BusinessMagazin

Tag: CNA

  • Licenţa Giga TV, din cauza căreia CNA a intrat în atenţia DNA, retrasă joi la cererea televiziunii

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Sonic Media SRL de retragere, la cerere, a licenţei audiovizuale prin satelit a televiziunii Giga TV. Solicitarea de retragere a licenţei a fost depusă la CNA în data de 23 septembrie.

    Retragerea licenţei Giga TV este echivalentă cu închiderea televiziunii.

    Giga TV nu mai emitea însă din data de 4 iulie. În acest caz, Giga TV a solicitat şi a primit aprobarea CNA pentru întreruperea emisiei din motive tehnice. Termenul maxim admis pentru întreruperea emisiei a expirat pe 2 octombrie, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

    “După mare tam tam şi scandal, dânşii (cei de la Giga TV, n.r.) renunţă la licenţă. Noi luăm la cunoştinţă. Este o retragere la cerere”, a spus membrul CNA Lorand Turos, în şedinţa CNA de joi.

    Decizia de retragere a licenţei Giga TV a fost luată de CNA, joi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera e din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: e) la cererea titularului”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Membrii CNA Valentin Jucan şi Christian Mititelu au spus că nu doresc să voteze în această speţă, având în vedere că este o retragere a licenţei la cererea televiziunii.

    “Eu nu vreau să dau un vot nici împotrivă, nici pentru, pentru că ar însemna că accept să se voteze aşa ceva. Nu doresc ca o astfel de solicitare să fie votată în Consiliu”, a spus Valentin Jucan.

    La rândul său, Christian Mititelu a spus că în cazul acestei solicitări de retragere la cerere a licenţei Giga TV este “ceva neclar”. “Este ceva neclar aici. Nu pot să mă hotărăsc. Pentru DNA vă rog să consemnaţi că nu am votat nici pentru, nici împotrivă. Trebuie văzut contextul (situaţiei licenţei Giga TV, n.r.), a spus Mititelu.

    Licenţa televiziunii Giga TV a fost deţinută de societatea Sonic Media SRL, al cărei asociat unic este Alexandru Ioan Bania, potrivit informaţiilor depuse la CNA. Însă, presa a relatat în ultimele luni că Giga TV ar fi fost de fapt în sfera de influenţă a primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    În luna septembrie, DNA a anunţat că a început urmărirea penală în cazul mai multor persoane, respectiv a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a Narcisei Iorga (care la acel moment era membru al CNA şi al cărei mandat s-a încheiat luni, 13 octombrie), a Laurei Georgescu, preşedintele CNA, şi a lui Gheorghe Ştefan, primarul oraşului Piatra-Neamţ. Aceştia sunt cercetaţi într-un dosar privind obţinerea licenţei audiovizuale de Giga TV.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

    Procurorii precizează că televiziunii Giga TV, în favoarea căreia ar fi intervenit Hrebenciuc, i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa Giga TV, decizia fiind luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv pe 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    “Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a demersurilor menţionate anterior, în mod nejustificat, 3 dintre membrii CNA care, la şedinţa anterioară, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în şedinţa din 01.10.2013, au votat în favoarea postului TV, deşi situaţia de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a precizat DNA.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

    Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.

    Şi primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal de DNA în acest dosar, fiind acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei Giga TV.

  • Licenţa Giga TV, din cauza căreia CNA a intrat în atenţia DNA, retrasă joi la cererea televiziunii

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Sonic Media SRL de retragere, la cerere, a licenţei audiovizuale prin satelit a televiziunii Giga TV. Solicitarea de retragere a licenţei a fost depusă la CNA în data de 23 septembrie.

    Retragerea licenţei Giga TV este echivalentă cu închiderea televiziunii.

    Giga TV nu mai emitea însă din data de 4 iulie. În acest caz, Giga TV a solicitat şi a primit aprobarea CNA pentru întreruperea emisiei din motive tehnice. Termenul maxim admis pentru întreruperea emisiei a expirat pe 2 octombrie, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

    “După mare tam tam şi scandal, dânşii (cei de la Giga TV, n.r.) renunţă la licenţă. Noi luăm la cunoştinţă. Este o retragere la cerere”, a spus membrul CNA Lorand Turos, în şedinţa CNA de joi.

    Decizia de retragere a licenţei Giga TV a fost luată de CNA, joi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera e din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: e) la cererea titularului”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Membrii CNA Valentin Jucan şi Christian Mititelu au spus că nu doresc să voteze în această speţă, având în vedere că este o retragere a licenţei la cererea televiziunii.

    “Eu nu vreau să dau un vot nici împotrivă, nici pentru, pentru că ar însemna că accept să se voteze aşa ceva. Nu doresc ca o astfel de solicitare să fie votată în Consiliu”, a spus Valentin Jucan.

    La rândul său, Christian Mititelu a spus că în cazul acestei solicitări de retragere la cerere a licenţei Giga TV este “ceva neclar”. “Este ceva neclar aici. Nu pot să mă hotărăsc. Pentru DNA vă rog să consemnaţi că nu am votat nici pentru, nici împotrivă. Trebuie văzut contextul (situaţiei licenţei Giga TV, n.r.), a spus Mititelu.

    Licenţa televiziunii Giga TV a fost deţinută de societatea Sonic Media SRL, al cărei asociat unic este Alexandru Ioan Bania, potrivit informaţiilor depuse la CNA. Însă, presa a relatat în ultimele luni că Giga TV ar fi fost de fapt în sfera de influenţă a primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    În luna septembrie, DNA a anunţat că a început urmărirea penală în cazul mai multor persoane, respectiv a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a Narcisei Iorga (care la acel moment era membru al CNA şi al cărei mandat s-a încheiat luni, 13 octombrie), a Laurei Georgescu, preşedintele CNA, şi a lui Gheorghe Ştefan, primarul oraşului Piatra-Neamţ. Aceştia sunt cercetaţi într-un dosar privind obţinerea licenţei audiovizuale de Giga TV.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

    Procurorii precizează că televiziunii Giga TV, în favoarea căreia ar fi intervenit Hrebenciuc, i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa Giga TV, decizia fiind luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv pe 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    “Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a demersurilor menţionate anterior, în mod nejustificat, 3 dintre membrii CNA care, la şedinţa anterioară, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în şedinţa din 01.10.2013, au votat în favoarea postului TV, deşi situaţia de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a precizat DNA.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

    Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.

    Şi primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal de DNA în acest dosar, fiind acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei Giga TV.

  • CNA funcţionează cu 9 membri. Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea şi-au încheiat mandatele

    La şedinţa CNA de marţi, care este condusă de membrul Valentin Jucan, sunt prezenţi toţi ceilalţi opt membri ai Consiliului, respectiv Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu (preşedintele CNA), Christian Mititelu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea au fost membre titulare în CNA din 14 octombrie 2008, iar contractele lor de muncă s-au încheiat luni, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului. În locul Narcisei Iorga şi al Cristinei Trepcea nu au fost încă numite alte persoane de Parlament.

    Narcisa Iorga a fost propusă membru în CNA de preşedintele României, iar Cristina Trepcea a fost propusă de Camera Deputaţilor.

    În luna septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat în Consiliu de preşedintele Traian Băsescu, însă Comisiile pentru cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi-au suspendat lucrările, pe 30 septembrie, din lipsă de cvorum, fără să valideze candidatura acesteia pentru un nou mandat în CNA.

    CNA poate să îşi desfăşoare activitatea în continuare, întrucât Legea audiovizualului prevede că şedinţele CNA se pot desfăşura în prezenţa a minimum opt din cei 11 membri ai Consiliului.

    Valentin Jucan conduce şedinţa CNA în conformitate cu noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) al CNA, care nu a fost votat de Laura Georgescu şi Christian Mititelu. Noul ROF prevede, printre altele, că şedinţele Consiliului sunt conduse de fiecare membru, prin rotaţie şi în ordine alfabetică.

    Christian Mititelu şi-a exprimat nemulţumirea la începutul şedinţei de marţi cu privire la faptul că Valentin Jucan conduce şedinţa Consiliului. Reacţia lui Mititelu vine după ce acesta a refuzat să participe, pe 7 octombrie, la şedinţa CNA care ar fi trebuit să fie condusă de Narcisa Iorga şi care nu s-a putut desfăşura din lipsă de cvorum.

    La momentul respectiv, Christian Mititelu a declarat, pentru MEDIAFAX, că Narcisa Iorga şi Valentin Jucan nu au “căderea morală” să facă aprecieri legate de prezenţa sau absenţa altor membri ai CNA la şedinţele Consiliului şi nici pentru a prezida şedinţe.

    “Cei care au blocat activitatea CNA, refuzând să participe la şedinţele conduse de preşedintele instituţiei, acuză acum pe alţii că lipsesc deliberat. În plus, doamna Iorga şi domnul Jucan au ponegrit imaginea instituţiei şi a ţării, scriind invitaţilor la o reuniune internaţională organizată de CNA (Forumul Central European al Autorităţilor de reglementare din domeniul audiovizual, n.r.), pentru a-i convinge să nu participe. Consider că nu au căderea morală pentru a face aprecieri legate de prezenţa sau absenţa altor colegi la şedinţe şi nici pentru a prezida şedinţele Consiliului”, a declarat atunci, pentru MEDIAFAX, Christian Mititelu.

    De asemenea, la începutul şedinţei CNA de marţi, 14 octombrie, Christian Mititelu a avut un schimb de replici cu Valentin Jucan, cerându-i să se retragă.

    “Aţi face bine să vă retrageţi. V-aţi erijat în purtător de cuvânt al instituţiei, ne-aţi criticat, ca să nu spun că ne-aţi ponegrit (…)”, i-a spus Christian Mititelu lui Valentin Jucan. Mititelu a mai spus că Jucan “s-a adresat românilor şi le-a cerut iertare românilor”, în numele CNA, în emisiuni de televiziune.

    În replică, Valentin Jucan i-a spus lui Christian Mititelu că “bate câmpii”, precizând că în emisiunile de televiziune la care a participat a vorbit “în nume propriu” şi nu în numele CNA. “Şi dumneavoastră aţi vorbit în nume propriu când v-aţi exprimat ca expert de politică externă în emisiuni de televiziune”, a spus Jucan.

    El a mai spus că, dacă doreşte altcineva să conducă şedinţa CNA de marţi, poate să predea “sceptrul”. Însă Christian Mititelu i-a reproşat lui Valentin Jucan inclusiv faptul că nu supune la vot propunerea pe care Mititelu a făcut-o la începutul şedinţe de marţi, respectiv cea ca Jucan să nu conducă această şedinţă.

    Totodată, Christian Mititelu a criticat din nou o altă prevedere a noului ROF, cea potrivit căreia CNA trebuie să analizeze sesizările în ordinea primirii lor de Consiliu. Astfel, pe ordinea de zi a şedinţei de marţi apar sesizări foarte vechi primite de CNA, însă care, în opinia lui Mititelu, nu au o importanţă foarte mare, comparativ cu lucruri care se întâmplă în prezent la televiziunile naţionale.

    “Contează ordinea cronologică. Ca la grădiniţă. Şi acum l-aţi bătut (ROF-ul, n.r.) în cuie şi nu se modifică chestia asta”, a mai spus Christian Mititelu.

    Şi mandatele lui Christian Mititelu (membru titular din 4 noiembrie 2008) şi Radu Călin Cristea (numit membru titular în locul devenit vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Mălaimare, în continuarea mandatului, până la data de 3 noiembrie 2014) vor expira la începutul lunii noiembrie, până în prezent nefiind numiţi alţi membri ai CNA în locul acestora.

    Radu Călin Cristea a fost propus însă pentru un nou mandat de membru în CNA de Guvern. De asemenea, Guvernul l-a propus pe Gabriel Tufeanu pentru un mandat de membru al CNA, însă, la fel ca în cazul Narcisei Iorga, Cristea şi Tufeanu nu au fost audiaţi încă în vederea validării lor.

  • Proiect: Publicitatea care atentează la convingeri religioase şi politice, interzisă în audiovizual

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă de la Guvern despre un proiect de modificare a Legii numărul 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea.

    CNA nu are drept de iniţiativă legislativă, însă poate da un aviz negativ sau pozitiv pe un proiect de lege. În cazul acestui proiect de modificare a Legii privind publicitatea, membrii CNA au dat marţi un aviz negativ, urmând ca Guvernul să se pronunţe ulterior cu privire la susţinerea sau nu a acestei iniţiative legislative.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect de modificare a Legii publicităţii a fost depus deja la Biroul permanent al Senatului şi urmează să intre în procedură parlamentară.

    Proiectul a fost iniţiat de senatorul PNL Dragoş Luchian şi îi are drept coiniţiatori pe parlamentarii Liviu-Ştefan Tomoioagă, Nicolae Nasta, Marius Nicoară şi Ion Popa, toţi membri ai PNL la momentul depunerii proiectului la Biroul Permanent al Senatului.

    Potrivit proiectului, se interzice publicitatea care: este subliminală, în mass-media scrisă şi audio-video; prejudiciază respectul pentru demnitatea umană, etică şi morala publică; include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, orientare culturală, identitate etnică şi naţionalitate; atentează la convingerile religioase şi politice, inclusiv în mass-media audio-video; aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii private a persoanelor; exploatează superstiţiile, tradiţiile, credulitatea şi frica persoanelor, inclusiv prin emisiuni audio-video cu caracter publicitar; prejudiciază securitatea persoanelor şi incită la atitudini violente.

    Proiectul prevede şi faptul că “Se interzice publicitatea pentru băuturile alcoolice şi pentru produsele din tutun în incinta unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de asistenţă medicală sau la o distanţă mai mică de 500 metri de intrarea acestora, măsurată pe drum public”. În actuala Lege privind publicitatea această distanţă era stabilită la 200 de metri.

    De asemenea, proiectul prevede că “publicitatea pentru băuturi alcoolice şi pentru produsele din tutun nu este permisă în publicaţii destinate în principal minorilor, în sălile de spectacole înainte, în timpul şi după spectacolele destinate minorilor, precum şi în cluburi sau locuri de divertisment destinate minorilor până în 18 ani”.

    Totodată, proiectul menţionează că “pentru produsele şi serviciile destinate minorilor este interzisă publicitatea care: este subliminală şi încurajează în mod direct sau indirect copiii să cumpere produse sau servicii, profitând de lipsa de experienţă sau de credulitatea lor”.

    Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, propunerea legislativă are în vedere “analiza unor realităţi sociale din perspectiva utilizării publicităţii pe canalele radio şi TV”.

    “Datele actuale ale diferitelor institute de sondare a opiniei publice (IRES, IMAS, CCSB etc.) evidenţiază faptul că publicitatea subliminală la nivelul neperceptiv al conştiinţei copiilor reprezintă un mijloc de influenţare negativă a comportamentelor minorilor. În contextul în care publicitatea folosită pe diverse medii sociale are influenţe asupra mentalităţii şi psihicul diverselor categorii sociale cu un nivel redus de educaţie, este necesară introducerea unor completări la reglementările în vigoare”, spun iniţiatorii acestui proiect.

    Aceştia mai spun că au în vedere “interzicerea mesajelor publicitare de inducere a utilizării unor produse nedestinate copiilor”. “De asemenea, avem în vedere eliminarea publicităţii din mass media audio-video prin care sunt transmise mesaje de discriminare culturală, care atentează la la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii vieţii private a persoanelor sau în anumite medii socio-demografice exploatează superstiţiile sau tradiţiile populare. Avem în vedere interzicerea mesajelor publicitare de inducere a utilizării unor produse nedestinate copiilor. De asemenea, avem în vedere eliminarea publicităţii din mass media audio-video prin care sunt transmise mesaje de discriminare culturală, care atentează la la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii vieţii private a persoanelor sau în anumite medii socio-demografice exploatează superstiţiile sau tradiţiile populare”, mai spun iniţiatorii proiectului de modificare a Legii privind publicitatea.

    Conform iniţiatorilor, aceste reglementări “reprezintă un semnal de alarmă la ceea ce este «vândut» în consumul media de către diverse televiziuni generaliste, care pentru bugetarea diverselor emisiuni cu audienţă, introduc o serie de clipuri publicitare cu mesaje care prejudiciază o serie de valori şi moduri de convieţuire socială”.

  • CNA şi IGSU vor colabora pentru informarea cetăţenilor în vederea prevenirii situaţiilor de urgenţă

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o adresă primită de la Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), potrivit căreia, în ultimii ani, România se confruntă din ce în ce mai des cu situaţii de urgenţă generate de manifestări meteorologice periculoase şi de alte tipuri de risc, cu sau fără relaţie de dependenţă între ele, precum inundaţiile, alunecările de teren, cutremurele, evenimente care afectează din ce în ce mai mult viaţa comunităţilor.

    Astfel, gravele inundaţii cu care s-a confruntat România în perioada 2005 – 2013 au generat distrugerea gravă sau avarierea a 93.976 de locuinţe şi decesul a 76 de persoane. De asemenea, incendiile, cele mai frecvente situaţii de urgenţă, afectează anual în România peste 5.500 de locuinţe şi produc aproape 700 de victime.

    În acest context, potrivit IGSU, informarea şi educarea cetăţenilor pentru a face faţă dezastrelor constituie un deziderat al activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă.

    “Ţinând cont de faptul că cel mai eficient canal de informare a cetăţeanului este cel reprezentat de posturile de radio şi televiziune, instituţia noastră a acţionat în ultimii ani pentru diseminarea informaţiilor cu caracter preventiv prin intermediul acestora. În acest demers am beneficiat de sprijinul CNA, care, prin încadrarea campaniilor naţionale de informare iniţiate de IGSU în categoria non-comercialului, a facilitat difuzarea mesajelor preventive. În vederea alinierii României la practicile preventive sau de pregătire a populaţiei ale altor state expuse unor riscuri similare, este absolut necesară continuarea şi chiar amplificarea eforturilor de informare a cetăţenilor asupra modului de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi comportarea în cazul producerii acestora”, se spune în adresa primită de CNA de la IGSU.

    Totodată, IGSU a propus CNA încheierea unui parteneriat care să vizeze acţiunile viitoare de informare a populaţiei. “Considerăm astfel că acţiunile de informare preventivă a populaţiei, având ca partener instituţia dumneavoastră, vor genera o abordare mai «socială» a solicitărilor noastre adresate mass-media şi vor contribui la salvarea de vieţi şi diminuarea efectelor dezastrelor”, mai spune IGSU în adresa transmisă Consiliului.

    Astfel, CNA a aprobat, în şedinţa de joi, semnarea unui acord de colaborare cu IGSU.

    Potrivit acestui document, IGSU derulează campanii de informare preventivă prin difuzarea de spoturi informative privind situaţiile de risc care pot pune în pericol viaţa cetăţenilor, precum şi recomandări privind modalităţile de a evita expunerea la aceste riscuri.

    CNA, în calitatea sa de garant al interesului public în acest domeniu, va recomanda posturilor de radio şi televiziune participarea la aceste campanii şi difuzarea acestor informaţii, ca fiind de interes public.

    În conformitate cu articolul 141 din Codul audiovizualului, mesajele non-comerciale care vor fi difuzate în cadrul acestor campanii nu vor fi incluse în calculul duratei legale alocate publicităţii şi vor respecta următoarele condiţii cumulative: difuzarea mesajelor va fi gratuită, fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă; mesajele vor fi grupate şi separate de alte mesaje publicitare şi identificate între coperte cu menţiunea “Mesaj de interes public” şi vor purta menţiunea “Campanie derulată în parteneriat cu Consiliul Naţional au Audiovizualului”.

    Pe de altă parte, IGSU a pus la dispoziţia CNA şi o serie de date statistice, potrivit cărora anual în România se înregistrează peste 21.000 de incendii, din care circa 8.000 la locuinţe şi gospodării ale populaţiei. De asemenea, potrivit IGSU, 15 locuinţe sunt distruse zilnic de incendii.

    În anul 2013 au fost înregistrate 662 de victime în urma incendiilor (458 persoane rănite şi 204 persoane decedate). 87% dintre victime s-au înregistrat în urma incendiilor produse la locuinţele şi anexele gospodăreşti. Dintre victime, 610 au fost adulţi şi 52 copii.

    În ceea ce priveşte cauzele incendiilor la locuinţe, 33,6% sunt provocate din cauza coşurilor, burlanelor de fum defecte sau necurăţate, 22,5% – instalaţii şi echipamente electrice defecte sau improvizate, 16% – mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate, 27,9% – alte cauze (focul deschis, fumatul, acţiune intenţionată).

    Potrivit IGSU, majoriatea cauzelor generatoare de incendii pot fi prevenite. Este nevoie însă de conştientizarea riscului de incendiu şi de aplicarea unor reguli simple de utilizare şi întreţinerea a instalaţiilor electrice, de gaze şi de încălzire.

  • O nouă televiziune de ştiri, denumită laştiri.ro, se va lansa în România, la începutul lui 2015

    CNA a analizat solicitarea societăţii Media Play SRL de acordare a unei licenţe audiovizuale prin satelit şi a unei licenţe audiovizuale prin reţele de comunicaţii electronice pentru televiziunea  laştiri.ro.

    Asociatul unic al societăţii Media Play SRL este jurnalistul Lucian Mîndruţă. El a fost însoţit în şedinţa CNA de jurnalistul Alexandru Livadaru, producător general al proiectului laştiri.ro.

    Cei doi au precizat că noua televiziune de ştiri va fi dedicată “oamenilor care vor să vadă jurnalism de calitate”, dar şi acelor telespectatori care au părăsit mediul audiovizual în favoarea internetului, nefiind mulţumiţi de oferta actuală a posturilor de ştiri.

    Cel mai probabil noua televiziune laştiri.ro va fi lansată la începutul anului 2015, după cum a spus Lucian Mîndruţă.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi, televiziunea laştiri.ro va difuza programe producţie proprie (90%) şi producţii audiovizuale ale altor producători (10%). Grila noii televiziuni va cuprinde programe de informare (55%), programe educative, culturale şi religioase (5%), filme – de ficţiune, de animaţie, documentare şi seriale (7%), programe de divertisment (13%) şi publicitate şi teleshopping (20%).

    Televiziunea laştiri.ro va difuza zilnic două emisiuni principale de ştiri (în direct), în intervalele orare 07.00-10.00 şi 22.00 – 23.00, şi un număr de nouă grupaje de tipul “ştirile orei” (în direct), a câte 15 minute fiecare.

    Finanţarea televiziunii laştiri.ro va fi asigurată prin contribuţii proprii, împrumuturi bancare, vânzări de conţinut, venituri din publicitate şi din subscripţii online.

    Echipa laştiri.ro va avea la lansare 60 de ziarişti în Bucureşti şi în teritoriu şi peste 30 de persoane care vor asigura funcţionarea tehnică a televiziunii.

    “Noi am pornit în povestea aceasta de la o constatare statistică”, a spus Lucian Mîndruţă, precizând că în acest moment 620.000 de oameni din mediul urban au renunţat la TV şi consumă informaţiile în mediul online. “Asta înseamnă pentru noi o veste bună, pentru că am realizat că există o nişă de piaţă, care poate să ne dea şansa să ne facem meseria. În cazul meu este vorba de meseria de manager, în cazul lui Alex cea de jurnalist. Încercăm să-i readucem pe cei care au plecat înspre online de la televizor, ori pentru că nu au mai avut răbdare, ori pentru că nu s-au mai regăsit în oferta actuală. Am vrea spre capătul carierei să facem ceva pentru publicul din România, publicul de calitate, şi anume să le dăm conţinut audiovizual mai divers decât acum şi cu respectarea principiilor jurnalistice şi fără încrâncenare (…) Noi nu credem că publicul care a plecat de la televizor e complet pierdut pentru audiovizual”, a spus Lucian Mîndruţă, în faţa membrilor CNA.

    La rândul său, Alex Livadaru a spus că în cadrul proiectului laştiri.ro va încerca să respecte principiile jurnalismului de calitate. “Eu personal l-am practicat de mai multe ori. Sunt cel care a lansat la Pro TV emisiunea “România, te iubesc!” şi cel care a coordonat mai mulţi ani de zile principalele campanii sociale ale postului”, a spus Livadaru.

    Răspunzând unei întrebări adresate de membrul CNA Narcisa Iorga, Lucian Mîndruţă a spus că investiţia iniţială în lansarea noii televiziuni este de 500.000 de euro. “Va funcţiona ca un start-up obişnuit. Noi credem că există oameni şi instituţii financiare care să investească în acest proiect”, a mai spus Mîndruţă.

    Pe de altă parte, la dosarul depus la CNA, a fost depus şi un acord de principiu transmis de către UPC România cu privire la disponibilitatea de a transmiterea noii televiziunii laştiri.ro în reţelele de comunicaţii electronice ale UPC.

    CNA a aprobat acordarea celor două licenţe pentru televiziunea laştiri.ro cu nouă voturi “pentru” (Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) şi unul “împotrivă” (Monica Gubernat).

  • Happy Channel, un post dedicat întregii familii, a primit aprobarea CNA pentru a se lansa în România

    CNA a analizat, joi, solicitarea societăţii Act Smart Television SRL de acordare a unei licenţe audiovizuale prin satelit şi a unei licenţe audiovizuale prin reţele de comunicaţii electronice pentru televiziunea Happy Channel.

    Asociatul unic al societăţii Act Smart Television SRL este producătoarea Ruxandra Ion. Ea a fost însoţită la şedinţa CNA de Bianca Popescu, directorul de programe al Happy Channel şi de Claudiu Paraschiv, consultant tehnic.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA, Happy Channel va fi o televiziune tematică, dedicată întregii familii, care va emite la nivel naţional.

    “Am gândit un canal de televiziune dedicat întregii familii. Considerăm că un astfel de canal lipseşte din peisajul românesc”, a declarat Ruxandra Ion. Ea a mai spus că, în prezent, din grilele televiziunilor care emit în România lipseşte ficţiunea românească, precizând totodată că tinerii au nevoie de un astfel de conţinut.

    Ruxandra Ion a mai spus că Happy Channel este o televiziune “gândită împreună cu tinerii” de la şcoala de televiziune TV&Film Academy by Ruxandra Ion. Ea a mai spus că denumirea televiziunii a fost aleasă împreună cu elevii şcolii.

    Totodată, Ruxandra Ion a spus că Happy Channel va difuza cât mai multă producţie românească de calitate, ficţiune şi emisiuni non-tabloid.

    De asemenea, Happy Channel va difuza scurtmetraje româneşti, producţie proprie, realizate de cursanţii şcolii TV & Film Academy, dar şi emisiuni de divertisment de tip magazin, filme şi seriale europene şi seriale de la cele mai mari case de producţie americane şi latino-americane.

    Printre serialele pe care le va difuza Happy Channel se numără producţia românească “Măşti de catifea”, care va fi transmisă luni şi marţi, de la ora 20.00, câte două episoade.

    Publicul ţintă al Happy Channel va fi reprezentat de persoanele din mediul urban cu vârsta între 10 şi 49 de ani, conform proiectului depus la CNA.

    Investiţia în lansarea noii televiziuni Happy Channel va fi de peste 450.000 de euro (100.000 de euro în echipamente şi 352.992 de euro în programe).

    Televiziunea Happy Channel ar urma să fie lansată în intervalul 1 decembrie 2014 – 1 ianuarie 2015, după cum a declarat Ruxandra Ion pentru presa prezentă joi la şedinţa CNA.

    CNA a aprobat acordarea celor două licenţe pentru televiziunea Happy Channel cu nouă voturi “pentru” (Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) şi unul “împotrivă” (Monica Gubernat).

  • RCS&RDS a primit aprobarea CNA pentru a lansa televiziunea Digi Info

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, solicitarea RCS&RDS de acordare a unei licenţe audiovizuale prin satelit pentru lansarea Digi Info, o televiziune tematică, cu profil infotext, cu zonă de difuzare în România şi în state din Europa Centrală şi de sud-est.

    La şedinţa CNA au fost prezenţi doi reprezentanţi ai RCS&RDS, Bogdan Chiriţoiu şi Lucian Mihai.

    Potrivit dosarului depus la CNA, televiziunea Digi Info va difuza informaţii despre serviciile şi programele RCS&RDS, dar şi despre modificările de tarife. Informaţiile vor fi actualizate periodic şi vor fi oferite în sistem buclă.

    Digi Info va difuza programe producţie proprie (80%) şi producţii ale altor producători (20%). Grila Digi Info va cuprinde programe de informare (80%) şi publicitate (20%).

    “Este un canal necesar în condiţiile în care RCS&RDS distribuie în toate mediile programe, în contextul în care contactul cu clienţii este foarte important. E un canal intern între distribuitor, RCS, şi client, în aşa fel încât clientul să aibă oricând la dispoziţie informaţia utilizării acestor servicii”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

    Potrivit acestuia, corpul editorial al Digi Info va fi restrâns, respectiv va fi format din trei oameni.

    Digi Info va emite şi în ţările în care RCS&RDS furnizează servicii de telecomunicaţii, însă informaţiile vor fi traduse în limbile respective.

    “Pentru” acordarea licenţei Digi Info au votat Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea, în timp ce “împotrivă” au votat Christian Mititelu şi Cristina Trepcea.

    RCS&RDS a mai deţinut în trecut o licenţă pentru televiziunea Digi TV Info, pe care îşi prezenta ofertele şi serviciile, pe care a transformat-o însă în televiziunea de documentare DigiLife, în septembrie 2012, cu aprobarea CNA.

    RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România.

    În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în prezent compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 HD (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele “secundare” Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

  • Membrul CNA Răsvan Popescu a câştigat definitiv procesul intentat lui Dan Diaconescu pentru calomnie

    Răsvan Popescu l-a dat în judecată pe Dan Diaconescu în anul 2012, pe vremea când Popescu era preşedinte al CNA, iar Diaconescu era acţionar al societăţii Ocram Televiziune SRL, care deţinea la momentul respectiv licenţa audiovizuală a televiziunii OTV.

    Răsvan Popescu l-a acţionat în instanţă pe Dan Diaconescu, după ce acesta din urmă i-a adus mai multe acuzaţii injurioase în timpul emisiunilor “Dan Diaconescu Direct”. Totodată, Popescu i-a cerut lui Diaconescu plata unor despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, în valoare de 100.000 lei (aproape 23.000 de euro).

    În 5 februarie 2013, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis în parte cererea lui Răsvan Popescu şi l-a obligat pe Dan Diaconescu la plata sumei de 100.000 de lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat. De asemenea, instanţa a obligat pârâtul (Dan Diaconescu) la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.008,30 lei, către reclamant (Răsvan Popescu), reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar şi onorariul de avocat.

    Decizia a putut fi atacată cu recurs de Dan Diaconescu, la Tribunalul Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fapt care s-a şi întâmplat, însă Răsvan Popescu a câştigat între timp şi un proces la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, tot împotriva lui Diaconescu.

    Astfel, pe 13 ianuarie 2014, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea lui Răsvan Popescu de încuviinţare a executării silite imobiliare cu privire la imobilul situat în localitatea Bucureşti, strada Căpriorilor, numărul 6, sector 1, proprietate a lui Dan Diaconescu, pentru recuperarea sumei de 102.008,3 lei, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă din 5 februarie 2013 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, la care s-au adăugat cheltuielile de executare, la solicitarea lui Răsvan Popescu. Instanţa l-a autorizat pe Răsvan Popescu să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu, decizia instanţei fiind fără cale de atac.

    Recent, pe 10 septembrie, Tribunalul Bucureşti a respins, ca nefondat, recursul făcut de Dan Diaconescu la decizia Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti din 5 februarie 2013. Decizia este irevocabilă.

    Totuşi, Răsvan Popescu nu a putut să recupereze până în prezent suma de circa 23.000 de euro de la Dan Diaconescu, întrucât executorul nu a mai găsit pe numele lui Diaconescu nici conturi, nici proprietăţi, cu excepţia unui singur imobil (cel din strada Căpriorilor) pentru care există o creanţă bancară.

    De altfel, în septembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 a admis o cerere a BRD-Groupe Societe Generale de executare silită tot în cazul imobilului din strada Căpriorilor, pentru o datorie de peste cinci milioane de euro.

    CNA a retras licenţa televiziunii OTV pe 22 ianuarie 2013, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, pentru neplata unor amenzi mai vechi.

    OTV a primit amenzi în valoare de 1,17 milioane de lei de la Consiliul Naţional al Audiovizualului, începând din anul 2009 şi până pe 28 martie 2012, când televiziunea lui Dan Diaconescu a intrat în insolvenţă. Televiziunea nu a făcut dovada achitării lor, fapt pentru care CNA i-a retras licenţa.

  • Orange România vrea să lanseze postul Orange Info, cu informaţii despre ofertele şi serviciile sale

    În acest sens, compania Orange România a solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) o licenţă audiovizuală prin satelit. Solicitarea va fi analizată în şedinţa CNA de joi.

    Orange România a primit, pe 21 mai 2013, aprobarea CNA să se lanseze efectiv pe piaţa de retransmisie TV. Atunci, Orange România a primit de la CNA un aviz de retransmisie pentru programe de televiziune prin satelit, sub denumirea “Orange TV”.

    Platforma Orange TV a fost lansată efectiv pe 11 iunie 2013, televiziunile din oferta sa fiind retransmise prin intermediul companiei de sateliţi SES. Oferta Orange TV consta la momentul lansării în 100 de televiziuni, 40 fiind High Definition, iar dintre acestea 26 în premieră retransmise în România.

    Anul trecut, Orange estima că va avea până la sfârşitul anului 2015 un număr de 300.000 de abonaţi la platforma de satelit Orange TV, potrivit informaţiilor publicate într-un raport financiar al companiei, citat de broadbandtvnews.com.