BusinessMagazin

Tag: cladire

  • Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile senzaţionale către cei interesaţi de cancanul vremurilor. În loc de clicuri, se auzeau glasuri. După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în ultimii ani ceva s-a schimbat, Alexandru Aron fiind unul dintre oamenii direct responsabili de trezirea la viaţă a palatului.

    “Da, pot să zic că am şi respins oameni, eu fiind filtrul pentru intrarea în acest spaţiu de co-working“, spune Alexandru Aron, ex-senior copywriter la McCann Erickson sau ex-creative director la Odyssey, acum unul dintre proprietarii proiectului Talent Garden Bucureşti, primul spaţiu de lucru în comun dedicat industriilor creative.

    Talent Garden Bucureşti (TAG Bucureşti) s-a deschis oficial în primăvara anului trecut, fiind una dintre micile afaceri care au readus viaţa în Palatul Universul.

    ”Ne adresăm industriei creative: arhitecţi, designeri, oameni activi în zona de PR, jurnalişti. Apartenenţa la industria creativă este primul filtru pe care îl punem. Apoi vine vibe-ul personal al omului. Prin toate businessurile pe care le-am atras aici, noi am urmărit de fapt să punem bazele unei comunităţi. Am reuşit, alături de vecinii noştri, să facem din clădirea aceasta unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti, un loc pentru cei young and still young (tineri şi încă tineri – n.red.). Avem oameni din aceeaşi poveste.“

    Compania din România este deţinută în proporţie de 20% de Talent Garden Italia, restul acţiunilor fiind împărţite în mod egal între Alexandru Aron şi alţi doi parteneri.

    ”De ce este nevoie de astfel de spaţii? Ca freelancer, după un anumit interval, simţi nevoia de a te întoarce în comunitate. Nu mai poţi continua de acasă. Eu, după trei ani, am zis că mă urc pe pereţi. Nu mai suportam să fiu singur. Din această nevoie personală a venit ideea unui spaţiu de co-working nişat pe industriile de creaţie.“

    Primul an nu a fost deloc uşor, dar, cu un background de creativ, Alexandru Aron a reuşit să găsească nişte soluţii.

    ”La început am fost doar spaţiu de co-working, dar după trei luni aveam numai opt oameni aici. Au fost mai multe lucruri care nu au mers aşa cum trebuia, unul fiind chiar momentul lansării proiectului, la începutul lui 2017. Oamenii aveau altele pe cap atunci. Aveam nişte costuri lunare de circa 10.000 de euro, iar la momentul acela, alături de partenerii mei, am zis: Băi, trebuie să facem ceva!“

    Iniţial, TAG Bucureşti ocupa cam tot etajul 1 din Palatul Universul, circa 750 mp. Ulterior, a apărut un spaţiu de evenimente, Mezanin, la acelaşi etaj fiind deschise cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan. Potrivit informaţiilor disponibile, în martie 2017 spaţiul de co-working avea circa 65 de locuri.

    ”Lucrurile nu mergeau. Nu primeam cereri pentru birouri, dar primeam cereri pentru evenimente. Aşa a apărut Mezanin. Pe hârtie, lucrările la acest spaţiu de evenimente nu trebuia să dureze mai mult de două săptămâni. Ca orice lucru românesc, au durat două luni. Am făcut însă totul pentru a fi gata pentru Romanian Design Week (eveniment care anul trecut a avut loc în perioada 20-28 mai şi care promovează designul românesc – n.red.). În buza evenimentului, am dat şi noi drumul la spaţiul de evenimente. S-a dovedit a fi o investiţie bună, o pivotare isteaţă care ne-a permis ca în opt luni de funcţionare să putem returna cam 15% din banii investiţi. Avem deja cereri pentru evenimente până în iunie.“

    |n total, investiţia în spaţiul de co-working şi în Mezanin, spaţiul de evenimente, s-a ridicat la circa 170.000 de euro, cea mai mare parte a banilor, 120.000 de euro, venind de la cei trei parteneri.

    Cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept sunt administrate de altă firmă, dar cumva cele două businessuri se potrivesc perfect cu spaţiul de co-working creativ, TAG Bucureşti, şi cu Mezaninul tot mai plin de evenimente. ”Nu trăieşti doar din zona de co-working decât dacă ai spaţiul tău. Un hub trăieşte mai degrabă din închirierea spaţiilor pentru evenimente. Noi la acest etaj avem circa 750 mp, dar am integrat aici partea de co-working, Mezanin, spaţiul dedicat evenimentelor, un designer shop şi cafeneaua Beans & Dots.“
    Alexandru Aron spune că în acest moment sunt 44 oameni în zona de co-working.

    ”Niciun hub din România nu este plin, iar un factor care contribuie la acest lucru este mentalitatea. Sunt mulţi care cred că pot folosi un spaţiu, cu tot ce vine el la pachet, fără a plăti. De exemplu, în cafenea am parolat netul. După o oră, primeşti o nouă parolă, dar trebuie să iei ceva. Oamenii încă nu înţeleg că internetul gratuit nu este un dat. Nu este mandatory. Este un add on drăguţ de care nu trebuie să abuzezi“.

    În rest, pentru cei care nu lucrează din cafenea şi aleg spaţiul de co-working, proprietarii TAG Bucureşti au pus la punct un sistem de abonamente foarte simplu.

    ”Paradoxal este că fix atunci când am făcut spaţiul de co-working mai mic, au început să vină şi cererile. Avem un sistem de abonamente simplu, 150 de euro pe lună pentru un spaţiu deschis şi 250 de euro pe lună pentru un spaţiu închis. Facem contracte pe un an, cu posibilitate de reziliere, dar cu un preaviz de 60 de zile.“

    La aproape un an de la deschiderea spaţiului de co-working, Alexandru Aron se arată optimist mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea (eco)sistemului din jurul TAG Bucureşti.

    ”Acum un an ziceam că închidem într-o lună. Acum spunem că va mai dura până vom recupera investiţia. Ne propunem anul acesta să găzduim mai multe evenimente şi ne pregătim pentru ale noastre. Suntem în discuţii, dar acum 60% din încasări vin din evenimente, aşa că este un segment pe care ne dorim să-l dezvoltăm.“

    Încăpăţânarea cu care TAG Bucureşti s-a implantat între betoanele palatului nu este singulară. Tot acolo sunt barul Apollo111 şi, alături de el, o sală de teatru cu o capacitate de 140 de locuri şi proiecţie profesională de cinema. Un etaj întreg, cu o suprafaţă de 850 mp, este dedicată spectacolelor şi diverstimentului, pentru că lumea se schimbă de la o stagiune la alta, după cum arată chiar sloganul Apollo111.
    Ceva mai sus este FIX Me a Drink Botanical Bar, un spaţiu minimalist, fară a fi rece, în care proprietarii au decis să pună în centrul atenţiei plantele şi ingredientele de sezon pentru realizarea fiecărui cocktail. Este un spaţiu cu o identitate aparte, aşa cum au de fapt toţi chiriaşii din palat.

    ”Din 2014 am avut ideea de a face un hub, dar abia în 2016 am găsit spaţiul pe care ni-l doream. |n această clădire s-a creat o comunitate foarte mişto pentru că sunt multe businessuri simbiotice. Toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Am reuşit să facem multe lucruri împreună. Avem un ecosistem cu un vibe cu totul aparte. Acum avem un parteneriat pe orizontală, noi cu cafeneaua şi magazinul de designer. Dar nu ar fi o idee rea să începem să dezvoltăm aceste parteneriate şi pe verticală, cu vecinii noştri“, mai spune Alexandru Aron.
    |n timpul conversaţiei, în incinta spaţiului a dat ”check-in“ echipa Decât o Revistă, iar o masă întreagă din cafeaneaua Beans & Dots era ocupată de zece tineri din cadrul unei companii de consultanţă care se agitau în faţa unor laptopuri subţirele.

    Cu o zi înainte, tot acolo, la o masă statea tânăra echipă EFdeN, un nume sub care stau adunaţi circa 40 de studenţi care cred cu tărie că a lor casă solară la un moment dat nu va mai fi excepţia, ci regula. Toate acestea se petreceau în jurul prânzului, când alte zeci de mii de angajaţi stateau la aceleaşi birouri, în imensele open-space‑uri depersonalizate care au devenit identitatea vizuală a corporatismului românesc.

    ”Sunt şi abonamente de o zi, dar nu le-am comunicat pe toate pentru că nu vrem să complicăm lucrurile“, mai spune Alexandru Aron, care se declară pasionat de Thailanda şi de cappuccino. Şanse sunt pentru toţi, dar în timp ce Thailanda e departe, cafeaua bună este chiar acolo, în primul spaţiu de co-working pentru industriile creative din România, unul dintre factorii care au readus după mai bine de 70 de ani forfota în Palatul Universul.

    Huburile, aşa cum este şi cel găzduit de Palatul Universul, ar putea reprezenta 2-3% din totalul stocului de birouri în următorii doi ani. |n prezent, aceste spaţii de co-working reprezintă 1% din cele 3,3 mil. mp de birouri din România, potrivit ZF.

    Astfel, aproximativ 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri funcţionează în Bucureşti ca huburi, adică zone de co-working, în care se lucrează în spaţiu deschis, create ca alternativă la birourile tradiţionale.

    Tendinţa este vizibilă şi la nivel naţional, în marile oraşe din afara Capitalei existând deja centre de acest tip, atractive mai ales pentru antreprenorii start-up-urilor, care nu au nevoie de birouri în fiecare zi, ci doar pentru şedinţe sau anumite întâlniri periodice.
    |n România, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014, un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în produsul intern brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. La cel moment, iniţative precum TAG Bucureşti nu ar mai trebui să fie nici singulare şi nici n-ar trebui să întâmpine dificultăţi de a-şi găsi chiriaşii cu vibe-ul bun.

  • VIDEO Ivanka Trump a făcut un baieţel din Coreea de Sud să plângă

    Cu ochii în lacrimi, baieţelul s-a ascuns în spatele mamei sale pentru a încerca să scape de atenţia jurnaliştilor care au fost vigilenţi şi au reuşit să imortalizeze momentul.

    Ivanka Trump a sosit în Coreea de Sud pentru a asista la ceremonia de încheiere a Jocurilor Olimpice de la Pyeongchang, Casa Albă precizând că Donald Trump a însărcinat-o pe fiica sa să conducă delegaţia oficială americană la JO. 

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    UPS

    + Nivelul cumulat al activelor nete ale celor cinci SIF a fost, la finele lunii ianuarie, de 8,8 mld. lei, în creştere cu 3,7% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2017. Cele mai multe SIF au înregistrat evoluţii pozitive, fiind consemnate creşteri de 7,6% la SIF Moldova, 7,4% la SIF Muntenia, 4,2% la SIF Transilvania, 2,1% la SIF Oltenia, precum şi o scădere de 0,1% în cazul SIF Banat-Crişana.

    + Compania Sumitomo Forestry va construi o clădire din lemn de 70 de etaje. Aproximativ 8.000 de locuinţe vor fi în această clădire, care va mai avea copaci şi verdeaţă pe balcoane la fiecare nivel. Totuşi, în construcţie va intra şi 10% oţel, combinat cu 180.000 de metri cubi de lemn provenit din Japonia.

    + Libris.ro, cel mai mare retailer online de carte din România, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 31.2 milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul anterior. Valoarea medie a unei comenzi plasate pe Libris.ro a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016, până la pragul de 70 lei.

    + Poliţia Română a recuperat un prejudiciu de 94 de milioane de lei de la o societate care comercializa produse alcoolice supuse regimului accizelor, acuzată de evaziune fiscală.

    + A fost descoperit un nou test pentru detectarea autismului la copii. Cercetătorii de la Universitatea din Warwick au realizat un test care ar putea duce la diagnosticarea mai devreme a tulburărilor din spectrul autismului la copii, care ar putea primi apoi un tratament adecvat mult mai devreme.

    + Judecătoarea Geanina Terceanu, care a primit mită de la inculpaţii din Dosarul Transferurilor din fotbal, a fost condamnată definitiv la şapte ani de închisoare. Ioan şi Victor Becali s-au întors la închisoare. Borcea a fost achitat.

    + Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a denunţat bombardamentele violente ale regimului sirian împotriva rebelilor în Ghouta Orientală (aproape de Damasc), atacuri ce au durat trei zile şi în care şi-au pierdut viaţa aproape 200 de civili, în pofida apelurilor ONU de a se pune capăt acestei „suferinţe fără sens”.

    DOWNS

    – Româniafilm a intrat în insolvenţă. Regia de distribuţie a filmelor are datorii de peste 25 de milioane de lei. Regia a fost înfiinţată după Revoluţie şi avea un portofoliu de circa 600 de săli de cinematograf, iar azi mai are doar 16 cinematografe la nivel naţional.

    – În proporţie de 93,3%, întreprinzătorii chestionaţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au apreciat că reformele privind creşterea salariului minim, trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial au generat efecte negative. Şase din 10 antreprenori spun că au întâmpinat dificultăţi în trecerea contribuţiilor la angajat, iar 68,7% spun că au avut salariaţi cu timp parţial cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut, de  665 de lei.

    – Investiţiile statului român au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB. Investiţiile publice au scăzut cu 9,6% faţă de 2016.

    – Tarom a plătit despăgubiri de 3,8 milioane de lei din cauza întârzierilor, în perioada 2012-2016, arată un raport al Curţii de Conturi.

    – La Poşta Română au fost descoperite nereguli. În 2016 s-au acordat bonusuri ilegale în valoare de 237.000 de lei pe baza unui contract în cuantum de 579.000 de lei, dar al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei Juridice şi Reglementări.

    – 170 de elevi, puşi de Primăria Timişoara să facă şcoală în containere. Şase containere au fost achiziţionate cu 100.000 de euro de către autorităţi pentru a fi transformate în săli de clasă deoarece Şcoala Generală Nr. 30 este supraaglomerată, iar acum sute de copii merg la cursuri după-amiază.

  • AROGANTE de SUPER-BOGAŢI. Cum arată mall-ul făcut special pentru cei foarte bogati unde maşinile din parcare valorează zeci de milioane de dolari

    Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.

    Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.

    Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.

    Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.

    Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.

    Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.

    Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

    În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

  • Antichităţile nu sunt ceea ce par a fi

    Piese de mobilier, de gresie sau faianţă noi-nouţe intră în ateliere unde capătă o nouă identitate, care le face să pară găsite într-o depozit de vechituri sau recuperate dintr-o clădire veche.

    Ele nu ajung la cei care nu şi-ar permite să plătească pentru antichităţi veritabile, ci la sedii de companii, restaurante sau clienţi cu bugete generoase, datorită faptului că în acest mod se pot asigura cantităţi mai mari dintr-un produs, spre deosebire de cazul în care se caută piese de mobilier sau elemente decorative vechi.

  • Cum arată magazinul celor super-bogaţi, unde doar parcarea te costă 30 de dolari – FOTO

    Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.

    Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.

    Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.

    Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.

    Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.

    Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.

    Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

    În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

  • Clădirea în care s-a votat unirea Transilvaniei cu România, în reabilitare după 50 de ani

    Pentru reabilitarea Sălii Unirii, Guvernul alocă 98% din banii necesari, adică 1,92 milioane de euro, în vreme ce restul, 38.000 de euro, provin de la Consiliul Judeţean Alba.

    ”Scopul investiţiei este reabilitarea, refacerea, recompartimentarea, redimensionarea tuturor instalaţiilor şi aducerea la zi a necesităţilor de confort şi buna funcţionare a unui muzeu contemporan, de asemenea importanţă, unic în ţară, prin obiectivul muzeal, acela al celebrării Marii Uniri de la 1918”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat de consilierii judeţeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să repari un peisaj

    După ce un club de noapte din zona de promenadă a localităţii a ars şi a fost abandonat, un istoric local, Phil Mathinson, şi un sculptor, Torkel Larsen, s-au gândit să facă ceva să înfrumuseţeze locul şi le-a venit ideea amplasării unor cărţi poştale-gigant, scrie The Independent.

    Aceştia au adunat de la anticariate sau de la colecţionari cărţi poştale cu imagini ale oraşului de altădată, din care au ales 25 pe care le-au mărit până la dimensiunea unor panouri publicitare stradale, le-au aplicat tratamente speciale ca să reziste intemperiilor şi le-au amplasat în zona clubului abandonat ca să-l mascheze, creând astfel o atracţie turistică.

  • Birourile AFI Park 5 au un nou chiriaş

    Vivo Food Bar din AFI Park este cel de-al treilea restaurant al reţelei, după cel deschis în 2014 la Iaşi, vis-a-vis de complexul de birouri Palas şi cel din Bucureşti, inaugurat în urmă cu trei ani, în zona Calea Floreasca, tot la parterul unei clădiri de birouri.

    „Serviciile personale, în special cele de food şi de întreţinere prin sport, au o pondere din ce în ce mai mare în cadrul proiectelor de birouri şi estimăm că acest trend se va amplifica, în următorii trei ani, pe măsură ce se vor da în folosinţă centrele mari de birouri anunţate.Primele astfel de iniţiative, de închiriere a spaţiilor de operare a unor servicii destinate corporatiştilor chiar în incinta clădirilor de birouri s-au manifestat în zona  Centru-Nord a Capitalei, în proiectele mari din Pipera, Barbu-Văcărescu şi Floreasca, acolo unde a pornit şi partenerul nostru VIVO Food Bar cu primul restaurant din Bucureşti. Acum însă acest concept a fost îmbrăţişat de către dezvoltatori la toate proiectele mari de birouri în curs de inaugurare, precum sunt cele din zona Centru-Vest, Orhideea-Cotroceni-Politehnică-Vladimirescu sau din zona  Centru-Est Unirii-Timpuri Noi. Ne aşteptăm ca fiecare clădire de birouri mare, cu o suprafaţă de peste 20.000 mp să aibă spaţii de servicii în  incintă si din ce in ce mai mulţi chiriaşi să ţină cont la alegerea noului sediu şi de serviciile pe care angajaţii le găsesc la locul de muncă”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    AFI Park este un complex cu cinci clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 71.000 mp, construit lângă centrul comercial cu acelaşi nume din Bucureşti. Ultima fază, AFI Park 4&5 a fost dată în folosinţă anul trecut şi are 48.000 mp şi suprafaţa totală construită şi 32.000 mp suprafaţă închiriabilă.

    VIVO Food Bar este un business local, dezvoltat de patru antreprenori români, Mircea şi Bogdan Panache, Bogdan Zaharescu si Ştefan Georgescu, conceptul fiind de restaurant gourmet care se adresează tuturor iubitorilor de burgeri, inclusiv celor care lucrează în clădirile de birouri din vecinătatea restaurantelor. În acest moment, reţeaua VIVO Food Bar deţine trei restaurante specializate, două în Bucureşti şi unul în Iaşi.

    V

  • Cum arată cea mai nouă bibliotecă din Beijing, China – VIDEO

    Biblioteca este situată în centrul cultural al districtului Binhai din Tianjin, o metropolă din Beijing, China. Biblioteca de 33.700m2 a fost proiectată şi construită în doar trei ani. În centru este situată o sferă luminoasă, înconjurată de corpuri de biblioteci aşezate în cascadă. Toate încăperile sunt conectate printr-un coridor public, sub o boltă de sticlă.

    Clădirea are spaţii pentru lectură destinate copiilor şi persoanelor în vârstă, săli pentru lecturi video şi audio, săli de conferinţă şi spaţii de odihnă. Design-ul clădirii a fost proiectat de firma de arhitectură MVRDV. Winy Maas, co-fondatorul MVRDV, prezintă aspectul clădirii ca o „îmbrăţişare” între mass-media şi cunoaştere. Curăţenia se realizează prin cabluri şi schele mobile.