BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Comisia Europeană aprobă un nou contract cu Moderna, pentru 300 de milioane de doze de vaccin -2-

    Comisia Europeană a aprobat, miercuri, un nou contract cu grupul farmaceutic Moderna, privind 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin anticoronavirus pentru statele Uniunii Europene.

    “Contractul prevede cumpărarea a 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin (150 de milioane în 2021 şi opţiunea a încă 150 de milioane în 2022), în numele statelor membre UE. Noul contract prevede şi posibilitatea donării de vaccinuri ţărilor cu venituri mici sau medii sau redirecţionarea spre alte state europene”, anunţă Comisia Europeană, într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.

    Acest contract, al doilea semnat cu grupul farmaceutic şi biotehnologic american Moderna, se adaugă celor cu firmele BioNTech/Pfizer, AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV şi Curevac. “Acest portofoliu diversificat de vaccinuri va asigura Europei acces la 2,6 miliarde de doze de vaccin, după ce produsele de vaccinare se vor dovedi a fi sigure şi eficiente”, precizează Comisia Europeană.

    Uniunea Europeană a acordat până acum autorizaţii condiţionate de acces pe piaţă vaccinurilor dezvoltate de companiile BioNTech/Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

  • Noi restricţii în Europa. Circa 5.000 de oameni, întorşi la graniţă în Germania din cauza noilor variante ale coronavirusului

    Mii de oameni au fost întorşi la graniţele Germaniei cu Republica Cehă şi regiunea austriacă Tirol, scrie Euronews.

    Controalele au fost lansate din cauza fricilor generate de două dintre noile tulpini ale virusului SARS-CoV-2: cea din Marea Britanie, care circulă în Republica Cehă, şi cea din Africa de Sud, care circulă în Tirol.

    Persoanele în cauză au fost nevoite să prezinte un test pentru coronavirus cu rezultat negativ.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, Steve Alter, a declarat că poliţia federală a blocat accesul pentru circa 5.000 de persoane până luni dimineaţa.

    Guvernatorul bavarez Markus Soeder, al cărui stat împarte graniţa cu Austria şi Republica Cehă, a declarat că autorităţile din Tirol nu par să ia în serios măsurile.

    Controalele au fost criticate vehement de liderii austrieci şi Uniunea Europeană, care crede într-un efort comun de limitare a virusului, spre deosebire de perioada de la începutul pandemiei, când ţările şi-au închis pe rând graniţele.

    „Virusul nu se va lăsa oprit de închiderea graniţelor. Singurele lucruri care ajută sunt programele de vaccinare şi măsurile de precauţie, iar – după părerea mea – este greşit să ne întoarcem la o Europă a frontierelor închise”, spune Stella Kyriakides, comisarul UE pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară.

    Comisia a „făcut deja suficient de multe greşeli” şi ar trebui „să ne susţină, nu să ne împiedice”, spune ministrul german de interne Horst Seehofer, subliniind lipsa de rapiditate a programului de imunizare din UE.

    Germania numără 2,3 milioane de infecţii cu coronavirus şi circa 65.000 de decese. Până acum au fost administrate numai 3,9 milioane de doze ale vaccinului, fiind imunizată doar 4,77% din populaţia ţării.

     

  • Pfizer şi BioNTech anunţă accelerarea proceselor de livrare a vaccinului anti-coronavirus: Uniunea Europeană va primi încă 75 de milioane de doze până la sfârşitul lui T2

    BioNTech va livra pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului încă 75 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, a declarat Sierk Poetting, directorul financiar al companiei, conform Euronews.

    Concernul americano-german intenţionează să mărească numărul de livrări din UE începând cu data de 15 februarie şi să atingă „numărul de doze promise pentru primul trimestru”, urmând să distribuie de-a lungul Uniunii încă „75 de milioane de doze până la sfârşitul lui T2”.

    Ursula von der Leyen, şeful Comisiei Europene, a anunţat că cele 75 de milioane de doze aduc totalul pentru 2021 la 600 de milioane.

    Programul de vaccinare din UE a fost aspru criticat în ultimele săptămâni din cauza numărului mic de vaccinuri valabile până în acest moment. Pfizer/BioNTech au declarat luna trecută că livrările către cele 27 de ţări ale Uniunii vor fi amânate în urma unor probleme de producţie.

    Rata de vaccinare din blocul comunitar este cu mult în spatele Marii Britanii, Israelului şi Statelor Unite. Totuşi, Pfizer şi BioNTech au spus luni că „modificările proceselor de producţie din cadrul fabricii din Puurs, Belgia a fost completate cu succes”. Cele două companii plănuiesc să producă două miliarde de doze în 2021, de la o estimare iniţială de 1,3 miliarde.

    Von der Leyen a mai declarat că grupul anglo-suedez AstraZeneca/Universitatea Oxford va livra încă 9 milioane de doze în primul trimestru al anului, ducând totalul pentru perioada ianuarie-martie la 40 de milioane.

    UE trebuia să primească până la sfârşitul lunii martie aproximativ 80 de milioane de doze produse de AstraZeneca, însă numărul a fost redus săptămânile trecute la 31 de milioane.

     

  • Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană

    Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană – mai exact centrul de securitate cibernetică, instituţia care va decide unde vor merge investiţiile de aproape 5 miliarde euro ale întregului bloc comunitar în acest domeniu în următorii 7 ani. Câştigul principal pentru România? Găzduirea agenţiei cyber a UE va aduce la Bucureşti toate numele mari din întreaga lume din cybersecurity.

    Găzduirea Centrului European de Cyber, prima instituţie europeană care va avea sediul la Bucureşti, cu rolul de a gestiona investiţiile Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice, va face din România un magnet pentru toţi jucătorii globali care dezvoltă şi oferă soluţii, servicii şi produse de tehnologie în domeniul securităţii cibernetice, care vor vâna un spaţiu gol în Capitală pentru a-şi deschide sucursale şi filiale în proximitatea structurii europene.

     „Cu siguranţă toate drumurile vor duce la Bucureşti. Vom observa că toate firmele mari de tehnologie vor fi atrase să deschidă birouri, puncte de prezenţă, sucursale, filiale în România, dacă nu au făcut asta deja. Vor dori să fie aproape de experţii din centru, să participe la seminarii şi la diverse activităţi împreună cu specialiştii din centru şi să afle oficial şi transparent despre viitoarele investiţii în securitatea cibernetică”, spune Dan Cîmpean, director general al CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) – autoritatea naţională competentă pentru securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.

    La finalul anului trecut, respectiv în prima parte a lunii decembrie, ministerul Afacerilor Externe a anunţat că România va găzdui Centrul Cyber al UE la Bucureşti, în urma unei selecţii la care au depus dosarele de participare şapte oraşe candidate – Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).

    „Punctul forte al României a fost buna pregătire diplomatică, un efort intens din ultimele luni. Ceea ce mă bucură este că mai multe instituţii în domeniul IT au colaborat pragmatic şi eficient pentru a aduce Centrul European Cyber la Bucureşti. Actualul ministru al Finanţelor Alexandru Nazare este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura României pentru găzduirea centrului la Bucureşti şi care continuă şi acum negocierile şi pregătirile logistice, împreună cu Comisia Europeană”, a spus Dan Cîmpean. El a adăugat că găzduirea Centrului European Cyber la Bucureşti înseamnă mult pentru România, având în vedere că, din 2007 şi până în prezent, ţara a contribuit semnificativ la transformarea digitală şi la îmbunătăţirea securităţii cibernetice europene. „Faptul că găzduim la Bucureşti Centrul European Cyber este un rezultat remarcabil pentru România, o recunoaştere clară la nivel european al capabilităţilor, rolului şi potenţialului pe care ţara noastră îl are în acest domeniu.”

    Un alt câştig al României, generat de dezvoltarea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică, va fi pe partea de forţă de muncă, deoarece experţi şi specialişti internaţionali vor dori să fie cât mai aproape de instituţia care ia ultimele decizii privind investiţiile în domeniul securităţii cibernetice la nivel european. „Acest centru va fi o agenţie europeană de dimensiune medie în care sperăm să activeze între 30 şi 40 de funcţionari europeni, până la jumătatea anului în curs. Cifra va creşte până la 80-100 de funcţionari europeni, până la finalul acestui an. Fiind funcţionari europeni, atât managementul, cât şi personalul vor fi selectaţi de Comisia Europeană. În plus, directorul executiv al unei astfel de agenţii nu este numit din ţara gazdă, în mod normal.”

    Centrul European de Securitate Cibernetică va derula investiţii în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul secutităţii cibernetice, în următorii şapte ani. „Din suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani proveniţi de la statele membre UE.”

    Directorul general al CERT-RO spune că în prima fază, Centrul European Cyber va reprezenta un nou competitor pentru jucătorii din piaţa locală de IT, care va atrage specialişti români, deoarece reprezentanţii agenţiei vor căuta să angajeze în primul rând persoane cu experienţă în domeniu. Însă, în faza a doua, centrul va fi deschis şi pentru persoane la început de carieră, cu unu-doi ani de experienţă, ceea ce va genera, pe termen lung, o creştere a numărului de specialişti locali în domeniul securităţii cibernetice.

    „Aceşti experţi trebuie să aplice pentru poziţiile care vor fi deschise dar, din câte am văzut în draftul de regulament al centrului, se va pune accent pe expertiza şi capabilitatea dovedită a personalului. CV-urile vor conta mult. Pe termen mediu-lung va creşte numărul de experţi şi specialişti din domeniul securităţii cibernetice din România.”

    Centrul European va fi condus de un comitet director, la construcţia căruia vor participa toate ţările membre din Uniunea Europeană. Conform regulamentului publicat de Comisia Europeană, doar statele care vor participa şi din punct de vedere financiar în programele de securitate cibernetică derulate prin acest centru vor avea şi drept de vot, iar Comisia Europeană va deţine 50% din puterea de vot pentru a controla modul în care banii sunt cheltuiţi, a explicat directorul general al CERT-RO.

    De asemenea, Centrul European Cyber va avea şi un Consiliu Consultativ industrial şi ştiinţific care va fi un organism de specialitate consultativ ce va asigura dialogul constat cu sectorul privat, cu organziaţii ale consumatorilor şi cu alte părţi relevante.

    În plus, un procent semnificativ din personalul activ în Centrul European de Cyber vor fi experţi locali, a menţionat Dan Cîmpean.

    „Experienţa altor agenţii din diverse ţări UE arată că un procentaj semnificativ sunt experţi locali. Să nu uităm că România are o capacitate impresionantă în ceea ce priveşte expertiza în domeniul securităţii cibernetice, pe care o poate oferi acestui centru. Putem să ne aşteptăm ca 30-40%, poate chiar mai mult, din personalul acestui centru să fie reprezentat de experţi şi specialişti români”.

    În ceea ce priveşte nivelul salarial stabilit pentru specialiştii şi experţii ce vor lucra în cadrul structurii europene dedicate securităţii cubernetice, Dan Cîmpean spune că regulamentul este încă în faza de negociere, „dar, din câte ştim, agenţiile europene au o grilă proprie a salarizării care diferă de la o ţară la alta. Vor fi pachete salariale de agenţie europeană, care sunt atractive şi reflectă nivelul real pe care ar trebui să îl avem pentru toţi specialiştii din domeniu din ţară.”

    În plus, în urma deciziei de dezvoltare a unui centru european cyber, fiecare ţară membră a UE trebuie să dezvolte sau să desemneze o instituţie deja activă ca fiind Centrul Naţional de Coordonare, care să lucreze şi să colaboreze împreună cu Centrul European de la Bucureşti.

    „Acestea vor trebui create şi selectate de statele membre, împreună cu Centrul European. Sunt câteva cerinţe deja publicate pentru aceste centre – să le fie facilitat accesul la expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, dar în special pe domenii cheie precum criptografia, servicii de securitate IT, detectare de intruziuni, securitate de sisteme, reţele, aplicaţii, protecţie a datelor.”

    Rolul Centrelor Naţionale va fi de coordonare cu industria securităţii cibernetice, cu sectorul public, cu incubatoare de business, cu comunitatea de cercetare.

    „Alegerea sau crearea acestui centru de coordonare va avea loc după propria strategie a fiecărei ţări membre UE, iar autorităţile vor trebui să aleagă. Vor fi ofiţeri de proiect, ofiţeri de legătură europeni care vor avea în sarcini interacţiunea cu autorităţile cheie din ţara gazdă. Vor interacţiona cu guvernul, cu ministere, cu alte autorităţi, vor defini programe şi acţiuni practice, activitatea principală a centrului european va fi derularea de programe finanţate din fonduri europene, dar nu numai, pentru securitate cibernetică.”

    Astfel, una dintre activităţile care ar trebui să se afle pe agenda actualului guvern al României este crearea sau desemnarea propriului Centru Naţional de Coordonare, care să intre în colaborare cu Centrul European Cyber. „Trebuie să reuşim rapid să derulăm împreună cu Centrul European Cyber programul de investiţii cu finanţare europeană. Dorinţa Uniunii Europene este să se înceapă cât mai rapid derularea acestor programe, cel mai optimist scenariu fiind în a doua jumătate a anului în curs”, a mai spus Dan Cîmpean.

    De asemenea, pentru dezvoltarea Centrului European Cyber România a propus patru variante de clădiri de birouri – fostul sediu al Institutului de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii (IPCT SA), Vila Rosetti, Şoseaua Nordului 94W şi H Victoriei 109.

    „Urmează să se facă o selecţie fnală a variantei dorite. Toate clădirile respectă cerinţele Comisiei Europene. Nu ne aşteptăm la cerinţe excepţionale din punct de vedere al securităţii fizice sau informatice, cibernetice.”

    Momentan, reglementările şi regulamentul care vor sta la baza dezvoltării Centrului European de Securitate Cibernetică şi prin care se vor detalia modul de organizare şi de funcţionare a instituţiei sunt în faza de ngociere. „Sperăm ca la jumătatea lunii ianuarie să fie publicate şi disponibile tuturor”, a mai spus Dan Cîmpean. El a menţionat că principala provocare cu care se vor confrunta jucătorii din industria locală de IT, în 2021, va fi rprezentată de păstrarea şi menţinerea angajaţilor la locurile de muncă.

    „Să ne păstrăm şi să pregătim resursa umană va fi principala provocare. Oamenii sunt cei care mişcă lucrurile în domeniul securităţii cibernetice, care contribuie la educare, conştientizare în sensul cel mai larg. La nivel naţional, provocarea va fi menţinerea resursei umane active în domeniul securităţii cibernetice. Să nu uităm, România este unul dintre cei mai mari producători de creiere în acest domeniu. Ultimele statistici arătau că suntem a 6-a ţară la nivel global ca număr de absolvenţi pe specializări în securitate cibernetică, dar din păcate, în acelaşi timp, avem şi deficit de astfel de specialişti”, a conchis directorul general al CERT-RO.

     

    Artizanul Centrului European de Securitate cibernetică de la Bucuresti

    Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanţelor, este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura şi dosarul României pentru atragerea Centrului Cyber la Bucureşti, punând în lumină atuurile, avantajele şi contribuţia ţării în domeniul securităţii cibernetice.

    Ministrul Finanţelor se ocupă şi în prezent de negocierile şi pregătirile logistice ce trebuiesc puse la punct pentru dezvoltarea Centrul European Cyber împreună cu Comisia Europeană.

    Alexandru Nazare deţinea titlul de reprezentant al Guvernului României cu însărcinări speciale în domeniul securităţii cibernetice când a susţinut şi a ajutat la crearea dosarului care a adus României ocazia de a găzdui primul sediu al unei agenţii europeane.

  • Ciolacu, după avertismentul Comisiei Europene: Guvernarea pe datorie, pericol pentru economie

    „Comisia Europeană confirmă tot ceea ce am avertizat din noiembrie 2019 încoace: guvernarea pe datorie care a explodat; zero măsuri pentru a stopa risipa banului public şi zero măsuri pentru creşterea colectării veniturilor la buget. Lipsa de viziune a PNL a condus la situaţia în care s-a cheltuit enorm faţă de veniturile încasate pentru a obţine cea mai mare cădere economică şi cea mai slabă revenire din UE! Se confirmă că România, spre deosebire de celelalte ţări din UE, a cheltuit banii aiurea fără a veni cu un plan serios de stimulare şi revenire economică”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    El afirmă că „rezultatele sunt catastrofale”.

    „Guvernarea pe datorie, în ritm de 1.000 de euro pe secundă, duduie! Guvernul de Dreapta amanetează ţara pe 30 de ani! Comisia Europeană este alertată că datoria publică va ajunge la 100% din PIB şi confirmă cu Guvernul Cîţu va fi obligat să ia măsuri de consolidare fiscală – adică austeritate! De aceea, amână şi mai mult prezentarea bugetului, undeva în februarie, ceea ce înseamnă că ţara va avea buget abia în martie! Până atunci, zero investiţii! După ce în 2020 a bătut record după record la împrumuturi, Guvernul Cîţu a început anul cu încă un împrumut de 1,1 miliarde lei, la dobânzi mari”, adaugă liderul PSD.

    Ciolacu arată că, în 2020, Florin Cîţu a împrumutat în total 34 miliarde euro pe an, „peste 1.000 euro pe secundă”.

    „Este mai mult cu 80% decât totalul împrumuturilor contractate în anul 2019. Este imens şi nimeni nu ştie ce s-a făcut cu aceşti bani: azi, ni se spune că bani de salarii, pensii şi alocaţiile copiilor nu sunt şi, la fel, bani de investiţii nu sunt. Totuşi, unde sunt banii? România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Guvernul de dreapta se împrumută la extern, pe termen lung, la dobânzi de 15 ori mai mari decât Bulgaria şi de 19 ori mai mari decât Lituania. Guvernarea pe datorie afectează grav bugetul statului şi buzunarele românilor. În următorii ani, peste 1 miliard euro vor plăti anual populaţia şi companiile prin taxe şi impozite în contul dobânzilor şi comisioanelor. Guvernarea pe datorie afectează grav investiţiile private. Guvernul măreşte cererea de fonduri de împrumut şi ţine astfel dobânzile ridicate pentru finanţările bancare acordate sectorului privat. În plus, nu se mai creditează economia reală, băncile preferând să împrumute statul, la dobânzi mari şi cu risc zero. Cîţu şi Guvernarea Ţeparilor compromit investiţiile şi dezvoltarea economică pe termen mediu şi lung! Din păcate, ei nu vor scoate ţara din criză, ci o vor adânci şi mai rău”, conchide social-democratul.

    El a postat şi o fotografie cu premierul Florin Cîţu şi mesajul: „Guvernarea pe datorie, pericol pentru economie”.

    Comisia Europeană a lansat un avertisment la adresa Guvernului: „Trebuie să discutăm bugetul pe 2021 şi măsurile de corecţie pentru ca situaţia finanţelor publice din România devine nesustenabilă. În lipsa unor măsuri, datoria publică va ajunge la 100% din PIB în 2027, iar acoperirea ei devine riscantă”.

  • Comisia Europeană asigură 20 de milioane de teste pentru statele membre

    Comisia Europeană a adoptat luni o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru utilizarea, validarea şi recunoaşterea reciprocă a testelor antigenice rapide.

    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, testarea în scop de diagnosticare a evoluat rapid, dovedindu-şi rolul central pe care îl are în limitarea extinderii pandemiei. Recomandările formulate de Comisie vor asigura utilizarea uniformă, validarea şi recunoaşterea testelor antigenice rapide în UE.

    De asemenea, Comisia a semnat astăzi un contract-cadru cu Abbott şi Roche, care permite achiziţionarea a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide în valoare de până la 100 de milioane euro, finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă (ESI). La începutul anului 2021, aceste teste vor fi puse la dispoziţia statelor membre, ca parte a strategiei UE de testare pentru depistarea COVID-19.

    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: „Testele antigenice rapide ne oferă viteză, fiabilitate şi capacitatea de a răspunde rapid pentru izolarea cazurilor de COVID. Acest lucru este esenţial pentru încetinirea propagării pandemiei. Testarea va rămâne fundamentală în lunile următoare, chiar dacă ne propunem să începem vaccinarea în UE din 27 decembrie. Trebuie să ne extindem capacitatea de testare în paralel ca să putem menţine virusul sub control. Pentru a contribui la aceste eforturi, am semnat astăzi un contract care vine în sprijinul statelor membre cu peste 20 de milioane de teste rapide.”

    În prezent, cea mai fiabilă metodologie de testare pentru identificarea COVID-19 este testul RT-PCR. Cu toate acestea, dată fiind utilizarea intensă, care a dus la penurii, costul relativ ridicat şi timpul îndelungat necesar prelucrării acestor teste, utilizarea complementară a testelor antigenice rapide în anumite contexte specifice este din ce în ce mai recomandabilă.

    În ceea ce priveşte utilizarea testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă să utilizeze testele antigenice rapide pentru a consolida şi mai mult capacitatea generală de testare a statelor, în special deoarece testarea rămâne un pilon esenţial pentru controlul şi atenuarea actualei pandemii de COVID-19, să se asigure că testarea antigenică rapidă este efectuată de personal medical calificat sau de alţi operatori calificaţi, după caz, în conformitate cu specificaţiile naţionale, în strictă conformitate cu instrucţiunile producătorului şi sub rezerva controlului calităţii, să investească în formarea şi, dacă este cazul, certificarea personalului medical şi a altor operatori pentru efectuarea eşantionării şi a testării, asigurând astfel capacităţi adecvate şi garantând colectarea de eşantioane de bună calitate, să aibă în vedere, în special, utilizarea testelor antigenice rapide în următoarele situaţii şi contexte: diagnosticarea COVID-19 în rândul cazurilor simptomatice, al contactelor cu cazuri confirmate, al cazurilor grupate, pentru screening în zone cu risc ridicat şi în spaţii închise, să utilizeze teste antigenice rapide pentru screening la nivelul întregii populaţii în situaţii epidemiologice sau zone în care proporţia testelor cu rezultate pozitive este ridicată sau foarte ridicată, să se asigure că sunt puse în aplicare strategii care să clarifice în ce situaţii este necesară testarea de confirmare cu un test RT-PCR sau un al doilea test antigenic rapid, precum şi să continue să monitorizeze şi să evalueze nevoile de testare în funcţie de evoluţiile epidemiologice.

    În ceea ce priveşte validarea şi recunoaşterea reciprocă a testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă să întocmească de comun acord, să menţină la zi şi să comunice Comisiei o listă comună de teste antigenice rapide care sunt conforme cu strategiile de testare ale statelor şi adecvate pentru situaţiile descrise mai sus, care poartă marcajul CE, îndeplinesc cerinţele minime de sensibilitate şi de specificitate definite de Comisie şi ECDC şi au fost validate de cel puţin un stat membru, să convină ca această listă comună de teste antigenice rapide să fie actualizată în mod regulat, în special pe măsură ce vor deveni disponibile noi rezultate ale studiilor independente de validare şi vor intra pe piaţă noi teste, să convină să recunoască reciproc rezultatele unei selecţii de teste incluse în această listă comună, precum şi să exploreze necesitatea şi posibilitatea creării unei platforme digitale pentru a valida autenticitatea certificatelor de testare pentru COVID-19.

    În cadrul reuniunii Consiliului European din 10-11 decembrie, liderii UE au adoptat concluzii privind COVID-19, prin care au invitat Comisia să prezinte o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru testele antigenice rapide şi pentru recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor.

  • Nicuşor Dan a cerut răgaz CE pe două proceduri de infringement cu privire la calitatea aerului

    „Am răspuns Comisiei Europene pe două proceduri de infringement împotriva României cu privire la calitatea aerului din Bucureşti – una legată de problema prafului (PM10), alta legată de poluarea cu oxizi de azot (NO2). În esenţă, am solicitat un răgaz pentru a fi judecaţi pe baza rezultatelor acestui mandat, am arătat voinţa noii administraţii municipale de a aborda tranşant problema poluării aerului şi am informat despre măsuri concrete, deja luate sau pe care le vom lua, pentru a reduce poluarea”, a scris primarul general pe contul său de Facebook.

    Printre măsurile deja luate, Nicuşor Dan a menţionat contractele semnate pentru reabilitarea reţelei de termoficare, alocările din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru reţeaua de termoficare şi anveloparea termică a clădirilor, alocările din fondul european de modernizare pentru modernizarea a 3 CET-uri, extinderea reţelei de monitorizare a calităţii aerului, aflată în achiziţie publică, şi colaborarea sporită a Primăriei cu Garda de Mediu, prin detaşarea unor poliţişti locali şi folosirea laboratorului mobil pentru a sancţiona mai sever încălcările legislaţiei de mediu.

    „Cu privire la măsurile viitoare, am informat Comisia Europeană despre elaborarea unui nou Plan Integrat de Calitate a Aerului în Bucureşti, un prim set de măsuri pentru spaţiile verzi (finalizarea Registrului Spaţiilor Verzi pentru a opri distrugerea lor, stoparea toaletărilor şi intervenţiile profesioniste asupra arborilor), precum şi despre proiectele destinate reducerii şi electrificării traficului rutier (metroul de suprafaţă, parcările de tip park&ride de la intrările în oraş, modernizarea a 48 de kilometri de linie de tramvai, semaforizarea inteligentă a traficului, optimizarea rutelor transportului în comun)”, a mai transmis Nicuşor Dan.

    România a fost condamnată, în primăvara anului 2020, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru poluarea din Bucureşti. Dosarul de infringement a fost deschis în 2009, iar Comisia Europeană l-a trimis CJUE în 2018. România are active alte 59 de dosare de încălcare a legislaţiei UE.

  • Comisia Europeană salută adoptarea unei măsuri care prevede scutirea de TVA la achiziţia de vaccinuri anti-Covid

    Potrivit unui comunicat al CE, noile norme, adoptate în unanimitate de toate statele membre şi bazate pe o propunere a Comisiei din 28 octombrie, sunt menite să ofere un acces mai bun şi mai ieftin la instrumentele necesare pentru prevenirea, depistarea şi tratarea coronavirusului.

    „Acordul de astăzi va contribui la asigurarea faptului că vaccinurile împotriva coronavirusului pot fi achiziţionate fără TVA în întreaga UE. Îi felicit pe toţi cei implicaţi pentru adoptarea extrem de rapidă a noilor norme, care vor contribui la ieftinirea atât a vaccinurilor, cât şi a kiturilor de testare. Introducerea cu succes a acestor vaccinuri este esenţială pentru ca Europa să depăşească această pandemie: aceasta va fi prioritatea numărul unu pentru lunile următoare”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

    Măsurile vor permite ţărilor UE să instituie o scutire temporară de TVA pentru vaccinurile şi kiturile de testare vândute spitalelor, medicilor şi persoanelor fizice, precum şi pentru serviciile conexe.

    În prezent, statele membre pot aplica cote reduse de TVA pentru vânzările de vaccinuri, dar nu pot aplica o cotă zero, în timp ce kiturile de testare nu pot beneficia de cote reduse. În temeiul directivei modificate, statele membre vor putea aplica fie cote reduse, fie cote zero, atât pentru vaccinuri, cât şi pentru kiturile de testare, dacă doresc acest lucru.

    „Pandemia de coronavirus a solicitat un răspuns extraordinar din partea autorităţilor în toate domeniile de politică. În prezent, Comisia îşi intensifică eforturile de pregătire pentru introducerea de noi vaccinuri în UE, în special în urma recentelor anunţuri inovatoare ale actorilor din sectorul farmaceutic la nivel mondial”, se mai arată în comunicatul CE.

    Conform acestuia, normele se vor aplica din ziua următoare datei publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi vor rămâne în vigoare până la sfârşitul anului 2022 sau până când se ajunge la un acord cu privire la propunerea Comisiei privind noile norme referitoare la cotele de TVA, în cazul în care acordul survine mai devreme.

  • BOR după recomandarea Comisiei Europeane: Comisia Europeană nu decide şi nu poate impune nimic

    „Comisia Europeană nu decide şi nu poate impune nimic în sfera esenţială a religiosului, doar poate emite recomandări(!) legate de încurajarea şi intensificarea protejării de noul coronavirus în viaţa socială din perioada sărbatorilor. Aceste recomandări(!) în sine nu pot conduce discreţionar la anularea sau transferarea în online a slujbelor de Crăciun şi nimeni onest sau ancorat în realitatea socială profundă nu poate dori sau impune acest lucru”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

    Potrivit acestuia, bisericile – formate din majoritatea persoanelor care compun societatea românească şi nu numai – sunt perfect conştiente de situaţia actuală extrem de dificilă şi implicate caritabil major în sprijinirea autorităţilor, alături de care au fost şi vor rămâne constant în combaterea pandemiei.

    „Experienţa lor socială şi discernământul conferit de credinţa împrietenită cu raţiunea, nu în divorţ cu ea, fac din biserici spaţii comunitare în care slujbele religioase se pot desfăşura în condiţii de reală siguranţă. Biserica, cultele religioase, pledează permanent pentru respectarea regulilor sanitare în legătură cu care suntem mereu asiguraţi că, respectate fiind, sunt şi eficiente. Cei care cu ostentaţie nu le respectă, ignorându-l astfel pe aproapele lor şi sfidând eforturile uriaşe ale personalului medical, se compromit moral pe cont propriu şi pot fi avertizaţi/ sanctionaţi legal. Responsabilitatea publică şi perceperea sănătăţii celuilalt ca o problemă personală de natură spirituală sunt lucruri care, mai ales în actualul context, onorează în modul cel mai înalt. Ele trebuie asumate în mod practic de oricine are conştiinţa statutului său de creştin”, a atransmis Vasile Bănescu.

    Comisia Europeană recomandă înlocuirea liturghiilor de Crăciun faţă în faţă cu „iniţiative online sau televizate” şi „luarea în considerare a evitării ceremoniilor religioase cu adunări mari.

  • CE a acordat a treia tranşă a împrumutului SURE pentru 5 ţări. România a primit 3 miliarde de euro

    Comisia Europeană a alocat, marţi, 8,5 miliarde de euro în cadrul celei de-a treia tranşe a împrumutului acordat prin instrumentul SURE unui număr de cinci ţări. România a primit 3 miliarde de euro.

    Potrivit unui comunicat al CE, în cadrul sprijinului financiar acordat marţi, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 de milioane, Portugalia şi România câte 3 miliarde de euro, iar Slovacia a primit 300 de milioane de euro.

    Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase, le va permite acestor state să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice efectuate în vederea menţinerii locurilor de muncă. Mai exact, sprijinul financiar la acoperirea costurilor legate direct de finanţarea sistemelor naţionale de şomaj tehnic şi a altor măsuri similare instituite ca răspuns la pandemia de Covid-19 şi destinate inclusiv lucrătorilor independenţi.

    Cu sprijinul financiar acordat marţi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului SURE al UE în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii octombrie şi sfârşitul lunii noiembrie. Conform reprezentanţilor CE, odată ce se vor aloca toate sumele în cadrul SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane, Portugalia 5,9 miliarde, România 4,1 miliarde, iar Slovacia 631 milioane de euro.

    „Prioritatea noastră este de a salva atât vieţi omeneşti, cât şi mijloacele de subzistenţă ale acestora. UE mobilizează 100 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate ţărilor din UE pentru a finanţa sistemele de şomaj tehnic. Le vom oferi astfel sprijin întreprinderilor, ajutându-le să îşi menţină angajaţii. Astăzi, alte cinci state membre primesc finanţare prin SURE, 15 state membre beneficiind deja de o astfel de finanţare. În curând şi mai multe state vor putea beneficia de această oportunitate”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele CE.