est (ECE) a fost determinată de o scădere bruscă a inflaţiei şi de o relaxare treptată a politicii monetare, oferind o oarecare uşurare după ani de rate ridicate ale dobânzii. În timp ce creşterea medie a PIB-ului în ţările ECE s-a stabilizat la aproximativ Ă2%, cifra de afaceri totală a celor mai mari companii din regiune a scăzut cu -3,7%, în principal din cauza contracţiilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu 3,1%, semnalând condiţii mai stabile în întreaga economie.

    Totuşi, profitabilitatea a fost supusă presiunilor, astfel că marjele de profit au scăzut de la 4% la 3,2%, pe fondul creşterii costurilor cu forţa de muncă şi a cheltuielilor de finanţare mai mari.

    „Clasamentul Coface CEE Top 500 pentru 2025 subliniază adaptabilitatea şi rezilienţa celor mai mari companii din Europa Centrală şi de Est. Deşi provocările persistă, campionii corporativi ai regiunii adoptă noi factori de creştere şi modelează viitorul economic. Pe măsură ce regiunea trece la o creştere bazată mai mult pe consum şi inovare, investiţiile strategice în digitalizare, tehnologii ecologice şi dezvoltarea forţei de muncă vor fi esenţiale pentru menţinerea impulsului şi navigarea într-un peisaj global incert”, spune Jaroslaw Jaworski, CEO Coface pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cea mai mare companie din regiune este firma poloneză Orlen, care şi-a păstrat poziţia, demonstrând o dominanţă robustă pe piaţă, în pofida scăderii veniturilor. Al doilea loc a fost ocupat de Skoda Auto din Republica Cehă, care a avut o creştere a veniturilor, dar şi a profitului, în contextul în care sectorul auto european s-a confruntat cu dificultăţi semnificative. Topul este completat de operatorul celui mai mare lanţ de magazine din Polonia, Jeronimo Martins Polska şi de compania maghiară MOL Nyrt.

    Cea mai mare companie românească este OMV Petrom, care ocupă locul 21 în clasamentul regional.

     Clasamentul CEE Top 500 din 2024 prezintă o imagine nuanţată a performanţei sectoriale în întreaga regiune. În timp ce sectorul industrial – ancorat în sectorul mineralelor, produselor chimice, petrolului, plasticului şi farmaceutic, precum şi în sectorul auto şi al transporturilor – rămâne dominant, acesta continuă să stagneze sub greutatea presiunilor externe şi a dependenţelor structurale. În contrast, sectorul comerţului nespecializat a apărut ca un motor de creştere, alimentat de redresarea consumului gospodăriilor şi de creşterea puterii de cumpărare determinată de salarii. Cifra de afaceri a crescut cu 6,2%, iar profiturile au crescut cu 25%, chiar dacă marjele de profit net au rămas reduse.

     ​​

     

     

  • S-a terminat petrecerea? Wall Street sună alarma pentru companiile din IT, iar investitorii trec de la frenezie la panică pe măsură ce îşi dau seama că miliardele pariate pe AI nu le garantează automat şi câştiguri

    Piaţa acţiunilor din zona inteligenţei artificiale a avut parte marţi de una dintre cele mai slabe sesiuni din ultimele săptămâni. Scăderile au accelerat spre finalul zilei, iar investitorii au început să îşi pună întrebări serioase despre cât de departe au ajuns evaluările companiilor din acest sector, scrie Business Insider.

    Palantir, una dintre companiile considerate „simbol” pentru valul AI, a raportat rezultate bune pentru trimestrul al treilea. Veniturile au ajuns la 1,18 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, iar compania a anunţat şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Cu toate acestea, acţiunile au scăzut cu până la 9% în timpul şedinţei.

    Declinul a tras în jos şi alte nume mari din tehnologie, iar indicele Nasdaq 100, dominat de companii de profil, a pierdut aproape 2%.

    Motivul principal pentru această schimbare de ton pare să fie preocuparea tot mai mare că preţurile acţiunilor acestor companii ar putea fi supraevaluate. De exemplu, Palantir este tranzacţionată la aproximativ 240 de ori câştigurile estimate pentru următorul an, în timp ce Nvidia are un raport de aproximativ 29 de ori.

    Cu alte cuvinte, piaţa aşteaptă foarte mult de la aceste companii — poate prea mult.

    Mai mulţi directori de mari bănci au avertizat în ultimele zile că o corecţie de până la 20% pe pieţele de acţiuni nu este exclusă. Şeful Morgan Stanley, Ted Pick, a spus că astfel de ajustări pot fi normale şi chiar sănătoase atunci când preţurile cresc prea repede.

    În acelaşi timp, tot mai mulţi participanţi la piaţă se întreabă dacă investiţiile masive în AI vor aduce rezultate pe măsură. Unele companii au anunţat bugete foarte mari destinate dezvoltării tehnologiilor AI, însă efectele asupra veniturilor sunt încă greu de cuantificat.

    Meta şi Microsoft au văzut şi ele scăderi recente în bursă după ce au transmis că vor creşte puternic cheltuielile pentru infrastructura AI.
    Pe acest fond, investitorul Michael Burry — cunoscut pentru pariul din perioada crizei imobiliare — a anunţat o poziţie împotriva acţiunilor Palantir şi Nvidia, lucru care a adăugat presiune suplimentară în piaţă.

    Toate aceste mişcări au loc într-un moment în care piaţa încearcă să îşi reconsidere aşteptările privind politica monetară. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a transmis recent că noi reduceri de dobândă nu sunt garantate, ceea ce înseamnă că finanţarea rămâne scumpă şi pentru companiile de tehnologie.

     

  • Fraţii Micula pierd războiul cu statul: ANAF are dreptul de a bloca bunurile a două companii din grupul bihorean pentru a recupera un ajutor de stat acordat ilegal

    ♦ Primul proces al fraţilor Micula, cetăţeni suedezi, cu statul român a început în urmă cu 20 de ani, scopul fiind recâştigarea unor facilităţi fiscale ♦ În 2008, afacerile totale ale celor mai importante patru companii din grup depăşeau 2,5 mld. lei, conform calculelor ZF. În 2024, afacerile aceloraşi companii erau de aproape 20 de ori mai mici.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura că poate recupera sumele pe care fraţii Micula le-au primit după ce au câştigat un proces cu statul, proces unde Comisia Europeană a interzis punerea în aplicare a hotărârii.

    Practic, războiul dintre statul român şi fraţii Micula a început în 2005. Atunci, proprietarii unuia dintre cele mai mari grupuri româneşti din industria alimentară şi a băuturilor au dat în judecată statul român  pe motiv că ar fi încălcat Tratatul bilateral româno-suedez prin care investi­ţiile reciproce erau protejate de anumite taxe.

    România se pregătea să intre în Uniunea Europeană şi a fost nevoită să revoce acea schemă de încurajare a investiţiilor de care beneficiau şi cei doi fraţi, cu patru ani înainte de expirarea sa planificată. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru a-şi alinia legislaţia naţională la normele UE privind ajutoarele de stat.

    În 2013, Centrul Interna­ţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii – ICSID de la Washington a dat câştig de cauză fraţilor Ioan şi Viorel Micula într-un proces cu statul român, aprobând plata unor despăgubiri de aproape 400 milioane euro (datorii plus penalităţi), dar în 2015 Comisia Europeană a calificat aceste sume drept ajutor de stat şi a interzis punerea în aplicare a hotărârii.

    Însă, lucrurile nu s-au terminat aici. În 2019, Tribunalul UE a anulat însă decizia Comisiei Europene, iar guvernul condus de Ludovic Orban a plătit sumele datorate către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa şi a altor companii de stat. Guvernul de atunci a alocat peste 900 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru plata titlului exe­cutoriu şi pentru a debloca conturile companiilor de stat.

     

    Schimbări în acţionariatul companiilor din grupul bihorean

    Datele publice arată că distribuţia European Drinks a fost preluată de o altă firmă în care Ioan şi Viorel Micula, fonda­torii grupului, sunt asociaţi cu parti­cipaţii minoritare, iar în European Food Ioan Micula este acum asociat cu fiicele sale într-o companie înfiinţată în 2022.

    European Drinks International din Bihor este compania care distri­buie brandurile româneşti Frutti Fresh, Izvorul Minunilor şi Adria, conform datelor de pe site-ul compa­niei.

    Cu o cifră de afaceri de 422 mil. lei în 2024 şi un profit de 15 mil. lei, European Drinks International este controlată de Vere Călin Silviu (23,%) Royal Estates & Buildings (19,8% – în această companie sunt asociaţi şi Ioan şi Viorel Micula),

    Şi­mon Cristian, Paşca Samoilă, Prosper Mod şi Plus Quadriga, con­form datelor de pe termene.ro. Re­pre­zentanţii European Drinks Inter­national nu au răspuns la solicitarea ZF privind schimbările din companie.

    Pe de altă parte, în European Drinks SA au rămas acţionari Ioan şi Viorel Micula, dar cifra de afaceri a coborât în 2024 la 55 de milioane de lei, cu 84% mai puţin faţă de anul anterior, arată date­le de la Ministerul de Finanţe.

    Pe de altă parte, European Food SA, unde sunt acţionari cei doi fraţi, a avut în 2024 o cifră de afaceri s 72 de milioane de lei. În acelaşi timp, compania European Food Interna­tio­nal SRL, o altă companie din grup, a marcat o creştere de 16% a businessului, până la 297 de milioane de lei, conform da­telor publice de pe site-ul Mi­niste­rului de Finanţe. Compania are 852 de angajaţi şi a avut anul trecut un profit net de 36 de milioane de lei. În acelaşi timp, toate celelalte firme cu activităţi în zona de băuturi şi mâncare din grup sunt pe pierdere. În Euro­pean Food International, cu activitate în Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor asociaţi sunt Micula Anna şi Micula Maria cu câte 41,58% din părţile sociale şi Ioan Micula cu 16,84% din părţile socia­le, conform Termene.ro. Euro­pean Food International are în portofoliu branduri precum Bur­ger (bere), Naty (napolitane), Viva (snackuri), Rienergy (energi­zant) sau Regal (muştar, oţet).

    European Food International este fosta Solid Food SRL despre care ZF scria că au primit mai multe infuzii de capital din Suedia, acolo unde s-au născut Olivia Maria Micula şi Anna Nathalie Christina Micula.

    Transilvania General Import Export, cea mai mare companie din grupul European Drinks&Food a raportat afaceri de 326 mil. lei, o pierdere netă de 52 mil. lei şi 1.031 de salariaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    În 2008, afacerile totale ale celor mai importante patru companii din grup depăşeau 2,5 mld. lei, conform calculelor ZF. În 2024, afacerile aceloraşi companii erau de aproape 20 de ori mai mici.

     

     

  • Ţara din Europa unde absolvenţii de la universităţi de top, cu zeci de mii de euro credite de studii, ajung să câştige după facultate cât un vânzător la supermarket

    Salariul minim din Marea Britanie riscă să egaleze veniturile de început ale absolvenţilor din domenii precum contabilitate, avocatură şi servicii financiare, un semnal de alarmă pentru marile companii din City, care se tem că tot mai puţini tineri vor mai vedea studiile superioare ca pe o investiţie rentabilă, informează Financial Times.

    Avertismentul vine în contextul în care ministrul de finanţe, Rachel Reeves, urmează să anunţe în bugetul din această lună o majorare de 4% a salariului minim, până la 12,70 lire pe oră. Pentru un program de 40 de ore săptămânal, venitul anual al unui angajat plătit cu salariul minim ar creşte astfel de la 25.376 la 26.416 lire sterline.

    Prin comparaţie, datele Institutului pentru Angajatori de Studenţi arată că salariul de început pentru absolvenţii din finanţe şi servicii profesionale începe de la 25.726 lire, media fiind de 33.000, iar unele poziţii ajung chiar la 65.000 de lire pe an.

    Tot mai mulţi directori executivi atrag atenţia că, dacă salariul minim se aliniază salariilor entry-level pentru joburile „white-collar”, angajatorii vor avea dificultăţi majore în recrutarea absolvenţilor.

    „De ce ar mai acumula tinerii datorii de 45.000 de lire pentru studii universitare, dacă pot câştiga aproape la fel lucrând într-un supermarket?”, a întrebat unul dintre directorii citaţi. „Ar fi chiar o lovitură pentru mobilitatea socială. Doar cei care îşi permit să se întreţină fără ajutor ar mai fi motivaţi să facă facultate.”

    James O’Dowd, CEO al firmei de recrutare Patrick Morgan, avertizează că în sectoare precum audit, contabilitate şi consultanţă de nivel mediu, presiunea de a creşte salariile pentru a ţine pasul cu salariul minim va accelera automatizarea şi externalizarea serviciilor, pentru reducerea costurilor. Iar asta, spune el, va duce la „şi mai puţine oportunităţi”.

    La rândul său, Steve Rigby, directorul companiei software Rigby Group, recunoaşte că majorarea salariului minim reprezintă „o victorie socială”, dar atrage atenţia asupra unei schimbări periculoase: „Piaţa muncii începe să recompenseze munca necalificată mai mult decât pe cea a tinerilor cu studii universitare şi datorii.”

  • Top Angajatori Undelucram.ro: Booking Holdings România, Servier Pharma şi JYSK România, cei mai apreciaţi angajatori în 2025.

    Booking Holdings România, Servier Pharma, JYSK România, Schneider Electric şi Deichmann sunt cele mai apreciate companii de către propriii angajaţi, potrivit Top Angajatori Undelucram.ro 2025, clasament realizat de Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România şi una dintre cele mai importante din Europa Centrală şi de Est.

    Topul a fost realizat pe baza feedback-ului oferit în mod anonim de angajaţi, în perioada 16 octombrie 2024 – 15 octombrie 2025. Clasamentul Undelucram.ro este singurul top din România bazat exclusiv pe opiniile angajatilor, şi nu pe percepţia publică sau campaniile de imagine ale companiilor.

    Poziţia fiecărei companii în clasament a fost stabilită pe baza notei generale (70%) şi a evaluărilor pentru cinci criterii suplimentare, fiecare cu o pondere de 6%,  considerate esenţiale de către angajaţi: oportunităţi de avansare, pachet salarial, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, management, proceduri şi valori organizaţionale.

    Pentru ediţia din acest an, industria IT se bucură, de un clasament extins, care reuneşte 50 de companii şi confirmă influenţa şi diversitatea sectorului. Retailul rămâne cel mai dinamic sector, dominând top 10, iar în premieră, şapte noi industrii – de la energie şi entertainment până la servicii medicale şi financiare – intră în topul general.

    „Ca în fiecare an, topul Angajatori Undelucram.ro reflectă vocea reală a angajaţilor, nu imaginea proiectată de companii. Faptul că vedem o diversificare tot mai mare a industriilor prezente în clasament arată că tot mai multe companii, indiferent de domeniu sau mărime, investesc cu adevărat în experienţa angajaţilor. Clasamentul din acest an arată o maturizare a pieţei muncii, în care transparenţa, respectul faţă de oameni şi echilibrul între viaţa profesională şi cea personală devin criterii esenţiale de performanţă organizaţională. Piaţa muncii din România devine tot mai complexă şi mai competitivă. Angajaţii nu mai caută doar un loc de muncă stabil, ci un mediu care îi respectă, îi dezvoltă şi le oferă sens. Pentru companii, experienţa pe care o oferă angajaţilor a devenit un diferenţiator strategic”, declară Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro.

    Compania aflată pe primul loc, Booking Holdings România, sprijină obiectivele de creştere şi transformare ale Booking Holdings, cel mai mare furnizor global de servicii turistice online şi de servicii conexe. Centrul de Excelenţă din România oferă servicii esenţiale în domenii precum: securitate cibernetică şi monitorizarea fraudelor, dezvoltare de aplicaţii, marketing, achiziţii, asistenţă IT, servicii de business globale, optimizare financiară, analiză de date şi managementul proiectelor.

    „Suntem extrem de onoraţi că Booking Holdings România s-a clasat pe locul I în Top Angajatori Undelucram.ro 2025, atât la nivel general, cât şi în industria IT&C. Într-un domeniu atât de dinamic şi competitiv în care activăm, această recunoaştere este cu atât mai semnificativă, cu cât vine la doar câţiva ani de la deschiderea oficială a Centrului nostru de Excelenţă şi reconfirmă succesul eforturilor noastre în atragerea, reţinerea şi dezvoltarea talentelor de top. Angajamentul nostru rămâne acelaşi: menţinerea unei culturi în care autenticitatea este valorificată şi în care colegii noştri se simt susţinuţi, implicaţi şi inspiraţi să contribuie la proiecte inovatoare dedicate portofoliului de branduri Booking Holdings. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la această realizare excepţională. Suntem extrem de mândri de ceea ce am reuşit împreună, demonstrând dedicare şi pasiune pe parcursul acestei perioade. Fiecare membru al echipei a jucat un rol esenţial în crearea unui mediu de lucru remarcabil, unde excelenţa şi colaborarea sunt valori fundamentale”, declară Anca Fotache, General Manager, Booking Holdings România.

    Şapte industrii noi intră în topul Undelucram.ro

    Pe lângă topul general al angajatorilor destinat companiilor mari, Undelucram.ro realizează  clasamente şi pe industrii. Anul acesta, şapte industrii noi au intrat în top: energie & industrii extractive, entertainment, retail farmaceutic, servicii medicale, servicii de curierat, servicii financiare.

    „Noile industrii din clasament arată că preocuparea pentru experienţa angajaţilor nu mai este specifică doar sectoarelor tradiţional dinamice, precum IT sau retail. Vedem cum domenii precum energia, serviciile medicale sau financiare devin tot mai atente la vocea oamenilor din interior. Este un semn clar al maturizării pieţei muncii, în care tot mai multe organizaţii înţeleg că implicarea şi loialitatea angajaţilor se construiesc prin transparenţă, echilibru şi valori autentice”, adaugă Costin Tudor.

    Topul SMEs include 2 industrii

    Ediţia 2025 marchează şi o premieră în categoria SME (Small & Medium Enterprises): pentru prima dată, topul include clasamente dedicate pe industrii: IT&C şi Asigurări, demonstrând implicarea tot mai mare a companiilor mici şi mijlocii în crearea unor medii de lucru autentice şi sustenabile.

    Topul general integral, dar şi topurile pe industrii vor fi disponibile în Catalogul Top 100 cei mai buni Angajatori pentru care să lucrezi în 2026 publicat de Undelucram.ro în februarie 2026. Tot în luna februarie, cele mai importante tendinţe în piaţa muncii vor fi dezbătute în cadrul Conferinţei Top Angajatori Undelucram.ro.

    Top Angajatori Undelucram.ro 2025

    TOP GENERAL

    1. BOOKING HOLDINGS ROMANIA
    1. Servier Pharma
    1. JYSK România
    1. Schneider Electric Romania
    1. Deichmann
    1. JTI Romania
    1. Teilor
    1. dm drogerie markt
    1. Lactalis Romania
    1. Bergenbier

     

    TOP ÎN FUNCŢIE DE INDUSTRIE

    ASIGURĂRI

    1. NN România
    1. SIGNAL IDUNA Asigurare Reasigurare
    1. Metropolitan Life
    1. Allianz Ţiriac Asigurări
    1. Allianz Trade Romania

     

    BĂNCI

    1. ING Bank Romania
    1. tbi bank
    1. Libra Internet Bank
    1. CEC Bank
    1. BCR

     

    BPO & SERVICII

    1. Allianz Services
    1. Iron Mountain România
    1. Ipsos Interactive Services
    1. Kellanova
    1. VOIS Romania

     

    CONSULTANŢĂ

    1. BearingPoint România 
    1. Forvis Mazars
    1. KPMG România 
    1. Deloitte România
    1. PwC România 

    ENERGIE-INDUSTRII EXTRACTIVE

    1. Schneider Electric Romania
    1. E.ON România
    1. Grupul ENGIE
    1. Cameron Romania
    1. PPC Energy

    ENTERTAINMENT

    1. Superbet
    1. Evolution Romania
    1. MaxBet Romania
    1. StanleyBet Romania
    1. Ezugi

    INGINERIE

    1. Bosch România
    1. Schaeffler România
    1. AUMOVIO Romania
    1. Renault Group
    1. Alstom Romania

    IT&C

    1. BOOKING HOLDINGS ROMANIA 
    1. Cegeka Romania
    1. Google Romania
    1. Betfair România Development
    1. Ness România

    PRODUCŢIE BUNURI DE LARG CONSUM

    1. JTI România
    1. Lactalis Romania
    1. Bergenbier SA
    1. Philip Morris România 
    1. PepsiCo România

    PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ

    1. Michelin România 
    1. Preh Romania
    1. Beko România
    1. Marquardt Schaltsysteme SCS
    1. Continental Anvelope Timişoara

    RESTAURANTE ŞI CAFENELE CU SERVIRE RAPIDĂ

    1. McDonald’s România 
    1. Starbucks România 
    1. KFC România

    RETAIL ALIMENTAR

    1. Lidl România
    1. Auchan Romania
    1. Kaufland România
    1. PENNY
    1. Mega Image

    RETAIL NON-ALIMENTAR

    1. JYSK România
    1. Deichmann
    1. Teilor
    1. dm drogerie markt
    1. INTERSPORT Romania

    RETAIL FARMACEUTIC

    1. Catena
    1. Dr. Max România
    1. Farmaciile DONA
    1. Help Net Farma

    SERVICII MEDICALE

    1. Regina Maria
    1. Medlife
    1. Synevo Romania
    1. Medicover
    1. Sanador

    SERVICII DE CURIERAT

    1. Fan Courier Express
    1. Sameday România
    1. Cargus

    SERVICII FINANCIARE

    1. Provident Financial România
    1. KRUK Romania
    1. EOS KSI Romania

    TELECOMUNICAŢII

    1. Nokia
    1. Orange România
    1. Ericsson România
    1. Vodafone România
    1. Digi România

    IMM

    1. Computacenter Romania
    2. Cargo Track Solutions
    3. Smith&Smith
    4. UP Romania
    5. Brillio Romania

    TOP IMM ÎN FUNCŢIE DE INDUSTRIE

    IT&C IMM

    1. Computacenter Romania
    2. Brillio Romania
    3. Veridion
    4. Smart ID Technology
    5. Qualysoft Information Technology

    ASIGURĂRI IMM

    1. BRD Asigurări de Viaţă
    2. OVB Allfinanz Romania Broker de Asigurare
    3. Otto Broker de Asigurare

  • Marius Drenea, cofondator al WebitFactory, dezvoltă 90 de roboţi inteligenţi care să ajute IMM-urile să se digitalizeze: În 2026 vrem să ajutăm peste 300 de companii româneşti să înţeleagă beneficiile inteligenţei artificiale şi să le asistăm în primele etape de dezvoltare şi integrare a acestor soluţii

    ♦ „Orice automatizare care aduce beneficii măsurabile merită implementată. Nu e nevoie ca proiectul să fie mare pentru a fi valoros. De multe ori, cele mai bune rezultate vin din abordarea «low hanging fruits», adică din soluţii mici şi uşor de pus în practică” ♦ WebitFactory a închis anul 2024 cu afaceri de aproximativ 1 milion de euro ♦ Portofoliul de clienţi al WebitFactory este format din 40% companii din România şi 60% din ţări precum Brazilia, Marea Britanie, Franţa, Eveţia şi alte pieţe europene.

    Adopţia inteligenţei artificiale începe să capete contur în mediul de afaceri românesc, pe fondul unei creşteri accelerate a cererii pentru soluţii de automatizare şi eficientizare. Iar companiile care au testat primele aceste tehnologii încep să devină vectori de promovare într-un ecosistem aflat la început de maturizare.

    „Ne aşteptăm ca automatizările bazate pe AI să devină tot mai accesibile şi mai uşor de implementat. În acelaşi timp, vedem o deschidere tot mai mare din partea antreprenorilor. Deja observăm efectul de «bulgăre de zăpadă», în care companiile care testează AI devin promotori ai tehnologiei în comunităţile lor. Obiectivul pentru 2026 este să ajutăm peste 300 de companii româneşti să înţeleagă beneficiile inteligenţei artificiale şi să le asistăm în primele etape de dezvoltare şi integrare a acestor soluţii, astfel încât să devină mai eficiente, mai automatizate şi mai competitive pe pieţele în care activează”, a spus într-un interviu pentru ZF Marius Drenea, cofondator al companiei de dezvoltare software WebitFactory.

    Compania românească lucrează în prezent la dezvoltarea a 90 de roboţi inteligenţi care să transforme modul în care afacerile locale – în principiu IMM-uri – îşi optimizează procesele interne şi adoptă automatizări bazate pe inteligenţă artificială.

    „Cei 90 de agenţi AI sunt gândiţi să acopere toate zonele cheie dintr-o companie, de la marketing şi vânzări până la operaţiuni, resurse umane, suport clienţi şi project management. Ei automatizează procesele repetitive, analizează datele şi oferă recomandări inteligente care cresc productivitatea şi reduc costurile. În acelaşi timp, aceşti agenţi reprezintă o bază solidă de la care pornim pentru a dezvolta soluţii personalizate, adaptate fiecărui client. Niciun agent nu este perfect pentru toţi, dar fiecare oferă o imagine clară a potenţialului pe care îl poate aduce AI-ul într-o afacere, urmând ca ulterior să construim exact pe nevoile şi obiectivele specifice ale companiei”, a explicat Marius Drenea.

    El a adăugat că majoritatea partenerilor cu care discută WebitFactory activează în industrii precum construcţii, logistică, retail, producţie şi servicii financiare, unde impactul automatizării se simte imediat în eficienţă şi profitabilitate.

    „Dinamica portofoliului a rămas constantă în ultimii ani. Clienţii noştri provin dintr-un mix variat de industrii: retail, e-commerce, construcţii, logistică, producţie, servicii financiare, health şi entertainment. Aproximativ 40% dintre ei sunt din România, iar restul din ţări precum Brazilia, Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi alte pieţe europene. Această diversitate ne permite să adaptăm soluţiile la contexte de business diferite şi să creăm produse scalabile, relevante pe mai multe pieţe.”

    Proiectul de dezvoltare a celor 90 de roboţi inteligenţi a pornit în urma mai multor discuţii cu antreprenori români, a mai spus Marius Drenea.

    „Am observat că provocările lor se repetă: lipsa timpului, procese manuale şi resurse limitate. Totodată, am remarcat şi o anumită reticenţă în adoptarea noilor tehnologii, cauzată mai degrabă de lipsa de cunoştinţe şi teama de complexitate. Prin acest proiect ne propunem şi să educăm antreprenorii români, arătându-le că implementarea AI-ului poate fi simplă, rapidă şi cu beneficii imediate. În acest moment, ne concentrăm pe piaţa din România, unde dorim să accelerăm digitalizarea şi să demonstrăm impactul real al automatizărilor, urmând ca pe viitor să extindem conceptul şi pe alte pieţe.”

    Echipa WebitFactory este una multidisciplinară, a menţionat Marius Drenea, fără a oferi informaţii despre numărul de angajaţi pe care îl înregistrează compania.

    „Am organizat workshopuri interne, iar fiecare membru are capacitatea de a dezvolta aproape orice tip de agent AI. În plus, avem o divizie specializată dedicată implementărilor complexe, care se ocupă de proiecte enterprise şi integrări avansate cu infrastructura tehnologică a companiilor. Această echipă asigură scalabilitatea şi calitatea fiecărui proiect. Colaborăm cu parteneri validaţi care ne ajută să extindem rapid echipa atunci când este nevoie. Suntem mereu deschişi la noi talente, mai ales în zona de AI engineering, product design şi integrare software.”

    Deşi se vorbeşte deja de câţiva ani despre AI, cofondatorul WebitFactory spune că încă există un nivel de reticenţă în rândul antreprenorilor români cu privire la implementarea inteligenţei artificiale, care vine mai mult din faptul că la întrebări precum – Ce se întâmplă dacă AI-ul greşeşte? sau Cum învăţ echipa să îl folosească? – încă nu au primit un răspuns.

    „De aceea, abordarea noastră începe întotdeauna cu un proiect pilot de dimensiuni mici, care arată rapid impactul şi rezultatele concrete. După primele luni, reticenţa dispare, iar antreprenorii devin entuziasmaţi de potenţialul pe care îl aduce AI-ul în afacerea lor.”

    Sfatul lui Marius Drenea pentru antreprenorii din România privind implementarea şi utilizarea AI-ului şi altor soluţi software este simplu – orice automatizare care aduce beneficii clare şi măsurabile merită implementată.

    „Nu este nevoie ca proiectul să fie mare pentru a fi valoros. De multe ori, cele mai bune rezultate vin din abordarea „low hanging fruits”, adică din soluţii mici şi uşor de pus în practică, care aduc un impact rapid şi vizibil imediat. Este important ca antreprenorii să nu se lase prinşi în proiecte prea complexe înainte de a vedea rezultate concrete, pentru a evita risipa de timp şi resurse”, a explicat Marius Drenea.

    Compania WebitFactory a închis anul 2024 cu afaceri de aproximativ 1 milion de euro, iar pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o creştere de 15% a cifrei de afaceri.

    „Ne aşteptăm la o creştere de aproximativ 15% în 2025, bazată pe proiectele şi parteneriatele aflate acum în dezvoltare. Pentru 2026 estimăm o creştere accelerată, odată cu maturizarea şi concretizarea noilor parteneriate, dar şi cu lansarea noilor soluţii AI, unde deja observăm un interes ridicat şi o cerere în creştere din partea companiilor care vor să colaboreze cu noi.”

  • Brandul, cât contează brandul?

    În urmă cu circa trei decenii, Faringosept era prima opţiune pentru durerile în gât, iar Eugenia devenea alegerea logică atunci când pofta de dulciuri era prea mare. Iar pe masă, sticlele de apă minerală erau Borsec. Şi erau sticle de sticlă.

    Anii au trecut, iar Faringosept a fost înlocuit cu Strepsils, Eugenia a „devenit“ ciocolată Mars, iar brandurile străine precum Zara sau H&M şi-au făcut tot mai des loc în şifonier, înlocuind cămăşile Braiconf ori pantofii Guban.

    Era perioada 2005-2008, anii de boom ai economiei, când mărcile străine îşi trăiau anii de glorie în România.

    A venit apoi criza şi, odată cu ea, comportamentul de consum s-a schimbat, iar asta nu doar pentru că românii au devenit mai atenţi la modul în care îşi cheltuiesc banii, ci şi pentru că a renăscut treptat un soi de patriotism care până atunci fusese adormit.

    În primii ani ai capitalismului, brandurile locale au intrat într-un con de umbră, iar tot ce purta pecetea străinătăţii era pus în coşul de consum.

    Ultimul deceniu – sau poate ultimii 15 ani – a adus însă o schimbare: „made in Romania“ a căpătat valenţe pozitive într-o perioadă în care s-a trezit nostalgia după gustul de altădată.

    Astfel, mărci locale cu istorie precum Faringosept, Borsec, Rom, Pegas sau Timişoreana sunt cele care creează o punte cu trecutul, fără a ignora prezentul şi preferinţele consumatorului de astăzi.

    Iar alături de ele, economiei „made in Romania“ i se alătură alte sute, chiar mii de mărci create în ultimii 35 de ani, care vin să ducă mai departe tradiţia brandingului românesc.

    De ce e important acest lucru?

    În perioadele dificile, oamenii îşi întorc faţa către brandurile în care au încredere. Chiar şi când situaţia economică e dură, chiar şi când preţul devine argumentul principal în procesul de cumpărare, brandul continuă să conteze pentru că el este, până la urmă, un garant al promisiunii unei companii.

    Astfel, într-o vreme precum cea actuală, marcată de multiple provocări – pe plan economic, politic şi geopolitic – mărcile pot culege roadele relaţiilor pe care le-au ţesut de-a lungul istoriei lor.

    Acum două decenii, ideea de brand românesc nu avea aceleaşi valenţe pozitive pe care le-a căpătat ulterior. Mărcile internaţionale erau căutate şi preferate de un consumator care căuta „gustul” sau „aerul” occidental.

    Între timp însă, companiile autohtone s-au maturizat, s-au adaptat şi, odată cu ele, şi consumatorii au înţeles că a le cumpăra şi a le susţine reprezintă, de fapt, un act de susţinere a economiei locale în ansamblul său şi de susţinere, totodată, a propriei bunăstări.

    Dincolo de maturizarea brandurilor româneşti, în ultimii ani am asistat totodată la înmulţirea lor. Speranţa e ca în continuare, an de an, indiferent de contextul economic, să apară nume noi care să crească încet, dar sigur. Iar mărcile deja existente să se dezvolte şi, de ce nu, să devină branduri cu recunoaştere internaţională.

    Deja există câteva exemple, dar loc cu siguranţă mai e.

    Bitdefender, Dacia şi Gheorghe Hagi sunt, poate, în acest moment, cele mai puternice nume româneşti dincolo de granţă, cunoscute de miliarde de oameni din toate colţurile lumii.

    Dar ele nu sunt singurele mărci care au scris şi continuă să scrie istorie, local şi internaţional totodată.

    E important însă ca aceste poveşti să fie spuse clar. Şi să fie auzite. Şi nu doar atât, ci şi să fie ascultate. Pentru că deşi pentru un consumator contează produsul, contează preţul, contează ambalajul şi mai contează şi multe alte lucruri, contează şi povestea.

    Antreprenorii trebuie să aibă încredere în munca lor şi a echipelor lor. Şi trebuie să aibă curajul să se lupte cu companiile străine, atât pe teren propriu, acasă, cât şi în deplasare.

    „Astăzi, comerţul este global, iar a fi un brand cu prezenţă mondială este condiţia obligatorie pentru a putea exista şi în viitor. Presiunea exercitată de brandurile globale asupra celor naţionale este atât de puternică încât multe – aş putea spune chiar majoritatea – mărci naţionale dispar“, spunea acum ceva vreme Eliodor Apostolescu, proprietarul producătorului pufuleţilor Gusto, o companie care are prezenţă pe câteva zeci de pieţe.

    Nu ştiu dacă e chiar aşa, cel puţin pe termen scurt, dar să visezi „made” (dream big – trad.) nu strică!  

     

    Cristina Roşca este senior editor, Ziarul Financiar

  • Un salariu decent de intrare pe piaţă ar fi de 5.000 de lei net, salariul de război între noua generaţie şi companii

    Mihai Lăcătuş, student la FSEGA – Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacecrilor – din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, a spus la un ZF Live Special: „Cred că un salariu decent după terminarea facultăţii trebuie să pornească de la 5.000 de lei net ca să rămân în Cluj după terminarea studiilor,  să lucrez şi să trăiesc aici”. El spune că un salariu minim pe care s-ar angaja în timpul facultăţii ar fi în jur de 4.000 de lei net. Mai mult sau mai puţin, studenţii de astăzi se uită la acest nivel salarial când discută fie să aibă un job în timpul facultăţii, fie după terminarea facultăţii. Cu excepţia IT-ului şi HoReCa (de unde îţi faci cea mai mare parte a banilor din bacşiş), piaţa salariilor nu este aici, ci mai jos. Noua generaţie, când calculează salariul de la care vor să pornească iau în calcul chiria pentru un apartament doar pentru ei, cheltuielile cu utilităţile, banii pentru traiul zilnic şi ieşirile în oraş, extrem de importante. Un Flat White porneşte de la 25 de lei. Dacă se mai adună nişte bani pentru city-break-uri sau pentru investiţii în crypto, este şi mai bine. La polul opus, Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, spune, vorbind cu noua generaţie: „Zoomer sau Gen Zee, te rog, ai grijă! Forţarea unor salarii nete de peste 5.000 de lei riscă migrarea jobului tău în Asia. Undeva, acolo, există un zoomer sau Gen Zee super calificat şi poliglot gata să lucreze pentru jumătate din salariul tău”. Deci, pe de o parte, avem dorinţa, aspiraţia, aşteptarea celui care vrea să se angajeze, iar pe de altă parte avem poziţia angajatorilor, a companiilor, care se uită la business, la piaţă, şi cât pot şi vor să plătească. Noua generaţie vede lucrurile puţin altfel, respectiv cer ca firmele, dacă nu chiar statul, să pornească cu salariul de la un anumit nivel, care să acopere nevoile lor. Dacă firmele private, care nu sunt chiar atât de iubite de toată lumea, un asigură un anumit nivel salarial, pe măsura aşteptărilor, privirea lor se îndreaptă către stat – fie să se angajeze acolo, fie statul/guvernul să dea o lege privind un salariu minim de la care să se pornească. Şi nu salariul minim pe economie, de 2.500 de lei net, cât este acum. Există o ciocnire între aşteptările companiilor, care vor ca un absolvent de şcoală – fie facultate, fie liceu – să vină gata pregătit pentru jobul pe care îl oferă, dar la salariul minim, sau spre minim, şi aşteptările noii generaţii. La polul opus, noile generaţii spun că aşteptarea lor este ca firmele să investească în ei, în pregătirea lor şi să le ofere cel mai bun salariu posibil, de la 1.000 de euro net în sus pe lună. Nu ştiu dacă economia românească, cu foarte puţine excepţii, poate avea acum un salariu de pornire de 1.000 de euro net, având în vedere că salariul mediu este de 1.100 de euro. În Cluj, poate cel mai scump oraş din România, aşteptările şi dorinţele sunt mari din partea noilor generaţii pentru că apartamentele sunt scumpe, pentru că o rată la bancă este ridicată, sau chiria este mare. Ca să ieşi în Cluj în oraş, la cafenea, la restaurant, în club, la spectacole trebuie să ai bani, unii chiar ar spune, glumind, că trebuie să fii milionar. Clujul este un fel de Silicon Valley/San Francisco al României. În Bucureşti situaţia este mai bună pentru că piaţa este mai mare, iar opţiunile mai multe. Dar problema este că economia României, în structura ei de acum, în ceea ce produce, nu poate oferi salarii conform aşteptărilor noilor generaţii. Economia României, în cea mai mare parte a ei, este primară, face foar operaţiuni de bază – lohn, nu are valoare adăugată mare şi din această cauză nu poate să ofere joburi mai bine plătite. Ani de zile, chiar decenii, noi ne-am poziţionat în faţa investitorilor ca fiind o piaţă care oferă o anumită calitate a forţei de muncă la preţul cel mai mic. Acum nu prea mai este aşa, cel puţin din perspectiva salariilor, dar economia nu prea şi-a schimbat structura. Ca să oferi salarii mai mari trebuie să ai mai multe servicii pe lanţ care să aibă o valoare adăugată mai mare, trebuie să ai mai multe joburi în servicii, trebuie să ai mai multe joburi în creare şi dezvoltare de produs, trebuie să ai o forţă mai puternică şi mai bine pregătită în marketing şi vânzări. Noi încă avem o bună parte dintre oameni lucrând în agricultură, sectorul care are cea mai mică valoare adăugată, de numai 2% din PIB. IT-ul are o pondere de 7% în PIB şi angajează sub 250.000 de oameni. Pentru că valoarea adăugată în IT este mai mare, salariul mediu aici se apropie de 2.000 de euro net pe lună. Dar nu toată economia este IT.  Am intrat de peste un an într-o perioadă de scădere şi stagnare economică, iar companiile nu pot oferi acum ceea ce vor cei din noua generaţie. După cinci ani de zile în care piaţa muncii a fost la mâna angajaţilor, acum revine la mâna companiilor, a angajatorilor.

    Să vedem cine va câştiga acest „război”.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)