BusinessMagazin

Tag: ceasuri

  • Reinventarea produselor de lux

    “Dacă aş putea să aleg câte ceasuri îmi doresc, aş cumpăra cel puţin 20 de ceasuri din magazin, dar preferatul meu în acest moment este acest Vacheron din aur“, povesteşte Max Igor Müller, administratorul reţelei româno-elveţiene de bijuterii şi ceasuri de lux Helvetansa, în timp ce înlocuieşte modelul Vacheron Constantin de pe mâna sa cu ceasul său mai simplu, cu spate transparent ce permite vizualizarea mecanismului, marca Baume & Mercier.

    Max Igor Müller este de trei ani responsabil de activităţile companiei Helvetansa, care operează prin două magazine în Bucureşti şi o reprezentanţă în Mamaia şi care a avut venituri de 2,2 milioane de euro anul trecut. Müller şi-a asumat misiunea de a reorganiza activitatea firmei după ce anterior a lucrat timp de patru ani ca manager pentru o companie din industria modei din Hong Kong şi încă şase ani în calitate de consultant pentru compania-mamă a Helvetansa, La Boutique Suisse, fiind responsabil de managementul punctelor de distribuţie ale companiilor din Polonia, Cehia, România şi Rusia, perioadă în care a fost şi brand manager pentru mărci precum Vulcain, Pilgrim, Carl F. Bucherer, Davidoff şi Viceroy pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Rusia.

    Micile îmbinări sub forma semnului maltez ale brăţării, mişcarea fină a mecanismului şi mai ales faptul că este alcătuit în totalitate din aur roşu fac din ceasul preferat al lui Müller şi cea mai scumpă piesă din magazin, cu un preţ care se ridică la 60.000 de euro. „Mi-ar plăcea să cumpăr şi alte ceasuri, dar problema cu un astfel de hobby este că e foarte scump.“

    La fel au considerat probabil şi românii pasionaţi de ceasuri şi cu dare de mână, care, înainte de 2008, nu puneau prea multe întrebări legate de bani şi cumpărau cele mai speciale piese din magazine. Acum, chiar şi aceştia au întors foaia. „Segmentul de lux a fost extrem de afectat. Dacă în trecut am vândut piese foarte scumpe, precum ceasuri cu mecanism tourbillon ale căror preţuri ajungeau la 250.000 de euro, iar media preţurilor era de 20-25.000 de euro, după 2008 preţul pentru cele mai scumpe ceasuri a scăzut la 50-60.000 de euro, iar preţul mediu al ceasurilor vândute este de 10.000 de euro“, explică Müller schimbarea uriaşă a industriei în care activează.

    Până la izbucnirea crizei, Helvetansa vindea anual şase-opt ceasuri cu mecanism tourbillon cu un preţ mediu de 150.000 de euro anual. După 2008, nu a mai vândut niciunul. Vânzările slabe s-au reflectat în afacerile magazinelor din Bucureşti, din apropierea Pieţei Revoluţiei şi de pe Calea Victoriei, dar şi în cadrul reprezentanţei Helvetansa deschise în cadrul hotelului Vega din Mamaia. În 2009, veniturile companiei ajunseseră la 19,1 milioane de lei (aproximativ
    4,2 milioane de euro), iar în 2010 s-au înjumătăţit, pierderile companiei ajungând la 2,1 milioane de lei (cca 500.000 de euro).

    Dezechilibrul a fost principalul motiv pentru care Max Igor Müller a preluat rolul de administrator al companiei româno-elveţiene. A continuat astfel demersul început de tatăl său în urmă cu două decenii, când compania La Boutique Suisse a acceptat să livreze lui Adrian Stoican, fondatorul afacerii Helvetansa, primul lot de ceasuri elveţiene de pe piaţa autohtonă, format din mărcile Doxa şi Candino. Cumpărătorii români au fost receptivi la lux, iar Helvetansa a ajuns să importe treptat Tissot, Longines, Ebel, Hermès, IWC, Vacheron Constantin, Piaget, Cartier, Daniel Roth, ajungând să aibă un portofoliu format din 25 de branduri, la care se alătură alte câteva mărci de bijuterii: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, Pilgrim sau Ti Sento.

    Ca urmare a declinului economic, fondatorul a ieşit din afacere, iar Helvetansa a fost integrată total în afacerea societăţii elveţiene La Boutique Suisse. „Greşeala noastră a fost că nu am acumulat rezerve în perioada de boom, însă am căutat soluţii pentru a ne păstra deschise uşile“, explica Müller. Cea mai dificilă decizie pe care a luat-o a fost închiderea primului magazin Helvetansa, deschis în 1996, care implica şi concedierea angajaţilor de acolo. „Nu a fost deloc uşor, dar am reuşit să echilibrăm astfel situaţia, iar perspectivele sunt mai pozitive decât în urmă cu câţiva ani“.

    Optimismul lui Müller reiese din vânzările din prezent: Helvetansa vinde între 500 şi 1.000 de ceasuri de peste 5.000 de euro anual, un rezultat încă departe de cele de dinaintea crizei, dar satisfăcător comparativ cu ce s-a întâmplat în timpul acesteia.

  • La noapte, ora 4 va deveni ora 3. Ce se întâmplă cu mersul trenurilor

    Ceasurile urmează să fie date înapoi cu o oră: ora 4 noaptea va deveni ora 3, conform Convenţiei fusurilor orare, la care ţara noastră a aderat din 1979. Astfel încetează aplicarea orei oficiale de vară şi se trece la Ora Europei Orientale, care va fi valabilă până la 29 martie 2015, ora 3.00.

    După ce ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore.

    Trecerea la Ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare, informează CFR Călători. Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 25/26 octombrie, ora 4.00, iar trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând Ora Europei Orientale.

    Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară (care devine ora 3.00) vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare, iar unele trenuri de călători vor staţiona în staţia de îndrumare şi vor pleca după Ora Europei Orientale.

    Ideea orei de vară îi aparţine omului de ştiinţă Benjamin Franklin, în anul 1784, potrivit informaţiilor publicate de Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Franklin a scris un eseu numit “An Economical Project” în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat, între care şi prelungirea administrativă a zilelor în timpul verii. Ideea lui Franklin a fost preluata de William Willett, un constructor britanic care a propus în 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie.

    Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (21 mai – 16 octombrie). La 19 martie 1918 s-a introdus şi in Statele Unite, dar în 1919, din cauza opozitiei fermierilor, s-a renunţat la ora de vară.

    În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la ea, ora de vară era valabilă din prima duminică din aprilie şi până în prima duminică a lui octombrie. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.

    În prezent, 70 de ţări aplică ora de vară. Ţările de la Ecuator şi de la tropicul Capricornului, precum şi China şi Japonia nu folosesc ora de vară.
     

  • Românul care face concurenţă Apple

    Andrei Pitiş, fost general manager al Ixia România, a revenit în antreprenoriat, după ce în ultimii ani a fost angel investor în companii tehnologice precum CleverTaxi. Pitiş a lansat la sfârşitul anului trecut start-up-ul Vector Watch, cu intenţia de a schimba modul în care oamenii foloesc ceasurile inteligente şi tehnologiile de tip wearable.  Lui i s-au alaturat cofondatorii Irina Alexandru şi Dan Tudose, cu experienţă în design de produs, respectiv design hardware, şi alţi ingineri hardware, designeri şi dezvoltatori software.  În prezent, compania are birouri în Olanda şi România, iar în cadrul acesteia lucrează 10 angajaţi. Compania pregăteşte lansarea globală a primei gamei de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    Vector Watch a atras recent o investiţie de 500.000 Euro, din partea GECAD Group. Anterior, GECAD Group a investit într-o serie de companii tehnologice printre care RAV, ePayment şi Avangate. Cu sediul in Bucureşti, Vector Watch are 10 angajaţi şi pregăteşte lansarea globală a primei sale game de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    “Investim în companii care au capacitarea de a schimba pieţele în care sunt prezente şi credem că Vector Watch este un astfel de start-up”, explică Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group.

    “Suntem bucuroşi că am reuşit să atragem o primă investiţie din partea unui investitor atât de selectiv cum este GECAD Group. Investiţia ne va ajuta la finalizarea designului ceasurilor şi realizarea unei serii 0 necomerciale.”, declară Andrei Pitiş, fondator si CEO Vector Watch.

    Ceasul Vector WatcH va fi lansat astfel aproximativ în aceeaşi perioadă cu primul smartwatch Apple, iWatch, pregătit de asemenea pentru lansare anul acesta şi despre care se spune că va stabili recorduri în materia de vânzări şi profit. La un preţ de 300 dolari, noul iWatch ar urma să vândă 30 – 60 milioane unităţi doar în primul an, potrivit presei internaţionale. Piaţa dispozitivelor de purtat este aşteptată să crească masiv în perioada următoare, ajungând până în anul 2018 să genereze vânzări de 18 miliarde dolari anual.

     

  • Cinci ceasuri de lux cu un preţ incredibil – GALERIE FOTO

    Platinum World Time, produs de Patek Philippe

     

    Acest ceas costă 4 milioane de dolari. Cadranul afişează ora în format 24 de ore în diverse ţări. Este uşor de făcut diferenţa între noapte şi zi în zonele afişate.

    Meteoris, produs de Louis Moinet

     

    Acest ceas este produs dintr-o bucată de meteorit de pe lună, de aici venind şi numele. Materialele folosite au mai mult de două mii de ani vechime, iar cadrul este realizat din aur de 18 carate. Preţul este de 4,6 milioane de dolari.

    Supercomplication, produs de Patek Phillipe

     

    Atunci când a fost scos la licitaţie de Sotheby’s, în 1999, ceasul celor de la Patek Phillipe a fost evaluat la 11 milioane de euro. Obiectul a fost produs pentru Henry Graves şi a necesitat patru ani de muncă. Ceasul este din 1932 şi este realizat din aur de 18 carate, având un mecanism în 24 de trepte.

    201 carats, produs de Chopard

     

    Ceasul în valoare de 25 de milioane este îmbogăţit cu diamante în formă de inimă, după cum urmează: trei diamante roşii de 15 carate, trei albastre de 12 carate şi trei argintii de 11 carate. În centru se află un diamant galben. În total, pe ceas se află 874 de diamante ce cântăresc 201 carate.

    Joaillerie 101 Manchette, produs de Jaeger-LeCoultre

     

    Acest ceas incredibil este în formă de brăţară şi are 576 de diamante şi un safir. Restul ceasului este realizat exclusiv din aur alb de 18 carate. Acest model nu a fost încă estimat.

  • La noapte, ora 3 va deveni ora 4. De unde vine ideea orei de vară

    Ceasurile urmează să fie date înainte cu o oră: ora 3 noaptea va deveni ora 4, conform Convenţiei fusurilor orare, la care ţara noastră a aderat din 1979.

    După ce ceasurile vor fi date înainte cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.

    Ideea orei de vară îi aparţine omului de ştiinţă Benjamin Franklin, în anul 1784, potrivit informaţiilor publicate de Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Franklin a scris un eseu numit “An Economical Project” în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat, între care şi prelungirea administrativă a zilelor în timpul verii. Ideea lui Franklin a fost preluata de William Willett, un constructor britanic care a propus în 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie.

    Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (21 mai – 16 octombrie). La 19 martie 1918 s-a introdus şi in Statele Unite, dar în 1919, din cauza opozitiei fermierilor, s-a renunţat la ora de vară.

    In România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la ea, ora de vară era valabilă din prima duminică din aprilie şi până în prima duminică a lui octombrie. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.

    În prezent, 70 de ţări aplică ora de vară. Ţările de la Ecuator şi de la tropicul Capricornului, precum şi China şi Japonia nu folosesc ora de vară.

  • Gérard Depardieu lansează ceasurile “Mândru să fiu rus”

    O postare de pe pagina oficială de Facebook a companiei îl arată pe Depardieu în timp ce poartă noul Challenge Jetliner, model încrustat cu simbolul naţional rusesc, vulturul bicefal, în aur roşu. Noile ceasuri Challegenge Jetliner, ediţia “Mândru să fiu rus” pot să coste până la 30.000 de dolari, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.

    Lui Depardieu i s-a permis să devină cetăţean rus la începutul anului trecut, iar noul paşaport i-a fost livrat chiar de Vladimir Putin. Actorul a cumpărat o proprietate în Republica Mordovia din Rusia, o regiune despre care spunea că “nu are zăcăminte de gaze sau petrol, dar are oameni bogaţi care îşi transformă dorinţele în realitate.”

    A declarat mai târziu că îşi iubeşte în continuare ţara natală şi că refuză să fie închis între graniţe “Sunt un om liber. Mă simt acasă oriunde în Europa”. În august anul trecut, Depardeiu a devenit şi cetăţean de onoare al Belgiei.

     
    CTRL + Q to Enable/Disable GoPhoto.it

  • Cum să cumperi un ceas

    5 termeni care te pot apropia de un profesionist al industriei

    1. COMPLICAŢIE
    Reprezintă orice funcţie a unui ceas, alta decât secunde, minute, ore. Poate fi un calendar anual, sau chiar şi un simplu cronometru.

    2. MECANISM
    Toate rotiţele şi piesele dinăuntrul ceasului, care “fac treaba să meargă”.

    3. QUARTZ
    Mecanismul controlat de o baterie şi de către oscilaţiile unui cristal quartz. Este mult mai precis decât alte tipuri de ceasuri, dar asta nu înseamnă că ţi-l recomandăm neapărat.

     

    Cititi mai multe pe www.gq.ro

  • ORA DE IARNĂ: Cum va trebui să potrivim ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică

     Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

    Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 27 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 65 de trenuri, dintre care 32 InterRegio, 31 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători.

    Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 26 spre 27 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ORA DE IARNĂ: Cum va trebui să potrivim ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică

     Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

    Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 27 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 65 de trenuri, dintre care 32 InterRegio, 31 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători.

    Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 26 spre 27 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai scumpe ceasuri din lume (GALERIE FOTO)

    Cel mai scump ceas din lume este conceptul Meteoris: un set din patru ceasuri, pentru fiecare fiind folosite fragmente de meteoriti de pe Marte, de pe Luna, dintr-un asteroid si din cel mai vechi meteorit gasit pe Terra, numit “Rosetta Stone”. Meteoris a fost lansat la inceputul lui 2010 de producatorul de ceasuri elvetian Louis Moinet, potrivit BusinessWeek.com.

    Compania a facut rost de meteoriti de la colectionarul Luc Labenne si a lucrat cu specialisti de la universitati pentru a-i identifica. Ceasul costa 4,6 milioane de dolari.

    De asemenea, printre cele mai scumpe modele de ceasuri din lume se numara si Emperador Temple al casei Piaget, care costa 3,3 milioane de dolari, precum si un ceas Cartier, care costa 2,7 milioane de dolari.