BusinessMagazin

Tag: castigare

  • Aurelia Surulescu, directoarea de la ARR, spune că declaraţia de avere este greşită. Nu câştigă 18.000 de euro pe lună, ci doar 1.360

    Aurelia Surulescu, angajata la stat în Consiliul de Administraţie al Autorităţii Rutiere Române a precizat că s-a strecurat o eroare materială în declaraţia de avere, după ce aceasta a fost făcută publică.

    În declaraţia de avere figura un salariu de de 18.000 euro pe lună.

    Potrivit Aureliei Surulescu, salariul real este de 1.360 euro pe lună.

    „Am constatat faptul că, în declaraţia depusă de subsemnata, s-a strecurat o eroare materială în ceea ce priveşte venitul salarial pe anul 2019, obţinut de la ARR pentru funcţia de director general al ARR, în declaraţie fiind înscrisă în mod eronat suma de 714.180 lei, valoare ce induce ideea că venitul lunar salarial ar fi fost în cuantum de 59.515.

    Citiţi articolul integral pe Aleph News. 

  • Funcţionarul din România care câştigă 18.000 de euro lunar, mai mult decât premierul Franţei

    Aurelia Surulescu, şef serviciu administrativ la Autoritatea Rutieră Română, a ajuns cel mai bine plătit bugetar din România.
    18.000 de euro pe lună a fost salariul câştigat în 2020. 

    În 2017, Aurelia Surulescu a încasat un salariu de aproape 120.000 de lei ca director ARR.
    Aurelia Surulescu, vicepreşedinta PSD Sector 6 şi şefă peste organizaţia locală a femeilor social-democrate, a încasat, în 2020, suma totală de 1.031.240 de lei, echivalentul a 18.000 de euro pe lună, conform declaraţiilor de avere. Potrivit pregătirii sale profesionale, Aurelia Surulescu a lucrat ca prelucrator prin aşchiere, a urmat o facultate neacreditată pe care a urmat-o la vârsta de 45 de ani şi a fost şefă de partid (PSD).

    Prelucrătoare prin aşchiere, absolventă de liceu industrial

    „Primii zece ani din carieră, doamna Surulescu a fost prelucratoare prin aşchiere, absolventă de liceu industrial şi cu o şcoală de soră medicală. A mai lucrat dactilografă şi documentaristă (la un spital). În 1998 ajunge, cumva, la Primaria Sectorului 6, iar cariera ei explodează”, a scris Valeriu Nicolae într-un articol pentru Libertatea.

    În 2009, a intrat în Consiliul Local al Sectorului 6, an în care lucra la stat şi ca şef serviciu la Autoritatea Rutieră Română, unde încasa 53.000 de lei anual. După un an, salariul Aureliei Surulescu crescuse până la 60.000 de lei, la care se adaugau şi cei aproape 8.000 de lei primiţi de la Consiliul Local al Sectorului 6. În 2017, Aurelia Surulescu a încasat un salariu de aproape 120.000 de lei ca director ARR.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Fondul Suveran al Norvegiei a câştigat 123 de miliarde de dolari în 2020, după ce companiile de tehnologie au livrat randamente de peste 40%

    Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat câştiguri de 123 de miliarde de dolari, întrucât companiile de tehnologie au livrat randamente „stratosferice”, notează Bloomberg.

    Rezultatul este al doilea cel mai bun înregistrat de gigant în ultimele două decenii. Evoluţia a fost condusă de o creştere de peste 12% a segmentului de acţiuni din portofoliul de 1.300 de miliarde de dolari al Fondului Suveran al Norvegiei.

    Obligaţiunile au livrat un randament de 7,5%, în timp ce poziţiile din imobiliare au înregistrat o scădere de 0,1%.

    În acelaşi timp, acţiunile companiilor de tehnologie au livrat un randament de 42%, rezultat alimentat prin deţinerile Fondului în companii precum Apple şi Amazon.

    Nicolai Tangen, CEO-ul Fondului Suverna, a explicat că acele creşteri imense din sectorul de tehnologie au fost conduse „în principal de creşterea cererii pentru produse destinate online-ului, de la muncă şi educaţie, la comerţ şi divertisment”.

    2020 a fost un an plin pentru Fondul Suveran al Norvegiei. Nicolai Tangen a preluat conducerea în septembrie, după un proces de recrutare tumultuos. Executivul în vârstă de 54 de ani a declarat deja că plănuieşte câteva schimbări în cadrul gigantului norvegian. El vrea să se bazeze mai mult pe manageri de active externi şi pe tehnologie, în goana după cele mai bune rezultate. De asemenea, a menţionat că sustenabilitatea va deveni un factor din ce în ce mai important.

    Joi, Tangen a declarat că fondul a investit deja aproape 12 miliarde de dolari în diferite proiecte de mediu.

    Câştigurile totale obţinute din companii precum Apple, Amazon, Microsoft, Tesla, Alphabet şi producătorul de cipuri TSMC s-au apropiat de 30 de miliarde de dolari, potrivit raportului.

    Înfiinţat în anii 90 pentru a investi veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei peste hotare, gigantul are deţineri în circa 9.000 de companii şi deţine 1,5% din acţiunile listate la nivel global.

    Guvernul norvegian a retras o sumă record de 34 de miliarde de dolari anul trecut pentru a lupta cu efectele pandemiei. Această sumă a depăşit nivelul pe care îl putea acoperi fondu din lichidităţi, ceea ce a forţat gigantul să iasă din câteva poziţii în portofoliul de obligaţiuni.

  • Cât câştigă şeful celei mai mari bănci americane: Jamie Dimon a încasat 31,5 milioane de dolari pentru 2020

    Jamie Dimon – 64 ani – directorul executiv al JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, a câştigat în 2020 o remuneraţie totală de 31,5 milioane de dolari, în linie cu suma din anul anterior, conform datelor publicate de bancă, joi, citate de FT.

    Pe lângă aceste cifre, JPMorgan a notat că „în contextul consecinţelor economice şi medicale fără precedent ale Covid-19” banca a raportat venituri record şi a menţinut un bilanţ puternic, în timp ce a format provizioane de 12 miliarde de dolari.

    Acţiunile JPMorgan au înregistrat o scădere de 8% pe parcursul anului 2020, în ciuda unor creşteri înregistrate pe finalul anului, în contextul în care profiturile obţinute din creditare au fost lovite puternic de scăderea dobânzilor şi de provizioanele ridicate care au fost necesare.

    JPMorgan, ca şi alte bănci de pe Wall Street, i-a avertizat pe angajaţi că va fi un sezon dificil de bonusuri, în ciuda performanţelor puternice înregistrate de diviziile de trading şi investiţii – performanţe alimentate de volatilitatea ridicată şi de dobânzile scăzute.

    JPMorgan este prima mare bancă americană care anunţă remuneraţia directorului executiv, iar Jamie Dimon rămâne de câţiva ani unul dintre cei mai bine plătiţi bancheri americani.

    La fel ca în 2019, pachetul său salarial din 2020 este format dintr-un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari, un bonus cash de 5 milioane de dolari şi 25 de milioane de dolari în acţiuni, sub o formă contractuală care extinde acordarea lor pe următorii ani.

    Anul 2020 a fost dificil pentru Jamie Dimon şi pe plan personal, în contextul în care în martie el a ajuns la spital pentru o operaţie de urgenţă, pe fondul unei afecţiuni cardiace severe. O lună mai târziu s-a întors în bancă.

  • Ce pensie câştigă Donald Trump după funcţia de preşedinte al SUA: Câştigă mai puţin decât cel mai bine plătit pensionar din România

    Începând de acum, fostul preşedinte american Donald Trump are dreptul de a încasa aşa-numita pensie pentru foştii preşedinţi, în valoare de 221.400 de dolari pe an, adică 18.450 de dolari pe lună, ceea ce îl poziţionează mai jos decât cel mai bine plătit pensionar din România.

    Cea mai mare pensie din România este de 78.634 de lei pe lună, adică peste 19.600 de dolari, conform declaraţiilor lansate la începutul anului de Raluca Turcan, ministrul Muncii.

    În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte Donald Trump, acesta ar putea să nu mai primească pensie prezidenţială deloc, în contextul în care punerea sub acuzarea continuă în Senatul american, conform CNN.

    Aici legea nu este clară, întrucât ea prevede că un preşedinte nu va primi pensie dacă este demis din birou, însă Trump a părăsit deja Casa Albă, deşi procedura de demitere şi punere sub acuzare continuă.

    Cu toate acestea, dacă va beneficia de statutul de fost preşedinte în continuare, pe lângă pensie Trump va primi şi beneficii care pot depăşi chiar şi 1 milion de dolari pe an, acestea vizând călătorii, spaţii de birouri sau salarii pentru echipa sa (în original – staff).

    Conform unei analize realizate de National Taxpayers Union Foundation, din 2000 până astăzi, foştii preşedinţi americani au cules beneficii în valoare totală de 56 de milioane de dolari.

    Demian Brady, director de cercetare în cadrul National Taxpayers Union Foundation, a subliniat pentru televiziunea americană că cel mai scump beneficiu pe care îl plăteşte statul federal pentru foştii preşedinţi vine sub forma subvenţiei pentru plata chiriei unor spaţii de birouri – întrucât nu există limită impusă prin lege.

    Foştii preşedinţi Bill Clinton, George W. Bush şi Barack Obama au încasat câte 500.000 de dolari în 2020, sub formă de subvenţii pentru plata chiriilor unor spaţii de birouri.

    Legea pentru foştii preşedinţi a fost votată iniţial în 1958, când Harry Truman se confrunta cu probleme financiare. Mai mulţi politicieni americani cer însă reducerea acestor beneficii pentru că în ziua de astăzi foştii preşedinţi au mai multe surse de venit, din activităţi precum discursuri sau chiar cărţi.

  • Cine o va înlocui pe Angela Merkel? Armin Laschet a câştigat şefia CDU şi din toamnă ar putea fi noul Cancelar al Germaniei

    • Armin Laschet are mari şasnse de a o înlocui pe Angelei Merkel la postul de cancelar, după parlamentarele din septembrie.
    • În prezent, Laschet o înlocuieşte în funcţia de preşedinte al partidului pe Annegret Kramp-Karrenbauer.
    • Un posibil contracandidat pentru această funcţie ar putea fi şi ministrul Sănătăţii, Jens Spahn.
    • Scrutinul parlamentar este programat în Germania pe 26 septembrie 2021.

    Premierul celui mai mare land, Armin Laschet, a câştigat alegerile interne din CDU şi are mari şasnse de a o înlocui pe Angelei Merkel la postul de cancelar, după parlamentarele din septembrie.

    Chiar dacă a fost cotat cu a doua sau a treia şansă, premierul Landului Renania de Nord-Westfalia a câştigat alegerile interne din CDU. Acesta a beneficiat de sprijinul tacit al Angelei Merkel, scrie DW.

    Armin Laschet, ales sâmbătă preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), este un aliat loial al cancelarului Angela Merkel şi intenţionează să menţină direcţia de centru-dreapta a formaţiunii politice conservatoare, prin măsuri de coeziune socială.

    Cine este Armin Laschet

    Armin Laschet, cel care are şanse mari de a deveni următorul cancelar al Germaniei, are 59 de ani şi l-a învins pe omul de afaceri conservator Friedrich Merz, cu un scor de 521 de voturi la doar 466, pentru Merz. Norbert Röttgen a fost cel de-al treilea candidat, dar a fost eliminat în primul tur al scrutinului intern.

    În prezent, Laschet o înlocuieşte în funcţia de preşedinte al partidului pe Annegret Kramp-Karrenbauer.

    Citiţi continuarea pe www.alephnews.ro

  • Cum a reuşit un angajat al Land Rover care a avut un concediu medical de 808 zile sa câştige procesul cu compania după ce a fost concediat din cauza absentei

    Potrivit publicaţiei Birmingham Live, Vic Rumbold, un angajat al companiei Jaguar Land Rover nu venea la munca în diverse ocazii şi invocând varii motive. Printre acestea, cele legate de sănătate, răni cauzate de locul de munca şi chiar şi un atac. Prin urmare, conducerea companiei a decis sa îl concedieze. Totuşi, Jaguar Land Rover nu a urmat procedurile corecte înainte de concedierea lui Rumbold, în decembrie 2018. 

    Astfel, el a dat în judecata compania, iar judecătorul din Birmingham i-a dat câştigat de cauza, în contextul în care “nu ar fi ajuns la un stadiu în care compania sa poată decide concedierea”. 

    Compania ar fi trebuit ca mai întâi sa îl avertizeze pe angajat in legătură cu absentele sale astfel încât sa se corecteze. 

    Angajatul pare ca într-adevăr avea probleme de sănătate – avea dureri puternice, astfel ca chiar nu a putut lucra între 12 martie şi 13 august în 2018, iar ulterior a avut nevoie de o operaţie de înlocuire de sold. 

     

    După ce au aflat de situaţia sa, reprezentanţii companiei i-au atribuit noi sarcini, descrise de aceştia drept construite în special pentru ca el sa se întoarcă la munca.

    Jaguar Land Rover a explicat ca “nivelul acesta de absenta în ultimii 18 ani costa compania aproximativ 130.000 de dolari”. 

     

    Din moment ce angajatului bolnav nu i s-au oferit condiţiile sa lucreze, Vic Rumbold va primi compensaţii de la angajator – suma urmând a fi decisă anul următor.

  • Topul salariilor în 2020: Cine a câştigat cel mai bine şi unde au fost cel mai mari creşteri salariale

    În 2020, cele mai mari salarii au fost au fost câştigate de angajaţii din IT, de cei din extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale şi de cei din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obtinute din prelucrarea ţiţeiului. Pe poziţiile următoare s-au aflat salariaţii cu activităţi de editare şi cei din activităţile de servicii anexe extracţiei, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, centralizate de Ziarul Financiar.

    Astfel, angajaţii din sectorul IT câştigau în octombrie 2020 (cele mai recente date) un salariu mediu net de 7.674 de lei, în creştere cu 556 de lei comparativ cu aceeaşi lună din 2019. La distanţă considerabilă se găseau cei din extracţia petrolului care aveau un salariu mediu net de 6.251 de lei în octombrie 2020, în creştere cu 596 de lei faţă de octombrie 2019. Iar următorii din top trei cele mai mari salarii din economie, angajaţii din domeniul fabricării produselor de cocserie şi a produselor obtinute din prelucrarea ţiţeiului, câştigau în medie 6.171 de lei în octombrie 2020, cu 516 lei mai mult decât în aceeaşi lună din 2019.

    Nu la distanţă mare se găsesc salariaţii cu activităţi de editare. Ei au avut un salariu mediu net de 6.093 de lei pe final de 2020, în creştere cu 1.028 de lei. Această este cea mai mare creştere salarială înregistrată între octombrie 2019 şi octombrie 2020. Această diviziune a economiei include editarea cărţilor, broşurilor, pliantelor, dicţionarelor, enciclopediilor, atlaselor, hărţilor, etc.; editarea ziarelor, revistelor şi periodicelor; editarea repertoarelor, a listelor de adrese şi a altor publicaţii similare, precum şi editarea produselor software.

    Al cincilea cel mai mare salariu din economia locală a fost al angajaţilor din activităţile anexe extracţiei, respectiv de 5.755 lei în octombrie 2020, în creştere cu 664 de lei faţă de octombrie 2019.

    La polul opus, cele mai mici salarii din economia locală au fost cele ale angajaţilor din industria HoReCa, cea mai afectată de pandemia de Covid-19. Aici, oamenii au câştigat în medie 1.720 de lei net în octombrie 2020, cu circa 100 de lei mai puţin decât în aceeaşi lună a anului trecut. Cel mai mult au scăzut salariile din transporturile aeriene, de la 5.511 de lei în octombrie 2019 la la 4.467 de lei în octombrie 2020. Aceasta a fost o altă industrie lovită grav de pandemie, multe dintre zborurile fiind anulate şi o serie de aeronave fiind ţinute la sol.

    Pentru anul viitor, Comisia Naţională de Prognoză previzionează că salariul lunar mediu net va ajunge la 3.406 lei, în creştere cu 6,9% comparativ cu valoarea înregistrată în 2020.

    De altfel, salariile medii nete au crescut şi în plină pandemie, în octombrie 2020 înregistrând o valoare de 3.343 de lei, cu 7,3% mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, conform datelor de la INS.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • De ce este importantă licitaţia 5G: Grecia a câştigat peste 370 de milioane de euro în urma alocării de spectru radio

    Grecia a reuşit să câştige 372,26 de milioane de euro în urma licitaţiei pentru spectru radio necesar operatorilor de telefonie mobilă pentru a dezvolta şi a lansa pe scară largă reţele 5G, conform Reuters.

    Licitaţia a fost câştigată de OTE Group, Vodafone şi Wind Hellas.

    În România, licitaţia 5G a fost amânată de mai multe ori, iar acum este programată pentru al doilea trimestru al anului viitor, potrivit ANCOM.

    Motivul pentru care licitaţia a fost amânată de mai multe ori în România nu a fost explicat niciodată, deşi bugetul statului ar putea avea încasări de peste o jumătate de miliard de euro din aceasta.

  • IT-iştii au revenit în octombrie pe primul loc în topul salariilor, după ce pierduseră poziţia în septembrie. Salariul mediu net pe economie urcă la 3343 lei, cu 7,3% peste octombrie 2019

    Salariul mediu net a crescut în octombrie cu 22 lei faţă de septembrie, la 3343 lei, sectorul de IT&C revenind pe primul loc, cu o medie de 7674 lei, după ce cu o lună în urmă poziţia fusese preluată de sectorul de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, arată datele INS.

    La polul opus, cele mai mici salarii se menţin în  zona de hoteluri şi restaurante (1720 lei).

    Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,3%.

    Salariul mediu brut s-a majorat la 5452 lei, cu 38 lei (+0,7%) peste septembrie 2020.

    Potrivit datelor INS, în luna octombrie, în majoritatea activităţilor nivelul câştigului salarial mediu net a avansat faţă de luna precedentă, cele mai mari creşteri fiind în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (7%) şi în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea echipamentelor electrice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (3-5%).

    În schimb, salariile din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au scăzut cu o medie de 21,7%, cele din extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale cu 16%, iar cele din transporturi aeriene cu 14,5%.

    În sectorul bugetar, salariul mediu net a crescut faţă de septembrie în învăţământ (+3,2% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,1%).

    Indicele câştigului salarial real a fost 104,9% pentru luna octombrie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 100,5% pentru luna octombrie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 224,8%, cu 1,0 punct procentual mai mare faţă de cel înregistrat în luna septembrie 2020.­