BusinessMagazin

Tag: carduri

  • 30% din tichetele de masă ale Sodexo vor fi electronice în trei ani

    Compania Sodexo activă pe piaţa tichetelor de masă  va emite de anul acesta  carduri Gusto Pass. Prin intermediul acestora, agajatorii şi angajaţii vor putea să opteze şi pentru livrarea tichetelor electronice. Sodexo estimează pentru următoarele 12 luni un procent de 8% pentru livrarea tichetelor electronice, însă în trei ani se aşteaptă o creştere a cererii acestora de până la 30 %.

    Primele companii care doresc să beneficieze de noua implementare a Sodexo sunt cele care activează în tehnologie, precum  IT, telecomunicaţii, ecommerce, call center. Sodexo a anunţat deja primele parteneriate cu reţelele de magazine – Carrefour, Mega Image şi Profi fiind primele trei unde vor putea fi folosite cardurile de masă Gusto Pass. În prezent, acestea pot fi folosite la 85 % dintre comercianţii de pe teritoriul ţării.

    Pentru identificarea tendinţelor privind preferinţele angajaţilor/angajatorilor în legătură opţiunile de tichete de masă, Sodexo a efectuat un sondaj în intervalul mai-iunie 2015 pe un eşantion de 3000 de companii partenere.

    Sodexo are parteneriate cu 66.500 de unităţi de retail pentru acceptarea tichetelor de masă de hârtie, însă compania îşi propune extinderea reţelei de comercianţi ce vor accepta ambele categorii de tichete.

     

  • Sodexo va emite tichete de masă în format electronic. Până la 30% din totalul tichetelor vor fi emise pe carduri, în următorii trei ani

    Începând de anul acesta, Sodexo emite carduri de masă Gusto Pass, iar angajatorii şi angajaţii pot opta pentru tichete de masă în format electronic sau pe hârtie.

    Cele mai multe dintre companiile care intenţionează să acorde tichete de masă în format electronic angajaţilor în următoarele 12 luni activează în tehnologie. Printre primele companii care vor adopta tichetele pe suport card sunt din IT, telecomunicaţii, ecommerce, Business Process Outsourcing (BPO) şi call center.

    Sodexo estimează că, din totalul tichetelor de masă pe care le va emite în primul an de la introducerea voucherelor electronice, aproximativ 8% vor fi în format card, ajungând ca, în primii trei ani, volumul de tichete pe card să reprezinte 30% din total.

    Compania a anunţat deja primele mari parteneriate cu trei reţele de magazine: Carrefour, Mega Image şi Profi, în cadrul cărora vor putea fi utilizate cardurile de masă Gusto Pass. În prezent, reţeaua de comercianţi la care pot fi utilizate cardurile de masă Sodexo Gusto Pass acoperă peste 85% din teritoriul ţării.

    Compania Sodexo, al 18-lea angajator mondial, a fost înfiinţată de către Pierre Bellon în 1966, în Marsilia (Franţa). Grupul operează în 80 de ţări şi are 420.000 de angajaţi şi a avut anul trecut o cifră de afaceri de 18 miliarde de euro. În România, Sodexo activează din 1998.

  • Ce câştigă de fapt băncile din cardurile de credit cu „rate fără dobândă“

    Reţeta turcească de rată fără dobândă pentru cumpărăturile plătite cu cardul de credit a fost preluată de multe bănci în ultimii ani, dar în realitate ceea ce este promovat ca fiind fără dobândă este valabil doar în cazul unei părţi a clienţilor, restul nereuşind să plătească rata integral la timp şi ajungând astfel sub povara ratelor de dobândă de 25-30% pe an.

    Banca Transilvania spune că ponderea plăţilor în rate efectuate de posesorii de carduri de credit ai BT în primul trimestru din totalul tranzacţiilor de cum­părături (atât din ţară, cât şi din străină­tate) este sub 5%.

    AFLĂ CARE ESTE CÂŞTIGUL REAL AL BĂNCILOR ÎN CAZUL CARDURILOR DE CREDIT CU “RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ”

  • Doi foşti corporatişti au devenit antreprenori şi ţintesc venituri de două milioane de euro din banii colegilor

    Afacerea axată pe vânzarea de carduri 7card care le oferă angajaţilor acces, în baza unui singur abonament, la câteva sute de săli de sport din ţară, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de un million de euro. Fondatorii acesteia, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru estimează dublarea cifrei de afaceri în 2015.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC au investit câteva sute de mii de euro în afacerea cu carduri 7Card prin care,  în baza unui abonament lunar, clienţii pot beneficia de acces în cadrul anumitor săli de sport.

    Volumul mare de săli din portofoliul 7card permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli. Cu un card unic de acces la o gamă variată de activităţi sportive, 7card se adresează atât angajaţilor, cât şi companiilor. La nivel de Capitală, valoarea medie a unui abonament 7card este de 125 de lei, în timp ce la Braşov, Ploieşti şi Iaşi este 94 de lei/lună, iar la Timişoara şi Cluj Napoca de 92 de lei.

    Raportat la numărul de abonaţi în companii, în Bucureşti, sectorul cel mai activ este IT, urmat de telecom şi bancar. În Timişoara, cele mai active sunt sectoarele IT şi FMCG, în Cluj Napoca – bancar şi IT, iar în Braşov – IT, bancar şi telecom. Peste 55% dintre abonaţi sunt femei.

    Compania a anunţat recent şi extinderea la nivel national. Astfel, până la finalul anului, angajaţii din peste 10 oraşe vor avea acces la o reţea de peste 200 de săli de sport. În perioada imediat următoare, 7card va începe să activeze în Constanţa (luna iunie), Sibiu (luna iulie), Piteşti, Craiova, Oradea, Bacău, Târgu Mureş. Până la finalul anului, 7card va fi prezent în aproximativ 12 oraşe, inclusiv Bucureşti.  Până în luna iulie, Sibiu şi Constanţa vor intra în reţeaua 7card, care ajunge astfel să acopere peste 200 săli de sport la nivel naţional, 8 oraşe şi peste 8.000 de abonaţi.

    Pentru cei cărora le place dansul, dar şi squash-ul, tenisul sau orice alte sporturi, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC, au venit cu soluţia, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Prin intermediul companiei Benefit Seven şi a cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 120 şi 150 de lei, clienţii lor au acces la circa 140 de săli de sport din Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca şi Braşov, în care pot să practice de la fitness la escaladă.

    Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cei care doresc utilizarea cardurilor este să fie angajaţi ai companiilor cu care Benefit Seven a încheiat parteneriate de colaborare.

  • Trei bulgari, arestaţi după ce au clonat mai multe carduri bancare, în Bucureşti

    “La data de 24 mai, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (BCCO) şi procurorii DIICOT din Bucureşti, au depistat în flagrant delict, în Bucureşti, un trei bărbaţi, de 20, 28 şi 42 de ani, cetăţeni bulgari, în timpul săvârşirii unor infracţiuni informatice”, a anunţat Poliţia Română.

    Conform sursei citate, în noaptea de sâmbătă spre duminică, bulgarii au montat dispozitivul de copiere al cardurilor pe un ATM situat pe Şoseaua Giurgiului, după care l-au instalat pe alte două bancomate din zona Unirii şi Nerva Traian.

    În urma percheziţionării celor trei bulgari şi a maşinii pe care o foloseau, au fost găsite mai multe dispozitive de copire a datelor cardurilor bancare şi a codului PIN, instrumente folosite pentru montarea şi demontarea dispozitivelor de pe bancomat, un laptop, telefoane mobile, precum şi mai multe carduri.

    Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR.

  • Dosarul infracţiunilor informatice cu un prejudiciu de 15 milioane de dolari. Procurorii cer arestarea altor 13 persoane

    Cele 13 persoane reţinute pentru 24 de ore vor fi duse la Tribunalul Bucureşti, unde procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) vor cere emiterea unor mandate de arestare pentru 30 de zile pe numele acestor suspecţi.

    Între cei 13 reţinuţi se numără şi fotbalistul de la FC Otopeni Bogdan Ghiceanu.

    Pe lângă fotbalistul Bogdan Ghiceanu, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi arbitrul de fotbal Ionuţ Chiriac şi luptătorul K1, Marius Ioan Curtas, au afirmat, pentru MEDIAFAX, surse din Poliţie.

    Luptătorul K1 are calitatea de martor în acest caz, au precizat sursele citate.

    De asemenea, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi şi doi poliţişti, potrivit unor surse din DIICOT.

    Liderii grupării vizate de percheziţiile de duminică investeau banii proveniţi din comiterea infracţiunilor în imobile, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT.

    Procurorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au făcut, duminică, 42 de percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Bucureşti, Bârlad, Bacău, Piteşti, Galaţi şi Constanţa, pentru a destructura un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice şi spălare de bani.

    Anchetatorii au ajuns la concluzia că în perioada februarie – decembrie 2013, grupul infracţional organizat, format din peste 50 de persoane, cetăţeni români şi străini, a efectuat retrageri frauduloase de numerar (peste 34.000 de operaţiuni), în 24 de state, respectiv SUA, Belgia, Canada, Columbia, Republica Dominicană, Egipt, Estonia, Germania, Indonezia, Italia, Japonia, Letonia, Malaezia, Mexic, Pakistan, România, Rusia, Spania, Sri Lanka, Thailanda, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, în valoare de peste 15 milioane de dolari, precizează sursa citată.

    În activitatea infracţională au fost vizate bănci din SUA şi Oman.

    “Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că liderii grupării au accesat în mod neautorizat sistemele informatice ale unor instituţii bancare obţinând astfel datele unor carduri aferente conturilor unor mari corporaţii, iar ulterior respectivele date erau inscripţionate pe carduri clonate şi distribuite către alţi membri ai grupării”, precizează anchetatorii.

    Operaţiunea de retragere de numerar de la bancomate se efectua în mod organizat, într-un interval de timp stabilit, în zilele nelucrătoare ale băncilor. Membrii grupării efectuau retrageri frauduloase de numerar, concomitent, de la bancomatele unor instituţii bancare din Japonia, Anglia, Germania, Italia, Spania, Belgia şi România.

    “Grupul infracţional a acţionat în acelaşi mod la data de 2 decembrie 2013, în România, reuşind să efectueze 4.200 de retrageri frauduloase, în valoare de 5.000.000 de USD, de la ATM-uri ale unor instituţii bancare din 15 oraşe. Totodată, la data de 20 februarie 2013 a fost retrasă din Japonia de către aceeaşi membrii ai grupării suma de 9.000.000 USD”, conform anchetatorilor.

    În urma percheziţiilor de duminică, au fost găsite şi ridicate 16 laptopuri şi telefoane mobile folosite în activitatea infracţionala, două kilograme de aur în lingouri, tablouri şi suma de 150.000 de euro.

    De asemenea, liderii grupării au investit sumele de bani provenite din săvârşirea infracţiunilor în bunuri mobile şi imobile asupra cărora se vor institui măsuri asiguratorii, precizează procurorii DIICOT.

    La sediul DIICOT Bucureşti au fost aduse, pentru a fi audiate, 25 de persoane.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Jandarmeriei Române.

  • Aproape 50 de percheziţii, într-un dosar de infracţiuni informatice. Prejudiciul – 12,6 milioane de dolari

    Procurorii şi poliţiştii fac 47 perchezitii domiciliare, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Vaslui, Bacău şi Argeş, pentru prinderea unor cetăţeni români şi străini, care au acţionat atât în Romania, dar şi în Japonia, Germania, Olanda, Belgia şi Italia, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor.

    Până la acest moment, oamenii legii au găsit, în urma percheziţiilor, peste 150.000 de euro, două kilograme aur în lingouri, tablouri şi laptopuri, pe care le-au ridicat de la locuinţele suspecţilor.

    Conform anchetatorilor, gruparea a vizat bănci din Statele Unite ale Americii şi din Oman.

    Sursa citată precizează că, o dată ce un membru al grupului infracţional spărgea sistemul de protecţie al băncii, erau copiate datele unor carduri, aferente conturilor unor mari corporaţii şi, imediat ce erau obţinute astfel de date, cardurile erau clonate şi distribuite către alţi membrii ai grupării.

    Operaţiunea de retragere de numerar de la bancomate se efectua în mod organizat într-un interval de timp stabilit, astfel încât băncile de unde se efectuau retragerile să nu lucreze, suspecţii alegând zilele nelucrătoare. Mai mult, potrivit anchetatorilor, se efectuau retrageri atât de pe teritoriul mai multor localităţi din România, dar şi de pe teritoriul altor state europene, concomitent.

    Spre exemplu, în 2 decembrie 2013, au fost retraşi de pe teritoriul României 3,6 milioane de dolari, iar în 20 decembrie 2013 au fost retraşi din Japonia, de către aceeaşi membri ai grupării, nouă milioane de dolari. În total, gruparea a produs prejudicii de peste 12,6 milioane de dolari

    La acţiune participă delegaţi IGPR – BCCO Bucureşti, Serviciul de Combatare al Criminalităţii Informatice cu sprijinul SRI, DIPI, DOS şi al Jandarmeriei Române.

  • Cetăţean bulgar, prins la Bucureşti copiind date de carduri bancare de la ATM-uri

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Bucureşti l-au surprins în flagrant, sâmbătă, pe cetăţeanul bulgar R.K., în vârstă de 40 de ani, în timp ce monta/demonta mai multe dispozitive electronice destinate copierii datelor cardurilor bancare (tip skimming), la un ATM aparţinând unei bănci din zona Gării de Nord.

    În urma percheziţiei corporale efectuate asupra acestuia, au fost identificate mai multe dispozitive electronice, destinate copierii datelor cardurilor bancare.

    Bărbatul este suspectat că, în perioada martie-aprilie 2015, a instalat dispozitive electronice destinate copierii datelor cardurilor bancare la şase bancomate aparţinând mai multor bănci situate în Bucureşti şi Braşov, iar ulterior a demontat si ridicat instrumentele respective împreună cu datele conţinute de acestea.

    Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, au fost găsite şi ridicate dispozitive electronice de copire a datelor cardurilor bancare şi a codului de securitate PIN, instrumente folosite pentru montarea şi demontarea dispozitivelor de pe bancomat, un laptop, telefoane mobile, mai multe carduri bancare, printre care şi cele utilizate pentru testarea dispozitivelor, precum şi un card bancar falsificat.

    Cetăţeanul bulgar a fost reţinut, urmând sa fie prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • Parlamentul European a aprobat plafonarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile cu carduri

    Regulamentul, care are nevoie şi de aprobarea formală a Consiliului UE, a fost adoptat cu 621 voturi pentru şi 26 voturi împotrivă, potrivit BBC News.

    Documentul stipulează plafonarea comisioanelor pe care băncile le încasează la procesarea tranzacţiilor cu carduri la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, atât pentru tranzacţiile transfrontaliere, cât şi pentru operaţiunile naţionale.

    În cazul cardurilor de credit, statele UE vor putea reduce plafonul comisioanelor interbancare 0,3%, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    De asemenea, regulamentul va duce la creşterea nivelului de transparenţă în privinţa comisioanelor interbancare şi la extinderea mediului concurenţial în sectorul plăţilor cu carduri, prin reglementarea unor probleme privind autorizaţiile de funcţionare şi alţi factori care au îngrădit până în prezent libertatea comercianţilor de a-şi alege procesatorii de plăţi, potrivit Comisiei.

    “Costurile suportate de comercianţi şi consumatori au fost afectate de prea mult timp de comisioane bancare necompetitive şi netransparente. Acest regulament va plafona nivelul comisioanelor interbancare, va creşte transparenţa acestora şi va elimina un obstacol din calea tehnologiilor de plată inovatoare. Întrucât cardurile reprezintă cel mai utilizat instrument pentru plăţile online, regulamentul va fi şi un pas important pentru finalizarea Pieţei Unice Digitale Europene, a spus comisarul UE pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

    Limitarea comisioanelor interbancare a fost adoptată şi de Guvernul României, un proiect de lege pe această temă fiind trimis Parlamentului spre adoptare în aprilie anul trecut. Documentul adoptat de Guvern stipulează şi limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice, la 5.000 lei/persoană, respectiv 10.000 lei/persoană.

    Proiectul de lege a stârnit reacţii aprinse din partea procesatorilor de carduri. Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

    Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri au cerut aplicarea imediată a reducerilor de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.

    În prezent, în Uniunea Europeană sunt în circulaţie aproximativ 760 milioane de carduri bancare (1,5 carduri pe cap de locuitor), iar valoarea tranzacţiilor cu acest tip de instrument depăşeşte 100 miliarde de euro pe an.

    În România, la finele anului 2013 existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.