BusinessMagazin

Tag: cereale

  • Silozul Carani, un nou jucător în zona agrobusiness

    Deşi judeţul Timiş are cele mai multe unităţi de stocare a bunurilor agricole din întreaga ţară, a atras o nouă investiţie într-un siloz, la Carani. Depozitul a fost preluat de SIF1 în urmă cu doi ani şi redeschis acum, după investiţii în retehnologizare, iar miza este să ajungă într-un an la o cifră de afaceri anuală de 20 de milioane de lei.

    „170.000de tone“ este o exprimare care nu spune neapărat multe, dar vizitarea silozului de la Carani, în judeţul Timiş, inaugurat recent, aduce dimensiunea într-un plan concret: fiecare dintre cele nouă celule ale silozului este similară, ca mărime, cu un bloc de patru etaje. Silozul de la Carani este cel mai mare depozitar independent din România, fără a lua în calcul spaţiile existente în porturi. Termenul „independent“, explică reprezentanţii SIFI, divizia imobiliară a SIF1, se referă la faptul că la Carani nu se desfăşoară activităţi de producţie sau de trading – toată activitatea se rezumă la servicii. „Este mai uşor să lucrezi cu traderii atunci când nu tranzacţionezi“, explică, la inaugurarea depozitului, Dan Dolghin, director general al SIFI TM Agro.

    SIF Banat-Crişana (SIF1), cel mai mare SIF după active, controlează unul dintre cele mai importante portofolii în imobiliare şi agricultură. SIF1 a înfiinţat în vara lui 2013 SIF Imobiliare (SIFI), transferând în portofoliul noii companii participaţii în valoare de aproximativ 100 de milioane de lei. SIF Imobiliare a constituit apoi mai multe firme, printre care şi SIFI TM agro, societate prin care a cumpărat spaţii comerciale şi active agricole. Astfel, unitatea de stocare a aparţinut iniţial de compania Aton Transilvania, intrată în faliment după 2011, şi a fost achiziţionată de către SIFI TM Agro în 2014; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar potrivit informaţiilor din piaţă aceasta s-ar putea plasa între 9 şi 12 milioane de euro.

    Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România are 4.691 de depozite autorizate pentru cereale, cu o capacitate totală de peste 22 milioane de tone; din aceste spaţii, 1.141 sunt silozuri, cu o capacitate de depozitare de aproape 11 milioane de tone, diferenţa fiind reprezentată de magazii. Cele mai multe unităţi de stocare se găsesc în Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman. Cu alte cuvinte, sunt destule spaţii pentru a depozita producţia agricolă: în 2015, spre exemplu, producţia a fost de 19 milioane de tone, iar în 2014 de 21 de milioane de tone, sub capacitatea totală de stocare. Asta doar în teorie, pentru că împărţirea pe regiuni nu este conformă cu producţia locală, iar spaţiile de depozitare nu pot deservi decât o anumită suprafaţă, de regulă pe o rază de câteva zeci de kilometri.

    Potrivit ZF, în Timiş s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie a anului care a primit avizul final al Ministerului Agriculturii: compania Agro Nevada Tim, controlată de antreprenorul român Mateiu Corvin Petru, a achiziţionat circa 260 de hectare de teren în localitatea Voiteg, judeţul Timiş, în perioada ianuarie-martie 2016, pentru 2,4 milioane de euro. Preţul de achiziţie a fost de 9.180 euro pe hectar, de două ori mai mare decât valoarea medie a tranzacţiilor realizate de la începutul anului, deoarece pe terenul respectiv există o baltă pentru irigaţii.

    Silozul Carani este situat strategic în una din cele mai importante zone agricole din ţară, la câţiva kilometri de Timişoara. Cifrele arată că este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată. Reprezentanţii spun că obiectivul este de a transforma silozul din Carani într-un hub agrobusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

    „Avem capacitatea de a încărca o garnitură de tren completă în 24 de ore, indiferent de condiţiile atmosferice şi de a asigura manevra vagoanelor prin partida proprie“, explică Dan Dolghin. De asemenea, cele nouă celule din cadrul silozului sunt dotate cu un sistem de răcire care poate modifica temperatura în funcţie de materiile prime păstrate.
    Reprezentanţii silozului se aşteaptă să intre pe profit în doar câteva luni – ulterior, veniturile operaţionale vor susţine funcţionarea silozului, cred ei. Chiar dacă preferă depozitarea pe termen lung, aceasta eliminând într-o anumită măsură costurile legate de încărcare şi descărcare, cei de la Carani spun că vor să ajungă la un rulaj de peste 200.000 de tone pe an. „Vrem să ajungem la o cifră anuală de afaceri de 20 de milioane de lei“, a spus Marius Pantea, membru în consiliul de administraţie al SIFI TM Agro.

    Investiţiile făcute în îmbunătăţirea unităţii s-au rezumat momentan la sistemul informatic şi cel de automatizare a proceselor, dar există deja un plan de investiţii pentru 2017. Silozul Carani are în componenţă două zone de depozitare: silozul metalic, compus din nouă celule în care încap 17.000 de tone de cereale cum este grâul, şi silozul de beton cu o capacitate totală de 19.980 tone, ambele retehnologizate cu echipamente din Germania. Toate utilajele interne (elevatoare, şnecuri sau transportoare cu lanţ) sunt dimensionate pentru o capacitate de transport de 250 tone echivalent grâu, cu trei zone de recepţie cereale. Există de asemenea posibilitatea de a efectua toate operaţiile de condiţionare uzuale pentru industria depozitării de cereale: reducerea conţinutului de corpuri străine, uscarea pentru reducerea nivelului de umiditate sau dezinsecţia produselor ce vin din lan cu insecte dăunătoare. Monitorizarea calităţii cerealelor depozitate se face cu laboranţii gradatori angajaţi ai SIFI TM Agro folosind dotările laboratorului, în care pot fi făcute toate analizele uzuale în industrie.
     

  • Cel mai nesănătos aliment din lume pe care mulţi români îl mănâncă în fiecare zi

    Margarina este considerată nesănătoasă deoarece conţine grăsimi trans sau uleiuri vegetale procesate. Studiile recente au arătat că în cazul persoanelor care au înlocuit untul cu margarina a crescut dramatic riscul de atac de cord.

    Pe lângă margarină, alte alimente nesănătoase sunt sucurile de fructe îmbuteliate, iaurtul ”fără grăsime” sau cu fructe, batoanele care conferă energie sau cerealele pentru micul dejun pline de zahăr, potrivit authoritynutrition.com.

    Grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene.

    Ghidurile dietetice actuale recomandă ca grăsimile saturate, prezente în produse de origine animală, precum unt, gălbenuşul de ou şi carnea de somon, ar trebui să deţină cel mult 10% din aportul caloric zilnic. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de grăsimi trans, precum uleiurile hidrogenate care asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate şi margarină, sunt produse pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1% din aportul zilnic de calorii.

    Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere de 34% a riscului general de deces, cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiace şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiace, afirmă autorii acestui studiu, publicat în prestigiosul British Medical Journal.

     

  • Pericolul care se ascunde în cerealele pe care le consumi în fiecare dimineaţă. Îl poţi măsura cu magnetul, la propriu. Demonstraţie video

    Pe ambalaj scrie că cerealele conţin fier, dar nu scrie nimic despre faptul că cantitatea metalului poate fi măsurată cu un magnet.

    Este cunoscut faptul că în produsele alimentare există tot felul de vitamine şi minerale precum fier, proteine, calciu şi minerale asortate.

    Ne este greu să ne imaginăm că aceste ”elemente sănătoase” se află în produse în forma lor naturală.

    Uitaţi-vă la acest video! Putem doar să ne imaginăm cum resturile metalice ajung în gură şi după asta se depozitează în corp.

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Micul dejun servit noaptea, ultima modă în Los Angeles

    Dimineaţa nu e neapărat cel mai bun moment pentru micul dejun, pare să considere un restaurant din Los Angeles, care-şi serveşte clienţii cu micul dejun numai de la opt seara până la două noaptea, scrie LA Times.

    Meniul include preparate care se regăsesc în mod normal în prima masă a zilei sau la brunch, combinate în diverse feluri şi stropite cu alcool.

    Tot în el se regăsesc şi cocteiluri pe bază de lapte cu gust de cereale cu diverse arome, exact ca acela rămas în castronel după ce s-a terminat porţia de cereale din el, la care se adaugă gin, coniac sau bourbon, eventual şi suc de portocale.

  • Micul dejun servit noaptea, ultima modă în Los Angeles

    Dimineaţa nu e neapărat cel mai bun moment pentru micul dejun, pare să considere un restaurant din Los Angeles, care-şi serveşte clienţii cu micul dejun numai de la opt seara până la două noaptea, scrie LA Times.

    Meniul include preparate care se regăsesc în mod normal în prima masă a zilei sau la brunch, combinate în diverse feluri şi stropite cu alcool.

    Tot în el se regăsesc şi cocteiluri pe bază de lapte cu gust de cereale cu diverse arome, exact ca acela rămas în castronel după ce s-a terminat porţia de cereale din el, la care se adaugă gin, coniac sau bourbon, eventual şi suc de portocale.

  • Cel mai nesănătos aliment din lume pe care mulţi români îl mănâncă în fiecare zi

    Margarina este considerată nesănătoasă deoarece conţine grăsimi trans sau uleiuri vegetale procesate. Studiile recente au arătat că în cazul persoanelor care au înlocuit untul cu margarina a crescut dramatic riscul de atac de cord.

    Pe lângă margarină, alte alimente nesănătoase sunt sucurile de fructe îmbuteliate, iaurtul ”fără grăsime” sau cu fructe, batoanele care conferă energie sau cerealele pentru micul dejun pline de zahăr, potrivit authoritynutrition.com.

    Grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene.

    Ghidurile dietetice actuale recomandă ca grăsimile saturate, prezente în produse de origine animală, precum unt, gălbenuşul de ou şi carnea de somon, ar trebui să deţină cel mult 10% din aportul caloric zilnic. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de grăsimi trans, precum uleiurile hidrogenate care asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate şi margarină, sunt produse pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1% din aportul zilnic de calorii.

    Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere de 34% a riscului general de deces, cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiace şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiace, afirmă autorii acestui studiu, publicat în prestigiosul British Medical Journal.

     

  • Un om de ştiinţă şi-a injectat bacteria ”vieţii veşnice”. Ce a urmat după

    Cercetătorii ruşi au descoperit o bacterie care a supravieţuit 3,5 milioane de ani în permafrostul din Siberia şi care ar putea fi cheia longevităţii oamenilor.

    După ce au secvenţiat ADN-ul acestei bacterii imune, ei au testat-o pe şoareci, celule sangvine umane şi musculiţe de oţet şi cereale, unde au obţinut rezultate pozitive.

    Omul de ştiinţă rus Anatoli Brouchkov, de la Universitatea de Stat din Moscova, a decis să fie primul cobai uman, după ce s-a injectat cu ea.

    Vezi aici ce s-a întâmplat după ce Anatoli Brouchkov şi-a injectat bacteria ”vieţii veşnice”!

  • A deschis cafeneaua “DA” la Stuttgart: “I-am pus numele după cuvântul afirmativ din limba română”

    La Stuttgart s-a deschis cafeneaua “Da”, denumită aşa după cuvântul afirmativ din limba română, potrivit ziarulromanesc.de

    Proprietara cafenelei, Daniela Emrich, povesteşte că l-a întâlnit pe partenerul ei la Bucureşti. Împreună au decis să folosească cuvântul românesc “Da” (şi nu germanul JA) pentru a denumi noua afacere, care are un mare potenţial, scrie Stuttgart Journal.

    De ce “Da”? Pentru că acest cuvânt exprimă atitudinea pozitivă faţă de viaţă a proprietarului. Localul este cunoscut pentru diferitele feluri vegetariene, prăjituri de casă, cornuri cu unt şi gem, ouă cu şuncă, fulgi de cereale de casă.

    “Cafeneaua Da merită cu siguranţă o vizită”, mai scrie Stuttgart Journal, avertizând că sâmbăta este extrem de aglomerat.

  • Era atât de săracă, încât nu-şi putea permite nici măcar o pungă cu cereale, iar acum este imaginea uneia dintre cele mai cunoscute case de modă din lume

    Sofia Merchetner, în vârstă de 14 ani, devenită noua imagine a casei de modă Dior este întruchiparea Cenusăresei din poveşti, potrivit Daily Mail.

    Merchetner ani a trăit mult timp într-un cartier sărac din Tel Aviv, într-o casă subvenţionată de stat. Mama ei care lucra două slujbe pentru a putea-şi întreţine familia, iar Sofia dormea pe o saltea alături de fratele şi sora ei. Familia ei era atât de săracă, încât nu-şi putea permite nici măcar o pungă cu cereale pentru micul dejun.

    Cariera controversată a Sofiei a început întâmplător când a  fost vazută de un agent de modelling israelian. “Când am văzut-o pentru prima dată am ştiut că este specială”, a spus Roberto Ben Shoshan, fondatorul agenţiei de modeling Roberto. 

    Sofia împreună cu Rotem Gur, CEO-ul Roberto, a zburat cu avionul la Paris pentru o audiţie şi o şedinţă foto însă a fost refuzată pe motiv că era prea tânără. Cei doi au decis să se plimbe prin magazinele din Paris. Norocul a fost că în magazinul Christian Dior, Gur a recunoscut pe cineva. Era Raf Simons, designer-ul Dior. Simons a fost impresionat şi a promis să o ajute. Câteva săptămâni mai târziu, Sofia Merchetner a primit un telefon de la agentul israelian. Dior îi oferea un contract pe doi ani în valoare de 170.000 de lire sterline.

    Angajarea ei de către Dior nu a trecut neobservată şi mai multi oameni au zis că este prea mică pentru a fi angajată. Agentul ei a apărat-o spunând că este mereu supervizată.

    Sofia a marturisit ca intenţionează să-şi continue studiile, în ciuda celor patru drumuri pe an la Paris pe care le are de făcut.”Este foarte important pentru mine să merg la şcoală. Sunt încă foarte tânără şi mă aştept să fiu supervizată până la vârsta de 18 ani” a spus ea.
    În ceea ce priveşte banii, Sofia a spus că i-a dat pe toţi mamei sale şi că vrea să se mute într-un apartament mai mare, unde să aibă propria ei camera.