BusinessMagazin

Tag: cerere

  • Donald Trump nu iartă: Preşedintele american a ameninţat cu sancţiuni împotriva Bagdadului. ”Le vom percepe sancţiuni aşa cum nu le-au mai văzut niciodată”

    Preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni împotriva Bagdadului, după ce parlamentul irakian a cerut trupelor americane să părăsească ţara, spunând că, dacă trupele vor pleca, Irakul va trebui să plătească Statelor Unite costul bazei militare aeriene de acolo, potrivit Reuters.

    „Avem o bază aeriană extrem de scumpă, care este acolo. A costat miliarde de dolari pentru a o construi, cu mult înainte de mandatul meu. Nu plecăm decât dacă ne vor plăti înapoi pentru asta”, a declarat Trump reporterilor care în însoţeau într-o călătorie cu avionul prezidenţial Air Force One.

    Trump a spus că, dacă Irak a solicitat forţelor americane să plece şi acest lucru nu s-a făcut pe o bază prietenoasă, „le vom percepe sancţiuni aşa cum nu le-au mai văzut niciodată. Va face ca sancţiunile împuse Iranului să pară oarecum blânde”.

    Parlamentul de la Bagdad a adoptat duminică o rezoluţie prin care cere Guvernului să expulzeze trupele americane din Irak, în urma unui raid aerian al forţelor SUA care l-a vizat pe generalul iranian Qasem Soleimani.

    Rezoluţia solicită Guvernului irakian să anuleze cererea de asistenţă adresată coaliţiei coordonată de SUA, care operează în Irak împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

    “Guvernul irakian trebuie să lucreze pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine pe teritoriul irakian şi pentru a le interzice să folosească spaţiul terestru, aerian sau acvatic indiferent de motiv”, se afirmă în rezoluţie.

    Premierul irakian Adel Abdul Mahdi a cerut Parlamentului să ia măsuri urgente şi să pună capăt prezenţei trupelor străine cât mai curând posibil. Liderul de la Bagdad a acuzat SUA de încălcarea suveranităţii Irakului.

  • Atunci eu de ce mai plătesc taxe şi impozite?

    Dincolo de faptul că oferta de forţă de muncă este redusă – sunt săptămâni întregi în care pentru un job nu sună nimeni –, este şi de slabă calitate, din perspectiva aşteptării firmelor.
    Toată lumea vrea oameni bine pregătiţi, tineri, serioşi, care să fie implicaţi la cel mai mic preţ posibil.
    Iar şcoala şi piaţa muncii nu oferă acest lucru.
    Conform unui sondaj al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, 68% din patroni spun că experienţa angajaţilor este principalul element de care ţin cont într-un interviu, 54% se uită după calităţile şi abilităţile de specialitate deţinute de un potenţial angajat, iar 48% se uită la gradul de implicare al angajaţilor din companie.
    Interesant este că numai 31% cer ca un potenţial angajat să fie inteligent.
    De asemenea, se caută angajaţi care să depună efort, să fie fideli faţă de companie, să ştie limbi străine şi să aibă abilităţi de lucru în echipă.
    Piaţa muncii nu oferă aceste lucruri, iar companiile, în special cele româneşti, sunt din ce în ce mai nervoase.
    Şcoala, de la care au aşteptări nerealiste de a le furniza angajaţi cu aceste calităţi (la care se adaugă dorinţa de a fi gata pregătiţi), nu ţine deloc pasul cu cererea.
    „Atunci eu de ce mai plătesc taxe şi impozite?”, se întreabă Teodor Negrea de la Form Space Cluj, o companie care administrează un spaţiu de evenimente la parterul complexului sportiv Cluj Arena. El a fost unul dintre cei care, de-a lungul timpului, au iniţiat două proiecte de entertainment mari din Cluj – Boiler şi Electric Castle, unde a fost director artistic.
    De fapt, aproape toţi patronii, toţi antreprenorii, toţi oamenii de afaceri se întreabă acest lucru: „Eu de ce mai plătesc taxe şi impozite, dacă trebuie să mai investesc din banii companiei în pregătirea şi trainingul angajaţilor pentru a se apropia cât de cât de necesarul unui job?”.
    El, ca şi toată lumea, nu are ce face şi trebuie să facă aceste investiţii, trebuie să muncească cot la cot cu angajaţii, pentru că nu are alternativă.
    Pentru cei care au planuri pe termen lung în România, pentru cei care se aşteaptă ca afacerea lor să reziste şi peste 10 ani, soluţia este să investească, să se chinuie cu noi angajaţi, cu noile generaţii, să piardă bani cu ei – mulţi, după ce fac cursuri sau învaţă un job, pleacă imediat la concurenţă – şi să-şi creeze propriile şcoli, propriile centre de pregătire şi să obţină facilităţi şi deduceri fiscale pentru acest lucru.
    Parcul de maşini din România a explodat, ceea ce necesită mai multe service-uri auto, deci şi mai mulţi tinichigii auto. Dar tinerii nu prea mai vor să fie tinichigii auto, nu mai vor să stea cu mâinile în ulei, indiferent de preţ, indiferent de salariu.
    Dacă nu ar fi fost show-ul MasterChef, cu toate declinările lui, piaţa de restaurante nu ar fi crescut atât de mult în ultimii ani: acum 10 ani nimeni nu voia să fie bucătar, dar acum toţi vor să fie chefi.
    Şcoala nu are cum să ţină pasul cu dezvoltarea businessului, cu apariţia atâtor posturi şi joburi noi, care necesită tot timpul alte abilităţi.
    Şcoala românească este teoretică, fiind doar câteva facultăţi şi secţii mai aproape de realitatea pieţei muncii – IT, medicină, construcţii.
    De unde să apară angajaţi pentru industria de entertainment, dacă nu există şcoli, dacă nu există cursuri de manageri de discotecă, de cluburi, de complexuri sportive etc.?
    Companiile private trebuie să dezvolte aceste lucruri, aşa cum o fac în fiecare zi, luând oameni de la zero şi învăţându-i ceea ce ştiu.
    Şcoala românească scoate pe bandă rulantă absolvenţi de drept pentru că are profesori în acest domeniu.
    Şcoala nici nu şi-a pus problema să dezvolte şi să aibă cursuri pentru cei care vor să ştie şi vor să înveţe cum se organizează Electric Castel sau Untold.
    Deci patronii de companii trebuie să devină ei profesori. 

  • ​Concurenţa neloială şi scăderea cererii interne, două dificultăţi pentru IMM despre care nu se vorbeşte

    În timp ce toată lumea vorbeşte despre deficitul de personal cu care se confruntă piaţa de business, dezbate problemele birocratice şi cele legate de inflaţie, companiile mici şi mijlocii se „împiedică” de concurenţa neloială şi de scăderea cererii interne în drumul lor spre dezvoltarea sustenabilă a businessurilor pe piaţa autohtonă, arată rezultatele studiului Carta Albă a IMM-urilor din România, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de manageri şi antreprenori.

    Potrivit studiului, concurenţa neloială reprezintă o problemă majoră pentru micii antreprenori, cu un procent de 4%, însă şi diminuarea cererii interne reprezintă o barieră pentru întreprinderile la început de drum, cu un procent de aproape 45%.

    De asemenea, în topul piedicilor care stau în calea dezvoltării sustenabile a mediului antreprenorial, în special în calea micilor întreprinzători, sunt creşterea cheltuielilor cu salariile, cu un procent de aproape 43%, fiscalitatea excesivă (43%), corupţia (34%), calitatea slabă a infrastructurilor (35%) şi costurile ridicate cu creditele bancare (29%), se arată în studiul Carta Albă a IMM-urilor din România.

    Astfel, antreprenorii au nevoie de un mediu antreprenorial mai puţin problematic pentru a putea dezvolta businessuri puternice pe piaţa locală, care în timp să poată trece şi graniţele ţării.

    Viorica Dăncilă, prim-ministru al României, este de părere că trebuie să existe un dialog continuu între mediul de afaceri românesc şi reprezentanţii statului, deoarece cei doi actori au interese comune, acelea de a dezvolta mediul de afaceri şi pe cel economic.

    Ea susţine că pentru dezvoltarea economiei româneşti companiile mici şi mijlocii trebuie să îşi facă curaj să iasă la export.

    „Există cerere pentru serviciile şi produsele de calitate şi ar trebui să ne uităm la pieţele emergente, unde marjele de profit sunt mai mari.”

    Totodată, prim-ministrul României spune că pentru a încuraja investiţiile private guvernul a redus taxele şi a digitalizat o parte din birocraţie.

    „Pentru a încurajarea investiţiilor private, am facilitat accesul la finanţare prin două măsuri şi avem în vedere să facem şi alte programe pentru susţinere a mediului de afaceri. Am făcut progrese pentru a stimula investiţiile prin reducerea taxelor, reducere a birocraţiei, prin digitalizare, iar la infrastructură am eliminate barierele. Pentru a diminua dificultăţile IMM-urilor de a-şi găsi forţă de muncă, am crescut salariul minim pe economie şi am stimulat investiţiile prin programe cu fonduri de la stat şi fonduri europene”, a spus Viorica Dăncilă.

     

  • Afaceri de la zero. Gabriela Mureşan pictează manual bomboane de ciocolată, pe care le produce într-un atelier din Cluj-Napoca

    Pasiunea pentru ciocolată a deter­minat-o pe Gabriela Mureşan, au­ditor în managementul cali­tă­ţii, să-şi schimbe complet drumul pro­fesional. Astfel, a renunţat la jobul pe care-l avea şi a mers în „patria cio­colatei“, în Belgia, să înveţe tainele realizării acestui produs, iar după doi ani de formare a devenit artizan ciocolatier cu acte în regulă.

    „Mi-am dorit să mă dedic unui domeniu de care sunt cu adevărat pasionată, aşadar mi-am luat curajul în bagaj şi am urmat specializări în Belgia, iar acum suntem un «small batch chocolates», o afacere în care lucrăm exclusiv manual, în loturi foarte mici. Pasiunea m-a îndrumat către antrepre­no­riat“, povesteşte Gabriela Mureşan, fondatoarea Muri Chocolatier.

    Finanţarea businessului a venit treptat, din resurse proprii, după un plan bine pus la punct şi a fost de aproximativ 100.000 de euro. Cu această investiţie a deschis un ate­lier în Cluj-Napoca, unde produce ciocolată arti­zanală, manual, cu materie primă adusă din Belgia şi Franţa.

    „Avem un mic atelier de producţie de ciocolată artizanală. Lucrăm manual toate produsele noastre, pictăm manual bomboa­nele noastre, aşadar capacitatea noastră de producţie de cele mai multe ori este mai mică faţă de cererea pe care o avem“, explică Gabriela Mureşan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BREAKING Regina Elizabeth a II-a a APROBAT cererea lui Boris Johnson de suspendare a Parlamentului britanic

    “Regina a aprobat ordinul de suspendare a Parlamentului începând nu mai devreme de luni, 9 septembrie, şi nu mai târziu de joi, 12 septembrie 2019, până pe 14 octombrie 2019 (…)”, se arată într-un comunicat oficial.

    Premierul conservator Boris Johnson i-a cerut reginei Elizabeth a II-a suspendarea Parlamentului pentru a evita o decizie legislativă prin care să fie blocată ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord Brexit. Boris Johnson speră să reuşească astfel să retragă Marea Britanie din Uniunea Europeană în orice condiţii, inclusiv fără niciun acord Brexit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semne clare de recesiune în Europa: Cererea scade în Germania într-un ritm nemaiîntâlnit din 2012

    Producătorii germani reconfirmă temerile legate de cea mai mare economie din Europa şi de drumul acesteia către o potenţială, sau inevitabilă, recesiune, potrivit Bloomberg.

    Indicele economic al Germaniei care arată comenzile pentru fabrici şi pentru furnizorii de servicii scade în cel mai rapid ritm din ultimii şase ani, şi din ce în ce mai multe companii îşi anunţă acţionarii că se aşteaptă ca producţia să scadă în următoarele 12 luni.

    Este pentru prima dată din 2014 până în prezent când se conturează acest semnal în piaţă, potrivit Purchasing Managers Index, realizat de IHS Markit.

    Problemele reflectate de acest indicator oferă o imagine nefastă asupra economiei – care s-a contractat în al doillea trimestru din 2019.

    Slăbiciunea economică persistentă, generată în special de tensiunile comerciale globale în creştere, încetinierea industriei auto şi încetinirea cererii pe piaţa din China, poate trimite şocuri în toată zona euro.

    Banca Centrală Europeană a început deja să pregătească terenul pentru stimuli monetari noi, iar piaţa se aşteaptă ca instituţia să reducă dobânda de referinţă în următoare şedinţă de poltică monetară care va avea loc peste trei săptămâni.

    În Germania guvernul abia a început discuţiile referitoare la un program de stimuli fiscali care ar putea susţine creşterea economică.

    „Cumva ei nu sunt neapărat atenţi la acest indicator. Guvernul german ar trebui să reacţioneze. În prezent stagnează întreaga economie şi chiar avem nevoie de un pachet de stimuli”, notează Carsten Brzeski, economist-şef al ING pentru Germania.

     

     

     

     

     

  • WSJ: Producătorii de struguri din SUA dezvoltă soiuri cu arome noi, pe fondul diversificării cererii

    „Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ce cred germanii despre desemnarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al CE

    Conform sondajului de opinie, 56% dintre alegătorii germani nu cred că Ursula von der Leyen ar fi potrivită pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. În schimb, 33% dintre cetăţeni sunt de acord cu această nominalizare.

    Decizia privind desemnarea preşedintelui Comisiei Europene ar trebui să aparţină exclusiv Parlamentului European, apreciază 71% dintre germani, în timp ce 21% consideră că iniţiativa nominalizării ar trebui să fie a Consiliului European.

    Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Agricultură cu accente exotice: kiwi, banana nordului, goji, yaconul sau magnolia au prins rădăcini în solul românesc

    Originare din America sau Asia, plantele exotice au prins rădăcini în pământurile româneşti, iar acum România se poate „lăuda“ cu yacon sau bame de Buzău, goji de Braşov, kiwi sau banana nordului de Ilfov, magnolia de Timiş, cătină de Arad, smochini de Mehedinţi, migdali de Prahova  sau şofran de Caraş-Severin.
     
    Fermierii români, dintr-un capăt în altul al ţării, şi-au diversificat portofoliul de culturi, îndreptându-se spre plantele exotice, care le aduc venituri chiar şi de zece ori mai mari decât cele tradiţionale. Totuşi vorbim de culturi mici, încă nesemnificative pentru a fi luate în considerare în calculele statistice.
     

  • Care sunt motivele pentru scăderea uriaşă a profitului celui mai mare producător de smartphone-uri din lume

    Producătorul sud-coreean Samsung a raportat profituri extrem de scăzute în primul trimestru din 2019, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care preţurile pentru chipuri au scăzut spectaculos iar cererea pentru ecrane continuă să încetinească, potrivit BBC.

    Gigantul sud-coreean din industria electronicelor a raportat un profit net de doar 4,3 miliarde dolari pentru primele trei luni încheiate în martie, cu 57% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă în linie cu aşteptările Samsung.

    „Uitându-ne spre al doilea trimestru, noi la Samsung ne aşteptăm să vedem îmbunătăţiri în piaţa de chipuri de memorie, în contextul în care cererea se va îmbunătăţi pentru produsele mobile, însă preţurile ar mai putea scădea”, a transmis compania.