Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică şi cei ai Casei de Asigurări de Sănătate Galaţi spun că nu au fost informaţi oficial despre o decizie a Ministerului Sănătăţii privind desfiinţarea acestor instituţii şi că o astfel de măsură nu ar duce la eficientizare sau reducere a cheltuielilor. “Deocamdată nu am primit la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică nicio informare în acest sens. Ce vă pot spune este că sunt total de acord cu reformarea sistemului de sănătate, dar revoluţia acestui sistem se poate face, din punctul meu de vedere, prin două aspecte şi ţinând cont că în centrul acestui sistem se regăseşte pacientul. În primul rând, ar trebui făcută complet informatizarea. Apoi, trebuie stabilit un pachet de măsuri de bază pentru toţi cetăţenii României. Doar astfel poate creşte finanţarea sistemului medical românesc”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea.
Tag: CAS
-
Nicolăescu: DSP judeţene consumă 10% din fondurile MS, CAS judeţene mănâncă 3% din FNUASS
Direcţiile de sănătate publică judeţene consumă 10% din fondurile de administrare ale Ministerului Sănătăţii, iar casele de asigurări de sănătate judeţene “mănâncă”, potrivit legii bugetului, 3% din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, a declarat marţi ministrul Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică judeţene vor fi desfiinţate în următoarele zile, măsură care va aduce economii la buget. “Vom încerca să găsim resurse în interiorul sistemului reducând birocraţia, eliminând verigile birocratice care, din punctul meu de vedere, nu-şi mai găsesc locul, care sunt verigi birocratice făcând parte din sistemul comunist. Noi funcţionăm cu aceleaşi structuri deconcentrate din 1950. Totuşi, au trecut mulţi ani de atunci. Ca atare, în câteva zile veţi vedea o măsură radicală, desfiinţarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, care consumă circa 10 la sută din fondurile de administrare ale Ministerului Sănătăţii. Banii îi vom duce către programele naţionale în special, acolo unde avem deficit de finanţare. Vom desfiinţa casele judeţene de asigurări de sănătate. Ele mănâncă, dacă ştiţi, pe legea bugetului trei la sută din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate”, a spus ministrul Eugen Nicolăescu la Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, organizat cu ocazia “Săptămânii Pacienţilor”.
-
Valoarea contractelor avute de spitalele din Bucureşti, de stat şi private, cu Casa de Asigurări de Sănătate
67 de spitale din Bucureşti au avut contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), din care aproximativ 20 sunt private. MedLife, Sanador şi Regina Maria se numără printre operatorii privaţi care au contracte de milioane de lei cu CASMB, arată o analiză ZF pe baza datelor existente pe site-ul instituţiei. În timp ce dintre spitalele de stat, cel mai mare contract este cel al Institutului Fundeni (88 mil. lei), la privat cel mai mare contract este al Sanador (15,1 mil. lei). În total, cele 67 de instituţii au avut un buget cumulat de 1,057 mld. lei.
Lista spitalelor în contract cu CASMB şi valoarea contractelor poate fi descărcată aici
-
Analiştii financiari despre politica din România: care e riscul nr. 1 pentru 2013
Planurile fiscale ale ambelor grupări sunt însă neclare, singurele anunţate până acum fiind intenţiile USL de a reduce TVA la alimentele de bază, reducerea CAS şi trecerea la impozitarea progresivă, cu precizarea că nu le pot pune însă în practică decât după preluarea puterii prin alegeri.
În aceste condiţii, cel mai mare risc pentru anul post-electoral 2013 este ca noul guvern, indiferent de formaţiunile care îl vor compune, să adopte un program de relaxare fiscală care să pericliteze acordul cu FMI, apreciază analiştii grupului olandez.
-
Ponta: Firmele care angajează şomeri cu vârsta sub 25 ani nu vor plăti un an CAS pentru aceştia
“Vom anunţa sprijinul pentru cei care angajează şomeri sub 25 de ani, faptul că un an de zile nu plătesc contribuţii de asigurări”, a spus Ponta, la Antena 3. El a precizat că va anunţa luni măsurile avute în vedere de Guvern, alături de ministrul de Finanţe.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
7,7%
cu atât au crescut sumele colectate din CAS în primele 5 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,5 mld. lei17,56 mil.
numărul şomerilor din zona euro în luna mai, cu 1,82 mil. persoane mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, corespunzător unei rate record de 11,1% a şomajului107.000
numărul patronilor de firme în 2011, din care 74,5% erau patroni de firme cu 1-5 salariaţi, iar 44,2% îşi desfăşurau activitatea în comerţ12,4%
contribuţia estimată pentru 2010 a energiei din surse regenerabile la consumul final brut de energie în UE, comparativ cu 11,7% în 2009 şi 10,5% în 20084,6%
creşterea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, ajustată sezonier, în primele cinci luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
-
Ponta: Aştept de la OMV şi Erste “un parteneriat onest” cu Guvernul. Cota de 16% şi Codul Muncii nu se schimbă
“Mă văd cu ei şi pentru a discuta lucruri foarte concrete care ţin de investiţiile făcute şi de Erste şi de OMV în România. Aşteptarea mea publică de la aceste mari companii este să continue să investească în România. Asta este să aibă un parteneriat cât mai bun şi cât mai onest cu Guvernul României şi cu autorităţile române şi, evident, ca în orice negociere, să obţinem condiţii pentru România cât mai bune”, a precizat Ponta.
Întrebat dacă la întâlnirea cu reprezentanţii OMV va discuta şi despre preţul carburanţilor, premierul a răspuns că “vom discuta despre toate problemele care ţin de OMV România”.
El a precizat că, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitori, “mesajul pe care vreau să-l dau tuturor investitorilor, în special, sigur, celor austrieci, dar şi celorlalţi cu care mă voi vedea, este un mesaj de stabilitate şi predictibilitate”, inclusiv în privinţa cotei unice de impozitare de 16%.
“România nu este neatractivă din cauza cotei de impozitare, dimpotrivă, aceasta e foarte scăzută faţă de nivelul european. România are probleme în ceea ce priveşte birocraţia, utilizarea fondurilor europene – multe companii austriece au venit în proiecte care implicau fonduri structurale şi de coeziune pe care nu reuşim, după cum ştiţi, să le absorbim foarte bine -, are probleme de corupţie – acolo unde este cazul şi ne-au sesizat, evident că e treaba justiţiei asta, nu a Guvernului – şi probleme în ansamblu de stabilitate a legislaţiei în ceea ce priveşte mediul de afaceri”, a adăugat Ponta.
Conform premierului, nu va fi modificată nici legislaţia muncii. “Peste 90% din actualul Cod al muncii il considerăm bun. Sunt câteva modificări pe care vrem să le facem în reglementarea conflictelor de muncă, a contractelor colective, dar în ansamblu, pentru investitori, legislaţia noastră nu este o legislaţie rea”, a precizat el. “Problema rămâne în continuare a contribuţiilor de asigurări sociale. Or, acolo ştiţi foarte bine decizia noastră ca în 2013 să avem o reducere a acestor contribuţii. Nu am vrut să mă angajez în faţa investitorilor, nu pot să fac acest lucru până nu avem discutat clar cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană proiecţia bugetului pe 2013. Până atunci, nu vreau să fac promisiuni anticipate.”
“Apreciez orice companie, pentru orice loc de muncă creat sau orice salariu dat unui angajat român, deoarece cu toţii ştim că Europa trece printr-o perioadă dificilă şi foarte riscantă”, a declarat Victor Ponta la Forumul economic România – Austria, organizat luni la Viena de Camera Economică Federală (WKO). “Am venit în această primă vizită pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de toate companiile austriece care investesc bani şi creează locuri de muncă şi pentru a transmite mesajul că ne pasă de investiţiile dumneavoastră şi am dori să găsim modalităţi, nu numai pentru a le garanta, dar şi pentru a vă încuraja să investiţi mai mult şi să aveţi o mai mare încredere în viitorul ţării mele.”
Vizita în Austria include şi întâlniri cu preşedintele federal, cu cancelarul, preşedintele parlamentului şi primarul Vienei. Victor Ponta este însoţit de Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor, de consilierii Mihnea Constantinescu şi Eugen Todorovici, precum şi de Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.
-
Graficul săptămânii: Ce a încasat statul
Cel mai mult au crescut faţă de 2010 încasările din TVA (cu 22,1%), urmate de CAS (cu 10,8%), iar la scăderi se remarcă veniturile nefiscale, care includ şi redevenţele statului (cu 6,3%).
-
Ce urmează în relaţia cu FMI după căderea guvernului Ungureanu
USL “nu vinde pielea ursului din pădure, am anunţat deja că vom respecta toate angajamentele internaţionale ale României”, a spus vineri liderul PSD, Victor Ponta, imediat după ce s-a anunţat rezultatul moţiunii de cenzură care a dat jos guvernul Ungureanu. A fost prima asigurare dată de Ponta pentru uzul pieţelor financiare şi al investitorilor, câţi vor mai fi rămas la această oră tentaţi să pună la îndoială fidelitatea tuturor marilor partide din România faţă de programul cu FMI. Cert e că negocierile între misiunea FMI şi autorităţi, care tocmai aveau loc la Bucureşti când guvernul Ungureanu a căzut, au fost întrerupte, rămânând ca discuţiile tehnice să continue cu experţii.
Dacă nu se pune problema unei cotituri de politică economică, pe care niciun guvern nu şi-o permite, iar criza şi austeritatea au demolat până acum prea multe guverne în Europa încât căderea celui din România să mai impresioneze pe cineva (cabinetul de coaliţie din Olanda tocmai a picat, guvernul ceh încerca şi el vineri să facă faţă unui vot de încredere, la câteva zile după demonstraţii care au scos în stradă peste 100.000 de oameni), rămân însă efectele de moment. În primul rând, căderea guvernului a crescut presiunea speculaţiilor pe leu – ducând cursul puţin peste 4,4 lei/euro – şi e văzută de analiştii băncilor drept un factor de reducere a şanselor ca BNR să procedeze la o nouă reducere de dobândă, în şedinţa din 2 mai a consiliului de politică monetară. “Nu sunt excluse presiuni suplimentare de depreciere în perioada următoare, depinzând însă de evoluţiile de pe scena politică”, apreciază analiştii Raiffeisen Bank România.
În privinţa urmărilor pe plan politic, “componenţa noului guvern este incertă, cu cel puţin două opţiuni pentru preşedintele Băsescu”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. “Una ar fi un guvern de tehnocraţi susţinut de toate partidele, cu dezavantajul că ar avea capacitate limitată să adopte, până la alegerile din noiembrie, decizii importante pentru dezvoltarea României. Cealaltă ar fi a unui guvern condus de Victor Ponta, liderul PSD, sprijinit de PNL; cum cele două partide au prima şansă de a câştiga alegerile parlamentare, aceasta ar putea fi o variantă mai bună pentru stabilitatea politică pe termen lung.”
Vizita misiunii FMI ar fi urmat să fie centrată pe măsurile de relansare a economiei, în condiţiile în care Fondul îşi bazează estimarea de creştere a PIB cu 1,5% în 2012 pe “o sporire treptată a cererii interne private şi pe creşterea absorbţiei fondurilor UE”, ţinând cont că anul nu mai e considerat prielnic pentru cererea de export şi pentru cererea bazată pe credite bancare. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, considera chiar că autorităţile vor sacrifica ţinta de deficit de 1,8% din PIB (cash), care va fi deplasată la 2,5%, din cauza cheltuielilor specifice anului electoral, mai ales pe fondul rezultatelor proaste în sondaje ale PDL. Măsurile de largheţe bugetară (o majorare a salariilor înainte de alegerile locale din iunie şi/sau reducerea CAS pentru angajaţi şi poate şi pentru angajatori) ar fi putut fi anunţate chiar după încheierea misiunii FMI-CE-Banca Mondială, prevăzută oficial să se încheie la 7 mai.
Tot Muscalu adăuga însă că “din moment ce procesul de ajustare fiscală doar va încetini, nu se va opri, o astfel de depăşire a ţintei de deficit n-ar trebui să îngrijoreze prea tare pieţele; cu toate acestea, poziţia în sondaje a PDL sugerează că există riscul unor cheltuieli şi mai mari”. În ceea ce îl priveşte, Victor Ponta a explicat recent, într-o scrisoare către ex-premierul Ungureanu, că susţine majorarea salariilor în paralel cu reducerea CAS, ca metodă de stimulare a economiei astfel încât “să susţinem şi pensiile, şi plata salariilor, şi plata datoriilor câtre FMI”.
Cu o guvernare USL, diferenţe notabile faţă de abordarea PDL ar putea apărea însă la două capitole chiar neplăcute ale negocierilor cu FMI: angajamentul fostului guvern că va proceda până la jumătatea anului la o majorare cu 5% a preţului energiei pentru toţi consumatorii şi angajamentele încă neîndeplinite privind procesul de privatizare totală sau parţială pentru Oltchim, Cupru Min, Transgaz, Poşta Română, Nuclearelectrica, filiale ale Electrica şi CFR Marfă. Fostul ministru al economiei, Lucian Bode, a promis că va rediscuta cu FMI lista companiilor, însă între timp a venit moţiunea, aşa încât toate acestea vor cădea în sarcina noului guvern.