De la primele zvonuri privind oferta publică iniţială, valoarea de piaţă a reţelei de socializare a fost plasată la aproape 100 miliarde de dolari. Cifra a devenit aproape certitudine, fiind imprimată în conştiinţa publică, în minţile analiştilor şi comentatorilor şi, poate, în judecata echilibrată a executivilor şi bancherilor care au orchestrat listarea Facebook la bursă.
Opiniile care au căutat să demonteze cifra de 100 miliarde de dolari, calificând-o drept exagerată, au fost desconsiderate, indiferent de argumentele aduse. Cea mai aşteptată şi mediatizată ofertă publică iniţială din istoria industriei IT&C, care a antrenat un entuziasm fără precedent în rândul potenţialilor investitori, a devenit rapid unul dintre cele mai controversate evenimente din acest an.
Volum uriaş de comenzi
Facebook a atras 16 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială, reţeaua de socializare fiind evaluată, la debutul pe piaţa Nasdaq de la New York, la 104,2 miliarde de dolari. Potrivit datelor din prospectul întocmit pentru ofertă, Facebook a avut anul trecut venituri de 3,7 miliarde dolari şi un profit de un miliard de dolari, obţinute în cea mai mare parte din contracte de advertising. Astfel, capitalizarea companiei depăşea de peste 100 de ori profitul net anual. În cazul greilor Google şi Apple, raportul respectiv depăşeşte cu greu cota 20. De altfel, capitalizarea Facebook la listare întrecea puternic valoarea de piaţă a unor nume consacrate precum Hewlett-Packard sau Dell şi rivaliza cu Amazon.com.
Acţiunile Facebook s-au depreciat însă cu aproape 20% în şedinţele bursiere din 21 şi 22 mai. Dezamăgiţi pe 18 mai, în ziua listării, investitorii care nu au reuşit să-şi facă loc în oferta publică iniţială a Facebook răsuflau uşuraţi, iar cei care au finanţat reţeaua de socializare cu 16 miliarde de dolari au început să caute vinovaţi.
Oferta publică iniţială şi listarea Facebook au fost un eşec răsunător pentru operatorul bursier Nasdaq OMX. Sistemele informatice ale pieţei Nasdaq nu au făcut faţă volumului uriaş de comenzi pe ordinele pentru acţiuni Facebook. Brokerii nu ştiau dacă sau cât din ordinele lor de cumpărare aveau să fie onorate, iar confirmările comenzilor au întârziat chiar şi câteva ore.
Debutul Facebook la tranzacţionare, întârziat cu 30 de minute de performanţele pieţei Nasdaq, a fost marcat rapid de o nouă dezamăgire: acţiunile reţelei de socializare au închis aproape în stagnare, la 38,23 dolari, deşi analiştii financiari se aşteptau la creşteri explozive, de până la 50%.
Lista incompetenţilor
La scurt timp, în presă au apărut informaţii, pe surse, potrivit cărora Morgan Stanley şi ceilalţi aranjori ai ofertei Facebook au fost nevoiţi să intervină pe piaţă pentru a preveni scăderea cotaţiei Facebook sub preţul de 38 de dolari încă din prima şedinţă bursieră.
Odată cu dispariţia acestui sprijin artificial, acţiunile Facebook au scăzut cu 11% şi 8,9% în următoarele două sesiuni de tranzacţionare. Miercuri, 23 mai, la data redactării acestui articol, titlurile Facebook par să se fi stabilizat uşor sub 32 de dolari.
Facebook a hotărât, în zilele anterioare ofertei, să majoreze volumul acţiunilor scoase pe piaţă cu 25% şi să ridice preţul indicativ de la 28-35 dolari la 34-38 dolari. Aceste două decizii au epuizat orice şansă ca acţiunile reţelei de socializare să înregistreze o creştere “frumoasă” la debutul pe bursă, marca oricărei oferte publice iniţiale de succes.
Deciziile au aparţinut, potrivit surselor citate în presa internaţională, directorului financiar executiv al Facebook David Ebersman, principalul “creier” din spatele listării companiei. Potrivit Wall Street Journal, acesta a cerut creşterea volumului acţiunilor plasate pe piaţă în ofertă, fiind asigurat de bancherii Morgan Stanley, principalul aranjor al operaţiunii, că există cerere suficientă din partea investitorilor pentru a justifica creşterea volumului.
De altfel, Ebersman şi-a însuşit, în pregătirea ofertei publice a Facebook, numeroase prerogative care revin în mod normal băncilor de investiţii obişnuite cu astfel de operaţiuni, potrivit unui editorial Reuters intitulat “Lista incompetenţilor”. Ebersman este declarat cel mai incompetent personaj implicat în oferta publică iniţială a reţelei de socializare, cu greşeli pornind de la proasta estimare a rezultatelor companiei pentru trimestrul al doilea din acest an până la creşterea volumului şi preţului acţiunilor scoase pe piaţă, care nu au lăsat loc de plusuri la debutul pe bursă.
