BusinessMagazin

Tag: centru comercial

  • Fossil deschide primul magazin din România

    Brandul premium Fossil deschide primul magazin din România în centrul comercial AFI Palace Cotroceni din Capitală. 

    Potrivit reprezentanţilor Fossil, clienţii vor găsi n magazinul deschis în AFI Palace Cotroceni, de la cele mai noi modele de ceasuri şi bijuterii, până la ochelari de soare, parfumuri, precum şi produsele din piele Fossil, genţi, portofele şi accesorii pentru femei şi bărbaţi. Pe lângă produsele marcă proprie, Fossil comercializează ceasuri şi sub alte mărci precum Adidas, Burberry, Diesel, DKNY, Emporio Armani, Armani Exchange, Michael Kors, Marc By Marc Jacobs, Skagen şi Karl Lagerfeld. 

  • Clienţii magazinelor din Băneasa Shopping City au lăsat mai mulţi bani la casă în 2015

    Magazinele de bijuterii, acce­sorii, produse cosmetice şi încălţăminte sunt chiriaşii care înre­­gistrează cele mai mari vânzări în Băneasa Shopping City, centrul comercial din nordul Capitalei, spun reprezentanţii mallului.
     
    Din totalul celor 271 de chi­riaşi, la care se adaugă şi com­plexul Carrefour Feeria, mai bine de jumătate (58%) sunt magazine din segmentul de modă.
     
    Repre­zentanţii Băneasa Shopping City nu au oferit detalii privind chiriaşii cu cele mai mari vânzări, însă potrivit datelor ZF aceştia sunt retailerii Zara şi H&M, cu vânzări anuale de peste 10 mil. euro. Vânzările sunt însă proporţionale cu suprafaţa, cei doi fiind printre cei mai extinşi retaileri.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Centrul comercial din Obor, ocupat în proporţie de 70%

    Veranda, centrul comercial de proximitate dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor din Bucureşti, a atins o rată de ocupare de 70%, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. Proiectul – rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro – va avea o suprafaţă închiriabilă totală de aproape 30.000 mp si va fi finalizat în trimestrul 4 al acestui an. Veranda va include peste 100 de magazine, un hipermarket, zonă de restaurante, parcare şi un spaţiu verde vast, de peste 15.000 de mp.

    ”Rata de ocupare de 70% pe care am atins-o cu aproape un an înainte de deschidere ne confirmă potenţialul Veranda, care vine să completeze oferta comercială deja existentă şi să revitalizeze zona Obor. Mai mult, suntem deja în discuţii avansate cu alţi chiriaşi pentru un procent adiţional de 10% din totalul suprafaţei închiriabile şi ne aşteptăm ca în următoarele luni să avem toate spaţiile ocupate. Ne dorim ca prin mixul de chiriaşi pe care îl oferă şi modul în care este gândit, Veranda să devină locul de întâlnire pentru locuitorii din proximitate şi nu numai, oferind consumatorilor un spaţiu modern pentru shopping şi pentru petrecerea timpului liber, completând trecutul istoric al zonei Obor”, a declarat Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare S.A..

    Chiriaşii care vor ocupa cele mai extinse suprafeţe sunt hipermarketului Carrefour (aprox. 10.000 mp) şi magazinul H&M (peste 2.000 de mp). Oferta de fashion va fi completată de CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Lora Shoes, Zaza, Piazza Italia şi Le Cashmere Heritage. Locuitorii din zona Obor vor mai găsi în centrul comercial şi nume precum Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Luxury Avenue, Me2You, shop-ul pentru animale Petmag, librăria Diverta şi farmacia Sensiblu. Printre chiriaşii ce vor ocupa spaţii în zona de petrecere a timpului liber şi cea de restaurante, amplasată la intrarea principală, se numără Pizza Coloseum, Salad Box, K-Grill, Rustic, Toan’s, Spartan, cofetăria Sweet by Marvio şi Maxbet. La nivel de servicii, în centrul comercial se vor afla magazine Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom, o spălătorie Eco Clean, saloanele de înfrumuseţare Evidence şi Salon Pro, tour-operatorul TUI şi Silca.

    Centrul comercial va avea 1.000 de locuri de parcare, iar locuitorii din proximitatea mall-ului vor avea la dispoziţie un spaţiu verde de peste 15.000 mp, care iarna va putea găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara va include terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi în aer liber. Veranda este un proiect verde, fiind modern, eficient energetic şi construit pe principii sustenabile şi cu grijă faţă de mediu.

     

  • Trei ameninţări cu care se confruntă comerţul

    Trei tendinţe ameninţă comerţul aşa cum l-am ştiut până azi“, spune Raluca Crişan, director de marketing la Immochan România, care operează 32 de spaţii comerciale pe plan local. Subliniază cât de reală este această ameninţare povestind istoria Randall Park Mall din Ohio, care a fost la un moment dat cel mai mare mall din lume, construit într-un oraş cu 1.500 de locuitori şi care asigura 5.000 de slujbe, dar care a sfârşit demolat, în 2014. „Este o formă de regenerare A fost demolat şi în locul său va fi construit un parc industrial care promite 1.200 de locuri de muncă.“ Pe de altă parte, tot în 2014 a început remodelarea actualului cel mai mare mall din lume, The Mall of the World din Dubai, contruit pe 75 de hectare. „Vor să-l facă mai permeabil, pătruns de rute de transport. Ei spun că acolo unde sunt oameni este vibraţie şi energie, implicit valoare“, spune Raluca Crişan. O altă ameninţare, continuă ea enumerarea, este comerţul online şi „sunt mulţi cei care prevestesc moartea comerţului tradiţional din această pricină“. Totuşi, la Retails Big Show, cea mai mare manifestare din domeniul retailului, concluzia a fost că magazinul fizic rămâne, în continuare, starul comerţului.

    A treia ameninţare este legată de mentalităţi şi de valorile societăţii de astăzi şi de noua categorie de evanghelişti care avertizează societatea asupra pericolului societăţii de consum.

    În aceste condiţii, centrelor comerciale nu le rămâne decât să se reinventeze, să treacă de la a fi destinaţii de cumpărături la statutul de loc care oferă experienţe, să atragă în primul rând prin alte mecanisme decât hipermarketul şi magazinele de modă pe care le găzduiesc. „Consumul ostentativ nu s-a oprit brusc, dar este pe un trend descendent şi începem să ne aliniem şi noi la ceea ce economiştii au cuantificat demult, economia experienţei, altfel spus nu mai e suficient să vinzi marfă, lucruri, obiecte, trebuie să vinzi experienţe“, afirmă sociologul Vintilă Mihăilescu. El povesteşte că în general ţările care au trecut prin experienţa orânduirii socialiste, în momentul în care au avut acces la o piaţă deschisă, s-au transformat în „pieţe ale dorinţei şi societăţi ale spectacolului. Piaţa dorinţei este lipsa de distincţie între aspiraţie şi trebuinţă“. El adaugă că deopotrivă în perioada comunistă dar şi ulterior s-a petrecut un fenomen de alienare a oraşului, apărând aşa‑numitele nonlocuri, nonspaţii. „Ne-am confruntat şi în Bucureşti cu lipsa spaţiilor publice. În acest context, mallurile preiau din funcţiile pe care ar trebui să le aibă spaţiile publice. De multe ori, neavând aceste spaţii publice se adoptă mallurile ca spaţii de socializare“, spune sociologul.

    CE CONFERĂ VALOARE?

    Pe de altă parte, este tot mai vizibil un contratrend al consumului ostentativ. „A început să fie o reţinere faţă de standardizare, omogenizare şi sunt căutate tot mai mult experienţele care particularizează şi dau sentimentul de ataşament faţă de un spaţiu, magazin“, mai spune Mihăilescu.

    Or tocmai ataşamentul oamenilor faţă de spaţii le conferă acestora valoare, arată Vera Marin, coordonator al Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană, arhitect urbanist, lector la Universitatea de Arhitectură. Ea povesteşte că în anii ‘80, în oraşele din vestul Europei centrele istorice au fost revitalizate, pentru că locuitorii au considerat că sunt valoroase.

    „Un proiect bun contribuie la dezvoltarea economică, dar nu generează segregare socială, în plus protejează mediul şi demonstrează respect pentru contextul cultural local. În secolul XXI nu putem planifica oraşe fără fluxuri rapide de informaţii, iar progresul tehnologic permite comunicarea în timp real şi facilitează procesul de democraţie participativă“, spune Vera Marin.

  • Mini-oraşul de lângă oraş

    Cred că ceea ce am plănuit pentru Cosmopolis va fi realizat în mai mult de un deceniu de acum încolo“, spune râzând Ahmet Buyukhanli, preşedinte şi acţionar al dezvoltatorului imobiliar cu capital turcesc Opus Land Development, ce a demarat proiectul Cosmpolis din nordul Capitalei.

    Cunoscut pe piaţă drept „mini-oraşul de lângă oraş“, complexul Cosmpolis din Ştefăneştii de Jos este proiectat ca la finalizare să fie casa a peste 25.000 de oameni, cam cât numărul total al populaţiei oraşului Sighişoara, în circa 8.000 de locuinţe. Proiectul este unul dintre cele mai mari de pe piaţa rezidenţială, fiind obiectul unor investiţii ce vor ajunge la finalul lui 2016 la aproximativ 288 de milioane de euro în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi. Anul trecut, turcii au construit şi au vândut 474 de apartamente şi vile în cadrul proiectului, în creştere cu 34% faţă de 2014, şi au înregistrat venituri de circa 18 milioane de euro.

    „2015 a fost un an bun, în linia aşteptărilor. Vânzările s-au desfăşurat normal, aşa cum ar fi fost normal să fie, însă piaţa a fost atât de afectată de criză, iar revenirea a durat atât de mult, încât lucrurile par excepţionale. Sperăm însă ca acesta să fie doar începutul“, spune Buyukhanli. El apreciază că şi în 2016, dar şi în anii următori vor menţine acelaşi ritm al dezvoltării, strategia în cazul proiectului fiind una pe termen lung: „Sustenabilitatea este cea mai importantă, dacă eşti suficient de sustenabil şi continui să faci ceea ce crezi,  succesul nu va întârzia să apară“. Acesta este de fapt principiul după care se ghidează preşedintele Opus în afaceri şi sfatul pe care îl oferă tuturor.

    Buyukhanli şi-a început cariera în imobiliare în 1993, ca o alegere evidentă, imediat după absolvirea Facultăţii de Afaceri din cadrul Universităţii Marmara. „Tatăl meu a fost unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Turcia la vremea respectivă, împreună cu fraţii şi verii săi, cu care a pornit afacerea în 1953. M-am născut în afacere, aşa că nu am ales neapărat să fac asta, dar nici nu mi-am dorit altceva.“

    Buyukhanli îşi aminteşte cum, în copilărie, vizita întotdeauna birourile afacerii de familie sau chiar şantierele din Ankara şi, ulterior, Istanbul, unde mergea cu bicicleta. „Petreceam mult timp  acolo şi chiar munceam dacă era necesar.“ În România a ajuns după ce reprezentanţii băncilor de investiţii le-au sugerat să se extindă la nivel regional, în momentul în care doreau să listeze la bursă în 2006. „Partea estică nu ne plăcea, Rusia era prea dură pentru noi, Bulgaria avea limitările sale, la fel şi Ucraina, aşa că am găsit România mai paşnică, intrase în UE la vremea respectivă, era o societate deschisă, aşa că am ajuns la concluzia că acesta este locul ideal pentru dezvoltare.“

    Nu regretă nici acum decizia, în pofida faptului că aici a experimentat cea mai nefavorabilă perioadă din industrie. „Am construit aici un complex, un nume şi cred că de acum ne va fi mult mai uşor.“ Până acum au vândut 2.100 de locuinţe, în care apreciază că locuiesc mai mult de 4.000 de persoane. Investiţia iniţială bugetată pentru anul 2015 a fost de circa 18 milioane de euro, iar, pentru anii următori, bugetele se menţin la acelaşi nivel. El observă că există un trend crescător în ce priveşte achiziţiile de locuinţe, dar în acelaşi timp, ca strategie pe termen lung, nu vrea ca oferta din cadrul Cosmopolis să fie prea mare, astfel că ritmul de până în 500 de unităţi construite anual este cel ideal. „Vrem să ne bucurăm pentru rezultatele din prezent şi să menţinem acelaşi ritm, astfel încât să beneficiem de creşterile uşoare de preţuri. Acesta este genul de creştere pe care un mic investitor sau un utilizator final s-ar bucura să o aibă, nu vrem să generăm o supraproducţie a ofertei noastre şi să construim mii de locuinţe într-un singur an.“ Deocamdată, creşterea preţurilor este uşoară, însă consideră că dacă cererea va fi continuuă şi va deveni un trend, vor fi impulsionate şi acestea, fără a exista pericolul unei noi bule imobiliare.

  • Un nou candidat la podium

    Anul acesta a fost finalizată tranzacţia prin care cele 20 de spaţii ale Real au fost integrate de Auchan, care a ajuns anul acesta la 33 de magazine şi 11.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri va depăşi 1 miliard de euro. Astfel, reţeaua franceză este principalul challenger pentru Kaufland, reţeaua germană fiind în acest moment liderul de piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu vânzări de peste 1,6 miliarde de euro.

    În comerţ s-au produs o serie de schimbări importante – au crescut vânzările de produse alimentare, au fost deschise peste o sută de noi magazine, cinci reţele din retailul alimentar şi-au schimbat directorii generali, iar Auchan a încheiat preluarea celor 20 de spaţii Real.

    În primul rând, un efect important l-a avut reducerea TVA-ului la alimente, la jumătatea anului, de la 24% la 9%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, acest lucru a impulsionat consumul, fiind înregistrate plusuri de 20% ale vânzărilor de bunuri alimentare. Chiar dacă nu a dorit să dea detalii despre impactul acestei decizii în evoluţia rulajelor companiei, Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash & Carry România, a comentat că anterior că acestea au fost vizibile şi, cumulat cu deciziile luate de companie, efectul se va simţi în rezultatele pentru întregul an.

    Mai mult, şeful reţelei germane se aşteaptă ca anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent, după ce compania a cunoscut o perioadă de scăderi, pe fondul reducerii numărului de clienţi – revânzători şi operatori din horeca. Anul trecut, Metro a avut afaceri de peste 1,01 miliarde de euro, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Metro, primul comerciant străin care a investit în România, şi-a stabilit drept ţinte pentru perioada imediat următoare dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua cash & carry pe piaţa românească. Nu are însă în plan deschiderea de noi spaţii, aşa cum nici concurentul direct, Selgros Cash & Carry, acesta fiind al patrulea an în care cele două reţele nu vor deschide niciun spaţiu.

    În segmentul super şi hipermarketurilor, miza pe extindere s-a păstrat. Cele mai rapide în s-au dovedit anul acesta Profi şi Mega, care au deschis peste 90 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Lidl avea, la închiderea ediţiei, 191 de magazine, cele mai numeroase dintre toţi retailerii de pe piţa românească.

    Anul acesta câteva companii din domeniu – Auchan, Lidl, Mega Image – au schimbat şi directorii generali. La începutul lunii decembrie, Ionuţ Ardelean, de 34 de ani, a fost numit director general al Auchan România. În prezent, el este cel mai puternic român aflat la conducerea unei reţele de comerţ, având de coordonat activitatea a 11.000 de angajaţi din 33 de hipermarketuri, după ce toate cele 20 de spaţii preluate de francezi de la Real au fost remodelate şi redeschise. În septembrie Auchan a finalizat ultima etapă, de natură juridică, din cadrul procesului de achiziţie. „La 1 septembrie 2015 Auchan a preluat întregul patrimoniu al Real Hypermarket Romania SRL, cu toate drepturile şi obligaţiile sale, fuziunea având ca efect transferul către Auchan a tuturor activelor şi pasivelor Real. Fuziunea celor două companii este doar un ultim simbol al convergenţei depline, la un an după ce toate magazinele au fost redeschise sub marca şi comerţul Auchan”, declara Frederic Bellon în septembrie, la acel moment el fiind cel care deţinea funcţia de director general al Auchan România. Astăzi sub brandul Real mai sunt doar patru magazine.

    Deschiderile de hipermarketuri ţin de regulă pasul cu dezvoltarea centrelor comerciale. La finalul lui noiembrie, Carrefour a deschis la Timişoara cel de-al 29-lea hipermarket din România al companiei şi primul din oraş în Shopping City Timişoara, un centru comercial dezvoltat de sud-africanii de la NEPI. Francezii au deschis hipermarketul înainte ca centrul comercial să fie inaugurat, eveniment anunţat pentru anul viitor. Grupul Carrefour a ajuns la 189 de spaţii de vânzare, incluzând 106 supermarketuri Market şi 53 de magazine de proximitate.

    Tot în tandem cu NEPI, Carrefour a inaugurat un hipermarket anul acesta şi în cadrul Mega Mall, deschis la Bucureşti, în luna mai, în urma unei investiţii de 165 de miliuoane de euro. Noul centru comercial găzduieşte peste 200 de magazine şi spaţii comerciale, pe o suprafaţă de 230.000 mp, care îl califică la titlul de mallul cu cea mai mare suprafaţă construită din România.

  • Noul CEO al Băneasa Developments este Arthur Popa

    Arthur Popa şi-a început activitatea în cadrul Băneasa Developments în 2006, ocupând diverse funcţii de conducere pe parcursul carierei sale. În 2013 a fost numit chief operating officer (COO), poziţie din care a coordonat operaţiunile companiei. În iunie 2014 a obţinut certificarea ICSC – Certified Shopping Center Manager – fiind printre primii manageri din România cu această acreditare.

    “Băneasa Shopping City este un reper pe piaţa centrelor comerciale din România. O spun rezultatele noastre, brandurile care ne-au ales pentru deschiderea în premieră a magazinelor şi, mai ales, clienţii noştri”, declară Arthur Popa, CEO Băneasa Developments.

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • O treime din vizitatorii mall-urilor merg doar să ia masa,iar 40% din fac şi cumpărături după ce iau masa

    Aproape o treime din consumatorii din Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu îşi propun să intre într-un restaurant sau într-o cafenea când merg într-un centru comercial, conform celui mai recent studiu Food&Beverages realizat de compania CBRE, lider global în consultanţă imobiliară. Mai mult, cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania asociază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa. Interesant este că 40% merg la cumparaturi după ce intră într-un restaurant sau o cafenea, chiar daca intenţia lor iniţială era doar să ia masa.

    Studiile CBRE arata tendinţa clară a consumatorilor de a căuta şi aprecia oferte consistente si diverse de restaurante şi cafenele în centrele comerciale ceea ce ar putea aduce tendinţe noi in realocarea spaţiilor pentru a oferi vizitatorilor opţiuni mai bune pentru zona de food court.

    „Rezultatele inregistrate la nivel EMEA se regasesc in piata locala – românii apreciază zona de restaurante si cafenele din cadrul unui centru comercial. In acelasi timp consumatorul roman devine mult mai pretentios – el asteapta calitate si o experienta memorabilia atunci cand ia masa intr-un centru comercial. Astfel, dezvoltatorii, proprietarii si companiile de property management trebuie sa ofere solutii inovative si sa livreze clientului aceasta experienta. In unele cazuri, asta poate insemna o reconfigurare totala a zonei de food, in altele poate insemna doar largirea mixului de operatori, prin aducerea de restaurante cu specific local sau cu profil special, iar pentru alte centre se poate lucra strict la partea de design (zona de sitting confortabila, scaune de masa pentru copii, terase, zone verzi)„, explică Laura Bencze-Dumea, Head of Retail CBRE EMEA.

    Realizatorii studiului au intervievat 22.000 de subiecţi din 22 de pieţe din Europa, Africa de Sud şi Orientul MIjlociu pentru a le afla perceptiile despre zona de food court din centrele comerciale. Rezultatele arată că 59% dintre cumpăraătorii din Emiratele Arabe Unite, 57% dintre sud-africani, 52% din turci, 51% dintre polonezi si 42% dintre spanioli merg la mall doar să mănânce şi să bea.

    CBRE Group, cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie in domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2014). Compania are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • Un nou CENTRU COMERCIAL în România, de 180 de mil. euro. Când va fi deschis ParkLake şi ce va cuprinde

    Centrul comercial ParkLake, dezvoltat în parteneriat de Sonae Sierra şi Caelum Development pe locul fostei baze sportive Spartac din Titan, va avea finanţarea asigurată, după încheierea unui acord de împrumut de 83 milioane euro de la o bancă austriacă, cu OTP Bank ca agent de garantare.

     

    ParkLake Joint Venture a încheiat un acord de împrumut pentru 83 milioane euro cu un grup de finanţatori format din OTP Bank Ungaria, OTP Bank Romania şi banca austriacă Hypo NOE Gruppe Bank, se arată într-un comunicat al ParkLake.