Consumul naţional de energie electrică a fost mai mic cu 5,2% în primele patru uni din 2022, în condiţiile în care consumul clienţilor casnici s-a redus cu 3,2%, iar cel industrial cu 6,4%, arată un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). În total, consumul de energie electrică din perioada ianuarie-aprilie a fost de 18,52 TWh. În acelaşi interval, producţia de electricitate a fost de 18,89 TWh, cu 6,4% sub nivelul din perioada similar din 2021. Importurile s-au redus cu 13%, la 2,14 TWh, iar exporturile cu 27%, la 1,50 TWh.
Tag: comert
-
Cum poate Europa să devină jucător global în comerţul mondial şi care este rolul României în această ecuaţie
Pentru comerţul dintre Asia şi Europa pe ruta maritimă există doar două variante: varianta nordică, dominată de Rusia, şi varianta sudică, mai lungă şi mai costisitoare. Solomon Passy, matematician şi personalitate politică din Bulgaria, prezintă o idee pentru scurtarea rutei destinate comerţului dintre cele două continente. Care este rolul României în această ecuaţie?
Este o competiţie globală majoră între ruta comercială pe mare din nord, care începe în Coreea şi merge în nord prin Oceanul Arctic, către Marea Baltică şi între ruta sudică, care începe de asemenea din Coreea şi merge prin Pacific, Marea Roşie, Marea Mediterană şi apoi prin Gibraltar către Marea Baltică. Competiţia dintre aceste două rute este un subiect special astăzi, pentru că topirea gheţarilor oferă un avantaj rutei nordice”, a spus Solomon Passy, ministrul de externe care a dus cea mai mare parte a negocierilor Bulgariei de aderare la UE, într-un interviu acordat Business Magazin.
El a vorbit despre alternativa Europei Centrale şi de Est la iniţiativa Chinei cunoscută ca „One Belt, One Road” (OBOR). Încă din antichitate este celebru Drumul Mătăsii, vechea legătură comercială dintre Asia şi Europa, iar One Belt, One Road este versiunea modernă a acestei rute comerciale. În acest moment, explică Passy, sunt două rute pe mare care vin din Asia: ruta nordică, prin Oceanul Arctic şi ruta sudică, prin Pacific, Marea Roşie, Canalul Suez, Mediterana şi apoi spre Vest prin strâmtoarea Gibraltar. „Ruta nordică este dominată puternic, aş spune că este chiar deţinută de Rusia pe mari porţiuni. Aşadar, avem nevoie de acces liber pentru comerţul liber. Este ruta sudică, care prezintă oportunităţi pentru Europa.”
Situaţia este cu atât mai complicată cu cât Rusia a devenit un partener de comerţ internaţional indezirabil, odată ce a început agresiunea din Ucraina. Cu ruta nordică dominată de Federaţia Rusă, ruta maritimă sudică rămâne cea mai bună opţiune. „Cu toate acestea, este lungă. Noi sugerăm o soluţie bulgărească. O scurtătură, care în loc să meargă spre Gibraltar în vest din Canalul Suez, să plece direct către Nord: Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia şi apoi către Marea Baltică”, explică Solomon Passy.După calculele sale, ruta care trece prin România, dar care presupune investiţii majore în infrastructura de transport în toate ţările pe care le tranzitează, înseamnă o economie de timp, de bani, dar şi o alternativă mai „verde” la ruta care străbate strâmtoarea Gibraltar. „Această rută este, desigur, mai scurtă cu aproximativ 5.000 de kilometri, dar şi mai rapidă pentru marfă, cu 11 zile mai puţin decât ruta prin Gibraltar. Este mai ieftină şi este mai curată, pentru că economiseşte anual jumătate de milion de tone de emisii de dioxid de carbon.”
În opinia sa, asta este o şansă pentru ca ţările din Europa Centrală şi de Est să devină un catalizator pentru ca Europa să fie un jucător global în comerţ. „De aceea, după construirea unui asemenea coridor de transport, cu autostrada şi linia ferată, pentru care avem expertiza tehnică, putem transforma Europa într-un jucător global în comerţ. Ţările din Iniţiativa celor Trei Mări ar putea să devină un vehicul pentru acest proiect.”
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă informală pentru dezvoltarea şi cooperarea economică a celor 12 state participante, care au ieşire la Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Adriatică. Cum poate fi finanţat proiectul propus de Solomon Passy, care se înscrie în linia de acţiune a acestei iniţiative?
„Este o problemă de voinţă politică. Nu cerem bani. Oamenii care construiesc asta nu vor bani, nu cerem de la Bruxelles. Vrem să realizăm acest lucru din parteneriate publice-private”, răspunde el.
Cunoscut ca „omul care a adus Bulgaria în Uniunea Europeană”, Solomon Passy a fost ministrul de externe al Bulgariei într-o bună perioadă din negocierea ţării pentru aderarea la blocul comunitar european. De asemenea, el a mai fost reprezentantul Bulgariei în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi, în 2009, a fost propunerea Bulgariei pentru postul de secretar general al NATO. Înainte de căderea comunismului din Bulgaria, el a fost un activist anticomunist. Este preşedintele Clubului Atlantic Bulgaria (Atlantic Club of Bulgaria), o organizaţie non-guvernamentală din Bulgaria, pentru integrarea euroatlantică a ţării. El este de asemenea şi un susţinător al proiectelor Iniţiativei celor Trei Mări.
„Cei mai importanţi paşi în ceea ce priveşte Iniţiativa celor Trei Mări este faptul că ţările din această iniţiativă, împreună cu SUA, au realizat că avem un potenţial uriaş, dacă stăm împreună. Unitatea înseamnă putere. Poţi avea unitate în mai multe formate. Acest format, al Iniţiativei celor Trei Mări este unul de viitor. Sunt foarte încântat că există.”
Potrivit lui, în preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene s-au luat decizii importante pentru conectivitatea zonei Celor Trei Mări. „Eu prefer să o numesc «Noua Europă». Zonele cele mai importante sunt inovaţia, tehnologia, ingineria.”
-
Managerii prevăd creşteri de preţuri în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ
Managerii estimează o creştere accentuată a preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit Tendinţelor în evoluţia activităţii economice în perioada iunie-august, publicate marţi de INS.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2022, realizată de INS, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra cea mai mare creştere (sold conjunctural +32%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, iar pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural +40%).
Potrivit estimărilor din luna iunie 2022, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +19%), o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea accentuată a acestora (sold conjunctural +57%).
În sectorul comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +19%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%), iar angajatorii prognozează o creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +20%).
Managerii societăţilor comerciale estimează o creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +68%).
Conform estimărilor din luna iunie 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%) şi o tendinţă de creştere a preţurilor de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor (sold conjunctural +32%).
-
Rata inflaţiei a ajuns la 6,6% în SUA, cel mai intens ritm anual de creştere în patru decenii
Potrivit noilor date, inflaţia a crescut cu 6,6% comparativ cu luna martie din 2021, ritmul de accelerare inflaţionistă fiind cel mai intens din 1982 până acum.
Totuşi, există semnale că inflaţia s-ar putea stabiliza. Preţurile la alimente şi energie au înregistrat majorări de 5,2%, în scădere faţă de 5,3% în februarie.
Rezerva Federală (Fed) urmează să majoreze din nou rata dobânzii cu 0,25% săptămâna viitoare.
Preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, a afirmat, joi, că economia continuă să fie rezilientă, în pofida scăderii PIB-ului în primul trimestru din 2022, pe care a atribuit-o unor “factori tehnici” asociaţi actualelor “provocări istorice”. Valoarea PIB-ului SUA a scăzut cu 1,4% în primul trimestru din 2022, conform datelor anunţate joi de Departamentul Comerţului, deşi experţii estimau o creştere economică de 1,0%.
-
Managerii de companii anticipează creşterea accentuată a preţurilor în industrie, construcţii şi comerţ în perioada aprilie-iunie
Managerii de companii din România estimează pentru perioada aprilie-iunie o creştere moderată a activităţii în industria prelucrătoare, comerţ şi servicii, în paralel cu creşterea accentuată a preţurilor în industrie, construcţii şi comerţ, în timp numărul de salariaţi din industrie, construcţii şi servicii va rămâne relativ stabil, arată datele anchetei conjuncturale din luna aprilie, transmise joi de Institutul Naţional de Statistică.
La nivelul industriei prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 11%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 3% pe total industrie prelucrătoare, în timp ce pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 43%).
“Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.
În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, estimările din luna aprilie arată că în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 25%), în paralel cu relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 5%) şi cu o creştere accentuată a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural plus 59%).
Pentru comerţul cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural plus 9%), în timp ce volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural plus 7%).
Angajatorii din comerţ prognozează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 11%), în paralel cu o creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 58%).
Conform estimărilor din luna aprilie, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 12%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 5%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural plus 28%).
-
Cum arată coşul de cumpărături de Paşte: cu circa 10% mai scump şi deci şi ceva mai gol. La ce renunţă?
♦ Oamenii cumpără cantităţi mai mici pentru că bugetul a rămas acelaşi cu cel din 2021 ♦ Totodată, în contextul inflaţiei galopante, oamenii se uită mai mult la preţ şi chiar caută bunuri mai ieftine din aceeaşi categorie.
Coşul de cumpărături al românilor cu ocazia sărbătorilor pascale din 2022 este cu aproape 10% mai scump decât era anul trecut în aceeaşi perioadă, spun jucătorii din comerţul alimentar. El este în acest context şi ceva mai gol ca în 2021, dat fiind că salariile nu au ţinut pasul cu inflaţia galopantă.
„Coşul e mai scump şi mai mic. Oamenii şi-au adaptat cumpărăturile la venituri, iar veniturile nu au crescut sau nu pe măsura preţurilor“, spune Feliciu Paraschiv, proprietar, Paco Supermarket, una dintre cele mai puternice reţele independente din comerţul alimentar local.
Oamenii se limitează astfel la veniturile pe care le au, în condiţiile în care preţurile au crescut în ceea ce priveşte bunurile de larg consum cu circa 10%, adaugă antreprenorul.
„E prematur să facem o comparaţie exactă cu coşul de Paşte de anul trecut, pentru că abia acum încep cumpărăturile specifice. Totuşi, trendurile încă de la început de 2022 sunt de scădere cantitativă şi de migrare către bunuri mai ieftine. Se simte scăderea puterii de cumpărare“, spune şi Călin Costinaş, deputy CEO al reţelei de peste 1.500 de magazine Profi, una dintre cele mai importante afaceri din comerţul alimentar local.
Pentru jucătorii din domeniu, perioada Paştelui este a doua cea mai importantă din an după cea a Crăciunului (de fapt, a sărbătorilor de iarnă în ansamblu). Aceste luni cântăresc astfel mai greu în încasări, dar nu semnificativ. Călin Costinaş spune că există un vârf de cumpărare de 3-4 zile înainte de sărbători, dar nici atunci nu se poate vorbi de o dublare a vânzărilor faţă de o zi normală.
„Vedem de câţiva ani o schimbare a comportamentului de consum a românilor care cumpără mai echilibrat, mai responsabil în această perioadă. Nu mai există acea dorinţă de super abundenţă. Mai mult, oamenii încep să comande produse de cofetărie sau mâncăruri mai degrabă decât să gărească acasă, fapt ce poate duce la scăderea unor vânzări, cum e cazul la ouă.“
Astfel, aceste sărbători pascale sunt marcate de două evenimente simultan. Este vorba, pe de-o parte de schimbarea comportamentului de consum în direcţia unor achiziţii mai responsabile pentru a reduce risipa alimentară, iar pe de altă parte e vorba de scăderea puterii de cumpărare în contextul inflaţionist actual.
Creşterile de preţ au început să se vadă încă de anul trecut, în special la energie, însă consumatorul final le simte cu preponderenţă în 2022, mai ales ca urmare a războiului din Ucraina.
„Preţurile vor mai creşte în perioada următoare, dar mă aştept la o temperare înainte de finalul anului. Ucraina, un important jucător pe piaţa agro-alimentară, a început să însămânţeze pământul, iar asta e un lucru foarte bun. Sper să vină cereale din Ucraina, deşi războiul va mai dura. Dacă va produce această ţară, se va tempera inflaţia, dar nu ne vom întoarce multă vreme la niveluri de genul 2%“, spune Feliciu Paraschiv.
Creşterile actuale de preţuri la alimente îi fac pe oameni să fie mai atenţi la acest argument faţă de ultimii ani marcaţi de bunăstare, spun retailerii. Mai exact, dacă în ultimii 5-6 ani s-a vorbit de o creştere a puterii de cumpărare şi de uptrading ñ orientare către produse mai scumpe -, acum trendul pare a se inversa.
„Nu se vede încă un downtrading la noi în magazine (o orientare spre produse mai ieftine ñ n.red.), dar e clar că oamenii se uită mai atent la preţ. Asta face inflaţia. Nu vedem un downtrading şi pentru că a fost o perioadă în care nu s-a găsit mereu la raft toată marfa şi atunci oamenii au luat ce au prins. Acum situaţia s-a liniştit, dar e prematur să vorbim de un trend“, spune un executiv din comerţul modern.
El adaugă că inflaţia internă e undeva la peste 8%, fapt ce înseamnă de fapt că şi coşul de cumpărături al românilor e mai scump. În acest context, din punct de vedere al volumului ñ numărul de produse cumpărate ñ se vede chiar o uşoară scădere.
„Şi dacă e să curăţ inflaţia internă, suntem peste anul trecut like for like (fără a ţine cont de expansiune ñ n.red.). Asta vine însă din faptul că avem mai mulţi clienţi, nu din bon, care e un pic mai mic“, explică el. Executivul afirmă că e prematur să afirme dacă avansul numărului de clienţi vine din creşterea frecvenţei cumpărătorilor deja existenţi sau din faptul că a „furat“ de la competiţie.
„Volumul de cumpărături a scăzut“, spune şi Feliciu Paraschiv. El explică faptul că oamenii scad din cantitatea achiziţionată. Spre exemplu, cine anul trecut vopsea 30 de ouă, acum face doar 20. La fel, cine cumpăra patru cozonaci se limitează la trei.
„De asemenea, oamenii renunţă la anumite lucruri care nu sunt foarte importante. Spre exemplu, la legume-fructe, renunţă la ghimbir sau lime. Totuşi, nu renunţă la avocado, care în perioada postului a întregistrat cele mai bune cifre istoric. E un produs care devine comun în consum.“
Antreprenorul adaugă că poate observa comportamentul de consum şi în rândul angajaţilor săi, compania având astăzi 400 de salariaţi, cu 20-30 mai puţini ca anul trecut.
„Am făcut o analiză atentă a numărului de salariaţi şi am decis să operăm o restructurare. Am făcut-o din cauza costurilor la energie care ne-au speriat în decembrie. Pe baza preţurilor de atunci am făcut o previzionare şi trebuia să concediem 100-150 de oameni. Între timp, statul a intervenit şi a umblat la preţuri, aşa că nu au renunat decât la 20-30 de salariaţi.“
El spune că e vorba de o reaşezare a persoanelor pe posturi şi de o eliminare a surplusurilor de personal.
„Angajaţilor noştri le vom mări salariile din mai, pentru că durează până facem actele. De Paşte compensăm cu o primă, însă până acum salariaţii nu au simţit în buzunar o creştere a venitului, în timp ce coşul de cumpărături e mai scump. De asta e mai mic ca număr de articole, pentru că valoarea e aceeaşi“, cochide el.
De altfel, tot mai multe persoane vorbesc despre faptul că va fi greu pentru salarii să ţină pas cu inflaţia, fapt ce va duce la schimbarea comportamentului de consum pe termen lung. Preţul va redeveni argumentul suprem în achiziţii, fapt ce deja începe să se vadă.
-
Războiul arată eşecul politicii externe a Germaniei de schimbare prin comerţ – analiză
O întreagă generaţie de politicieni este acum sub microscop, inclusiv fostul cancelar Angela Merkel, scrie Deutsche Welle.
Guvernul Ucrainei consideră trupele ruseşti responsabile pentru crimele din Bucha, o suburbie a Kievului, însă preşedintele ţării Volodimir Zelenski arată în acelaşi timp cu degetul către fostul cancelar Angela Merkel. Acesta a invitat-o pe Merkel în Bucha, ca să vadă cu proprii ochi „la ce a dus politica de 14 ani de concesii către Rusia“.
Zelenski a catalogat decizia luată de Merkel în 2008 împreună cu preşedintele de atunci al Franţei Nicolas Sarkozy de blocare a integrării Ucrainei în NATO drept un „calcul greşit“, care a dus la războiul actual.
Guvernul lui Merkel a continuat să blocheze livrări de arme către Ucraina după anexarea Crimeei în 2014. În acelaşi timp, Germania a aprobat controversatul gazoduct Nord Stream 2.
„Cum ar fi putut Moscova înţelege acest lucru decât ca pe o acceptare tacită a unei redesenări violente a graniţelor?“ arată Henning Hoff, editor executiv al Internationale Politik Quarterly, o revistă a Consiliului German pe Relaţii Externe.
Şi partenerii din UE ai Germaniei, ca Polonia, au remarcat tăcerea lui Merkel cu privire la acest aspect. Şi succesorul lui Merkel, Olaf Scholz, a blocat sancţiuni importante din partea UE, a subliniat premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Criticile merg dincolo de foştii sau actualii cancelari germani. Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Germaniei şi fost ministru de externe, a fost la rândul său acuzat de relaţii prietenoase cu Rusia.
Ultimii 30 de ani de politici germane externe, privind securitatea şi comerţul sunt luate în vizor. „Prea mult dialog şi prea puţină duritate cu Kremlinul“, scria recent ambasadorul Ucrainei în Germania, Andriy Melnyk.
„Toate guvernele germane de la instalarea la putere a lui Putin au semnalat că o relaţie bună cu Moscova este mai importantă decât soarta Ucrainei, iar acest lucru a încurajat atacul Kremlinului“, arată Stephan Bierling, politolog la Universitatea din Regensburg.
Criticii remarcă faptul că aderenţa Germaniei la o politică de schimbare prin comerţ nu este limitată doar la relaţia cu Rusia, privind şi China, şi avertizează că angajamentul fără condiţii nu duce la liberalizarea dorită a acestor regimuri autocratice.
În pofida criticilor dure, interesul faţă de rolul diplomatic pe care-l poate juca Germania rămâne. În negocierile cu Putin, „avem nevoie de leadershipul personal al cancelarului Olaf Scholz, acesta urmând să fie un test decisiv pentru noua politică externă germană“, a anunţat Melnyk.
-
Raluca Bâldea, Georgiana Singurel, Deloitte: Comerţul viitorului – magazinul fizic revine în variantă digitalizată
Pandemia de COVID-19 va rămâne, cu siguranţă, un punct de reper important pentru actualele generaţii în toate domeniile de activitate. În comerţ, schimbările din ultimii doi ani au direcţionat clienţii din ce în mai mult în mediul online şi au obligat practic actorii implicaţi în acest sector să îşi regândească modelele de business spre alte canale decât cele tradiţionale. Cu toate acestea, viitorul comerţului nu poate fi unul exclusiv digital, având în vedere natura umană, nevoia de interacţiune şi plăcerea de a vedea, alege şi testa un produs, ceea ce va face ca actorii principali să îşi reinventeze strategiile şi canalele de vânzare.
În România, comerţul cu amănuntul continuă să fie dominat de vânzătorii de carburanţi şi de produse alimentare, domenii tradiţionale care în ultimii ani au făcut investiţii semnificative în transformarea spaţiilor de vânzare. În domeniul alimentar, dincolo de extinderea şi reamenajarea spaţiilor, comercianţii au investit semnificativ în distribuţia online, prin platforme proprii sau comune, dar şi în sisteme de case fără operator (self service). Investiţiile în tehnologie au fost stimulate şi de deciziile autorităţilor în direcţia digitalizării administraţiei fiscale – de la implementarea SAF-T (sistemul de raportare online) la obligativitatea înrolării în spaţiul privat virtual (SPV) şi introducerea facturării electronice.
Nativii digitali trasează direcţia
Comportamentul consumatorilor a modelat, în timp, activitatea comercianţilor, iar acum această presiune este mai actuală ca oricând. Cu digitalizarea accelerată în pandemie, cu generaţiile Millennials şi Z (nativi digitali) tot mai pregnante în masa de consumatori, comercianţii nu mai pot rămâne în zona de confort a spaţiilor fizice. Şi în online cresc provocările, dat fiind că pretenţiile cumpărătorilor devin mai complexe, iar conceptul de „customer experience“ este tot mai important în păstrarea clienţilor.
În aceste condiţii, după provocările induse de pandemie, cele mai multe companii plănuiesc investiţii în comerţul electronic, marketing digital şi case de tipul self service, conform analizelor Deloitte. Pe un orizont de cinci ani, perspectivele de digitalizare sunt şi mai clare – comerţul prin comenzi vocale sau asistenţi digitali, magazinele fără personal, creşterea vânzărilor de produse sau servicii digitale şi chiar utilizarea pe scară largă a monedelor virtuale.
Reglementările urmează evoluţiile din piaţă
Toate aceste transformări au, dincolo de implicaţiile de business, şi consecinţe cu privire la protecţia consumatorilor. Autorităţile urmăresc evoluţiile din piaţă şi intervin cu reglementări care să asigure o informare corectă a clienţilor şi o protecţie sporită cu privire la datele cu caracter personal, dar şi la drepturile consumatorilor în raport cu comercianţii, în special în mediul online. În acest scop, Comisia Europeană a adoptat în 2019 un set de directive în materia protecţiei consumatorilor, printre care şi Directiva Omnibus, care vizează modernizarea legislaţiei şi adaptarea la evoluţiile din piaţă, în special în zona comerţului online.
În România, prevederile directivei urmează să intre în vigoare la finalul lunii mai 2022, cu implicaţii semnificative pentru toţi agenţii comerciali care intră sub incidenţa reglementărilor privind protecţia consumatorilor. Sunt vizate în principal patru zone de interes, respectiv practicile comerciale abuzive, clauzele abuzive, afişarea preţurilor către consumatori şi drepturile consumatorilor în mediul online. În sens mai larg, viitoarea reglementare impune o tendinţă de centralizare a sancţiunilor la nivel regional şi chiar european, în funcţie de impactul asupra consumatorilor pe scară largă. Aşadar, asistăm la o extindere a teritoriului relevant şi la o standardizare a comportamentului comercial pe zone care depăşesc graniţele naţionale.
În concluzie, pentru a rămâne relevante pe piaţă, companiile din industrie trebuie să îşi flexibilizeze activitatea din toate punctele de vedere, de la analizarea comportamentului clienţilor la urmărirea şi adoptarea celor mai performante tehnologii şi, nu în ultimul rând, la conformarea la reglementările în domeniu. În acest sens, este necesară o mapare a tuturor proceselor aferente fluxurilor de vânzare (de la momentul prezentării produselor sau serviciilor către consumatori, până la asigurarea de suport post-vânzare sau marketing) şi o evaluare a acestora în raport cu provocările impuse intern, la nivel operaţional, de resurse umane sau financiar, luând în considerare în acelaşi timp nevoile de business, cerinţele de reglementare şi, mai ales, preocuparea de a oferi o experienţă pozitivă consumatorilor.
Raluca Bâldea este Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Georgiana Singurel este Partener, Reff & Asociaţii I Deloitte Legal
Această opinie a fost publicată în catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România, anuar aflat la ediţia a V-a şi care vorbeşte despre liderii de business din România, companiile care reprezintă 45% din cifra de afaceri totală din economie
-
Online-ul, vedeta comerţului alimentar în ultimii doi ani, a ajuns să mănânce 1% din vânzări. Până la finalul lui 2022, cota de piaţă s-ar putea apropia de 3%
♦ Românii cheltuie anual pe bunuri de larg consum peste 20 mld. euro l Cea mai mare parte a acestei sume (60-65%) este lăsată la casele de marcat ale hipermarketurilor, supermarketurilor sau magazinelor de discount ♦ Restul ajunge în comerţul tradiţional ♦ În ceea ce priveşte online-ul, el a devenit relevant în special în pandemie şi pare că va câştiga tot mai multă importanţă l Acest canal creşte precum Făt-Frumos, atât ca urmare a intensificării concurenţei în piaţă, cât şi ca urmare a faptului că românii prind gustul shoppingului virtual.
„În România, cumpărăturile alimentare online au o pondere mică, de aproximativ 1%, în totalul comerţului de profil. Acestea continuă însă să crească rapid“, spune Ioana Ilie Dobre, director general al Bringo România.
Platforma de livrări deţinută de grupul Carrefour este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţă, ajungând de sărbători anul trecut la un nivel de 10.000 de comenzi pe zi.
„În 2021, Bringo a avut cu peste 50% mai multe comenzi ca anul anterior. În 2022 ne aşteptăm să susţinem acest ritm de creştere prin introducerea de noi categorii de produse, prin mărirea numărului de parteneri, prin dezvoltarea zonei de food delivery, prin introducerea de oferte şi promoţii competitive şi prin îmbunătăţirea semnificativă a aplicaţiei“, explică executivul.
Dezvoltarea jucătorilor deja existentenţi, dar şi intrarea unor nume noi pe piaţa online vor duce la creşterea accelerată a vânzărilor, compania de analiză şi consultanţă Roland Berger vorbind de o cotă de piaţă de 3% până la finalul anului 2022. La o piaţă totală de 20-22 mld. euro, o cotă de 3% a canalului de vânzări online ar însemna că românii cheltuie „pe internet“ circa 600-660 mil. euro pe an pentru a-şi cumpăra hrană, produse de îngrijire personală sau a locuinţei. Spre comparaţie, până în pandemie acest canal avea vânzări de câteva zeci de milioane de euro anual.
„În ceea ce priveşte cota de piaţă a segmentului online în total retail alimentar, aceasta a trecut anul trecut de pragul de 1% la nivel naţional, cu o pondere mai mare în urban. Ne aşteptăm la continuarea acestei evoluţii pozitive. Pe fondul ambiţiilor de dezvoltare şi al investiţiilor efectuate de jucători – atât retailerii tradiţionali prezenţi pe piaţă (Auchan, Carrefour), cât şi companiile nou-intrate sau cu planuri de intrare (Freshful sau Rohlik), alături de platformele de livrări (Glovo, Tazz) – ne aşteptăm ca segmentul online să se apropie de cota de 3% în cursul anului 2022“, afirmă Szabolcs Nemes, managing partner la Roland Berger România.
Unul dintre cei mai noi jucători din această piaţă a comerţului online alimentar este Freshful, un concept dezvoltat de eMAG. Ideea Freshful a apărut la finalului anului 2020 – începutul lui 2021, după mai multe luni de pandemie de COVID-19, eveniment care a schimbat atât dinamica pieţei de comerţ, cât şi comportamentul de consum. În octombrie 2021, proiectul a fost lansat în urma unei investiţii de 5 mil. euro, bani ce au mers către tehnologie, operaţiuni şi un depozit frigorific propriu. Astăzi, compania are în ofertă 20.000 de produse (cam cât un hipermarket mediu), pe care le livrează din depozitul propriu ce măsoară 10.000 mp.
„Avem peste 25.000 de clienţi unici, dintre care cei mai mulţi sunt recurenţi, şi peste 550 de producători şi furnizorii listaţi în platformă. În 2022 va continua creşterea spectaculoasă a e-commerce-ului în general şi a componentei de food & grocery delivery în particular“, spune Anca Leopea, marketing manager, Freshful by eMAG. Ea adaugă că există mult potenţial de creştere în sectorul de e-commerce FMCG. Trendul ascendent este ireversibil, iar oamenii nu vor renunţa la a-şi comanda cumpărăturile şi de a le primi direct la uşă nici după ce pericolul pandemiei va fi trecut.
„Intenţionăm astfel să rămânem un business 100% online. Într-un orizont de cinci ani, Freshful ţinteşte să atingă 5% cotă de piaţă în comerţul alimentar total, iar în 10 ani vrea 10%.“ Dacă piaţa ar rămâne la nivelul actual sau ar creşte uşor, într-un deceniu vânzările Freshful ar putea ajunge la 2,5 mld. euro, conform estimărilor făcute de ZF pe baza datelor transmise de companie.
Piaţa de retail alimentar din România s-a maturizat destul de mult în ultimii ani, atât din punct de vedere pondere/ importanţă, formate moderne de retail, cât şi din punct de vedere al ofertei, al abordării şi al strategiei jucătorilor prezenţi, spune Szabolcs Nemes, de la Roland Berger Romania. De partea cealaltă, a consumatorilor, există aşteptări cu privire la un nivel mai ridicat de personalizare a ofertei. Totodată, avansul tehnologic semnificativ şi digitalizarea generală schimbă piaţa şi obiceiurile consumatorilor de a utiliza canalul online.
„Segmentul de e-commerce va continua să crească şi în 2022, însă probabil nu la fel de accelerat ca până acum. El rămâne unul dintre pilonii strategici ai businessului Cora. Căutăm să capitalizăm avantajul dobândit în ultimii doi ani şi mizăm pe menţinerea ritmului de creştere a online-ului, estimând un plus 45% faţă de 2021“, spun reprezentanţii lanţului de magazine. Ei nu oferă detalii privind ponderea acestui canal în total business sau care este valoarea vânzărilor pe internet.
Cora are atât zece hipermarketuri şi o serie de magazine de proximitate offline, cât şi un magazin propriu online. Retailerul a fost de altfel unul dintre primii jucători care a pariat pe domeniu, într-o perioadă când vânzările virtuale de alimente tindeau spre zero.
„Modelele de business de comerţ online alimentar sunt în general neprofitabile, însă necesită investiţii mai reduse şi implică un cash flow iniţial negativ mai mic comparativ cu cele aferente unor magazine fizice“, spune Szabolcs Nemes.
Miza pentru mulţi dintre jucători este atragerea unei baze de clienţi cât mai mare. Ajungerea la profit este un obiectiv ulterior, adaugă executivul.
„La capitolul de modele operaţionale, merită să distingem între ele. Există cele care se bazează pe infrastructura existentă a retailerilor tradiţionali, cu livrări din magazine fizice existente, cu sau fără spaţiu dedicat pentru procesarea comenzilor online (cum e cazul Cora – n.red.). Există şi modele care implică o infrastructură nouă de tip “dark stores”.“ E vorba de spaţii de până la 300-400 mp, amplasate în cartiere cu densitate mare de populaţie. Acesta nu sunt deschise publicului, ci sunt doar folosite pentru livrări. Glovo, Tazz sau, mai nou, Auchan le foloseşte. Un alt model este cel al depozitelor cu suprafaţă mare, de 5.000–10.000 mp, cum e cazul celor ale Freshful sau Rohlik. Diferenţele dintre aceste modele au implicaţii directe atât asupra investiţiilor necesare, cât şi asupra eficienţei ce poate fi atinsă în funcţie de numărul de comenzi primite, explică Szabolcs Nemes.
În ceea ce priveşte oferta de produse şi coşul de cumpărături, există o serie de asemănări şi o serie de deosebiri între online şi offline. Categoriile de bunuri FMCG sunt în mare parte aceleaşi ca disponibilitate. Valoarea coşului de cumpărături e mai mare în mediul virtual, în timp ce produsele achiziţionate pot diferi de cele din magazinele fizice. Categoria de alimente proaspete este cea mai importantă şi în cazul canalului online, dar are o pondere mai mică faţă de offline, potrivit Roland Berger. În acelaşi timp, categoria de îngrijire personală este semnificativ mai importantă pe internet. În ceea ce priveşte lactatele, acesta este segmentul cel mai redus în mediul vitual, cu o pondere de până la de două ori mai mică faţă de offline.
„În coşul cumpărătorilor din online predomină produsele proaspete, de băcănie şi dulciurile, dar şi detergenţii şi băuturile.“, spun reprezentanţii Cora.
În cazul clienţilor Bringo, coşul este format în proporţie de 50% din produse proaspete – precum măcelărie, peşte, fructe şi legume, brutărie, lapte şi ouă.
„Am văzut o creştere şi pe segmentul de farmacii sau produse cosmetice.“
Când consumatorul cumpără în online, caută produsele cu valoare adăugată sau articole bio, de aceea azi coşul mediu este superior celui din comerţul modern offline, spune executivul Freshful. De asemenea, clientul e atent la sezonalitate, trenduri, îşi doreşte transparenţă, accesibilitate şi diversitate.
„La Freshful, valoarea coşului mediu este de 250 lei, într-o uşoară creştere de la debutul crizei din Ucraina. A crescut numărul de produse per coş, a crescut ponderea produselor de bază, dar s-a menţinut apetitul foarte mare pentru fresh şi ultra-fresh (50% din vânzări sunt fructe şi legume, carne şi peşte, mezeluri şi lactate).“
Apetitul consumatorilor pentru online şi sumele tot mai mari cheltuite în acest canal atrag investiţii din partea jucătorilor deja existenţi, dar atrag şi atenţia unor nume noi. Cehii de la Rohlik sunt cel mai nou retailer care va paria pe segment, urmând a deschide hipermarketul online Sezamo în această primăvară. Compania, la fel ca Freshful, va activa doar în online, acesta fiind modelul de operare pe toate pieţele unde grupul e prezent.
Pentru că loc de dezvoltare există încă – şi mult (în Marea Britanie cota de piaţă a comerţului online alimentar merge spre 10%) -, sunt varii schimbări şi dezvoltări ce pot apărea în anii care vor urma. O parte dintre ele sunt anticipate, dar o parte cu siguranţă nu.