BusinessMagazin

Tag: calificare

  • Peste 2000 de angajaţi ai CEO şi CEH, DISPONIBILIZATŢI în acest an, ar putea fi angajaţi în Timiş

    La iniţiativa Mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, joi, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, au avut discuţii pe tema “Soluţii concrete pentru criza forţei de muncă calificată din judeţul Timiş”. În total, peste 90 de companii din judeţ, care caută personal calificat, s-au întâlnit cu conducerea Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara, care vor disponibiliza în acest an peste 2.400 de salariaţi.

    Sorinel Boza, preşedintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia, a declarat, înainte de întâlnirea cu oamenii de afaceri, că până la sfârşitul anului 2018, vor fi disponibilizaţi 1.750 de angajaţi, dintre care 1.000 în acest an.

    „Sunt ingineri, directori, lăcătuşi, sudori, excavatorişti, oameni sută la sută calificaţi, cu vârste între 46 şi 57 ani. Eu cred că oamenii ar fi dispuşi să vină la lucreze în Timiş, pentru că judeţul Gorj, din păcate, nu are şi alte variante, în acest moment, iar distanţa dintre cele două judeţe este de doar 300 de kilometri. Vom discuta cu partenerii de afaceri de aici pentru a vedea care este necesarul, apoi ne vom întâlni cu salariaţii şi le vom prezenta variantele”, a explicat Sorinel Boza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un politican englez îi JIGNEŞTE fără RUŞINE pe români: Avem nevoie de oamenii cu înalte calificări nu de…

    Marea Britanie va reforma sistemul în domeniul imigraţiei după Brexit, afirmă un politician conservator britanic, lordul Nigel Lawson, avertizând că afacerile financiare trebuie stimulate să rămână pe teritoriul britanic, explicând însă că nu este nevoie de “români…
     
     

  • Joburi plătite bine şi care nu necesită studii superioare: “Piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”

    Astfel, în topul meseriilor rare, unde este necesară absolvirea unei facultăţi, se află cele de inginer topograf, inginer tehnician aparatură medicală, monitor studii clinice, inginer geodez şi actuar.

    “Unele dintre aceste meserii sunt rare prin natura lor, piaţa locurilor de muncă fiind una nu foarte ofertantă, aşa cum este cazul inginerilor în topografie sau a celor geodezi. Însă, în cazul joburilor de actuar, piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    În ceea ce priveşte remuneraţia pentru aceste poziţii, reprezentanta Smartree a subliniat că, dacă salariul inginerilor specializaţi în topografie, geodezie şi aparatură medicală poate să înceapă de la 2.500 lei net/lună, actuarii pot câştiga un minimum de 3.000 lei net/lună. De asemenea, un job rar şi foarte bine plătit este cel de monitor studii clinice, unde salariul mediu ajunge  în jurul a 6.000 lei net/lună.

    Dincolo de meseriile rare, unde este necesară o diplomă de licenţă, există totuşi o listă de poziţii la fel de rar întâlnite, unde însă personalul nu are nevoie de pregătire superioară. Astfel, în topul meseriilor de acest fel se află cele de controlor trafic aerian, sudor argon, macaragiu, alpinist utilitar, grefier sau somelier.

    “Chiar dacă nu este necesar să ai studii suprioare, acestea sunt totuşi meserii speciale, care presupun anumite cursuri şi calificari. Pentru a ajunge controlor de trafic aerian, în afara examenului de admitere, unul foarte strict, urmează o perioadă de formare profesională, specifică acestui domeniu. De asemenea, calificarile de macaragiu şi sudor sunt dobândite în urma absolvirii unor şcoli profesionale, iar pentru cele de grefieri şi somelieri, sunt organizate cursuri de formare profesională specifice”, a mai spus Raluca Peneş.

    Însă, odată realizate calificările necesare, aceste categorii de joburi aduc cu sine avantajul unei remuneraţii ridicate. Astfel, salariul de început al unui controlor de trafic aerian este de aproximativ 20.000 lei net/lună, ajungând si la 30.000 lei net/lună, după câţiva ani de experienţă.

    Pe de altă parte, macaragii, sudorii specialziaţi în argon şi alpiniştii utilitari câştigă, în medie, între 3.000 şi 3.500 lei net/lună. Somelierii, în funcţie de competenţe şi nivelul de experienţă, pot câştiga în medie 4.500 lei net/lună, iar salariul unui grefier poate urca până la 4.000 lei net/lună.

    Raluca Peneş a subliniat, de asemenea, că meseriile de macaragiu şi sudor sunt tot mai rar întâlnite, deoarece există un deficit acut de personal calificat în aceste domenii, foarte mulţi dintre cei ce deţin astfel de aptitudini îndreptându-se către joburi în alte ţări.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • 2017, cel mai bun an pentru hotelierii români

    45,6% dintre hotelierii români au o viziune pozitivă cu privire la evoluţia numărului de turişti care vor alege ca destinaţie România, faţă de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de portalul de rezervări online HotelGuru.ro în rândul hotelierilor parteneri.

    Principalele servicii pe care cei mai mulţi dintre deţinătorii de hoteluri le-ar îmbunătăţi în anul 2017 sunt confortul camerelor (78,9%) şi dezvoltarea zonei SPA din cadrul unităţilor de cazare. Unul dintre motive pentru optimismul hotelierilor români este dat şi de introducerea voucherelor turistice pentru persoanele care lucrează în instituţii de stat, vouchere ce vor fi introduse de la 1 iulie 2017 şi a căror contravaloare este de 1450 lei. 

    De asemenea, o altă resursă de creştere sunt şi investiţiile pe care hotelierii intenţionează să le facă în facilităţile lor. Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că plănuiesc să îşi dezvolte serviciile în anul 2017. Majoritatea intenţionează să îmbunătăţească nivelul de confort din camere, în timp ce peste 20% dintre hotelieri şi-ar dori să ofere oaspeţilor condiţii mai bune în zonele de relaxare şi SPA. În topul serviciilor pe care hotelierii intenţionează să le dezvolte se regăsesc şi cele legate de restaurant.

    Când au fost întrebaţi cum ar califica anul 2016 din punct de vedere al rezervărilor, numeroase răspunsuri au indicat faptul că majoritatea hotelierilor aveau aşteptări mai mari (50,9%). Un procent de 42,1% dintre respondenţi au răspuns că a fost un an foarte bun, în timp ce doar 7% au afirmat că în 2016 au avut mai puţini turişti faţă de anii trecuţi.

    Aproximativ jumătate dintre respondenţi îşi propun că în acest an să dezvolte campanii de promovare şi să-şi crească numărul personalului calificat din cadrul unităţilor de cazare.

    Bugetul mediu alocat de turişti pentru petrecerea unui sejur în ţară se încadrează între 300 şi 500 lei de cuplu. Conform hotelierilor, majoritatea celor care se cazează preferă să stea între două şi trei nopţi. 73% dintre hotelierii din România primesc cele mai multe solicitări pentru perioada weekend-urilor. În acelaşi timp, clienţii a 26% dintre unităţile de cazare aleg să facă rezervări pentru o întreagă săptămâna. De asemenea, cea mai populară perioadă din an rămâne sezonul estival, când gradul de ocupare a pensiunilor şi hotelurilor se apropie de 100%.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de unităţi de cazare din România şi a avut ca scop centralizarea estimărilor hotelierilor din România pentru anul 2017 din punct de vedere a evoluţiei turistice faţă de anul 2016.

    HotelGuru.ro este un portal de rezervări online care are listate 1.800 de unităţi de cazare din România, din totalul celor 145.000 de unităţi de cazare din întreaga Europa, afişate pe site.

  • Recep Tayyip Erdogan: Atât timp cât ei mă vor numi “dictator”, eu voi continua să îi numesc “nazişti” sau “fascişti”

    “Deci cum, voi aveţi dreptul să îl numiţi pe Erdogan «dictator », dar Erdogan nu are dreptul să vă spună «fascişti» sau «nazişti»?”, a declarat el joi seara, în cadrul unui interviu acordat posturilor CNN-Türk şi Kanal D

    “Să mă scuze, dar atât timp cât ei îl vor califica pe Erdogan drept «dictator », atunci eu voi continua să mă adresez lor în aceşti termeni”, a continuat preşedintele turc.

  • Recep Tayyip Erdogan: Atât timp cât ei mă vor numi “dictator”, eu voi continua să îi numesc “nazişti”, “fascişti”

    “Deci cum, voi aveţi dreptul să îl numiţi pe Erdogan «dictator », dar Erdogan nu are dreptul să vă spună «fascişti» sau «nazişti»?”, a declarat el joi seara, în cadrul unui interviu acordat posturilor CNN-Türk şi Kanal D

    “Să mă scuze, dar atât timp cât ei îl vor califica pe Erdogan drept «dictator », atunci eu voi continua să mă adresez lor în aceşti termeni”, a continuat preşedintele turc.

  • Există vreo rezolvare eficientă pentru problema distribuirii inegale a avuţiei?

    Istoria ne învaţă că soluţia poate veni şi singură, fără să fie căutată. După ce a studiat sute de ani de istorie a umanităţii, Walter Scheidel, profesor la Stanford, a identificat patru modalităţi de netăgăduit în care poate fi redusă inegalitatea: războaiele, revoluţiile, colapsul statelor şi pandemiile mortale. „Aceşti patru călăreţi ai apocalipsei“, după cum Scheidel îi numeşte în cartea sa „Marele nivelator: violenţa şi istoria inegalităţii din Epoca Pietrei până în secolul XXI”, s-au dovedit mult mai eficienţi în reducerea inegalităţii decât eforturile mai paşnice precum îmbunătăţirea educaţiei sau decât şocurile nonviolente, cum ar fi crizele financiare şi economice.

    Nivelurile actuale ale inegalităţilor nu sunt fără precedent, remarcă Scheidel. Ponderea în total a veniturilor deţinute de cei mai bogaţi americani a ajuns doar de curând la nivelurile văzute ultima oară în 1929. În Marea Britanie, cei mai bogaţi 10% deţineau mai mult de 90% din avuţia privată înainte de Primul Război Mondial; astăzi, procentul este un pic mai mare de 50%.

    Acest lucru sugerează că inegalitatea din prezent poate deveni mult mai extremă. Globalizarea, îmbătrânirea populaţiei şi imigraţia contribuie toate la inegalitate deviind serviciile publice departe de politicile redistributive. Mai mult, noile tehnologii şi răspândirea automatizării la scară largă vor lărgi şi mai mult prăpastia dintre muncitorii cu înaltă calificare şi cei slab calificaţi.

    Reducerea nivelurilor ridicate ale inegalităţii în SUA, Marea Britanie şi de oriunde necesită schimbări radicale de politică, spune Scheidel. Şi singurele dăţi când aceste politici au dus în trecut la o „nivelare” semnificativă a fost după producerea unor catastrofe.

    Scheidel a vorbit cu jurnaliştii revistei americane electronice Quartz despre lunga istorie a inegalităţii: 

    Quartz: Perioadele cu inegalitate redusă din trecut au fost precedate de o catastrofă. Cum ceva atât de distructiv – „cei patru călăreţi”, după cum i-aţi descris în cartea dumneavoastră – poate produce ceva pozitiv?

    Scheidel: Prima soluţie este războiul care mobilizează masele şi exemplele clasice sunt Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial. O parte foarte mare a populaţiei s-a înrolat în armată, în timp ce forţa de muncă civilă a devenit, de asemenea, pe deplin mobilizată pentru efortul de război.

    Un stat-naţiune puternic a fost necesar pentru a organiza efortul de război, iar impozitele pentru cei bogaţi au fost majorate la niveluri extrem de ridicate – la 90% în unele cazuri – pentru a-l finanţa. Capitalul şi-a pierdut din valoare din cauza intervenţiilor guvernelor şi a distrugerii fizice, în special în Europa. În acelaşi timp, există o redistribuire masivă spre muncitori. Apoi, au fost efectele asupra democraţiei: drepturi de vot, apartenenţa la uniuni sindicale etc. Toate aceste lucruri au luat amploare în contextul acestor războaie deoarece guvernele a trebuit să ofere ceva la schimb oamenilor.

    Dacă sunteţi Lenin sau Mao şi mergeţi în Rusia sau China şi confiscaţi averile bogaţilor, adesea ucigându-i în acest proces de expropriere şi naţionalizând orice, construiţi o economie în care stabiliţi toate salariile şi toate preţurile. Este un proces extrem de invaziv, dar dacă sunteţi interesat doar de nivelare, de egalitate, acesta este un mod în care puteţi ajunge foarte rapid la ţintă.

    Şi celelalte?

    Celelalte două soluţii sunt întâlnite mai des în trecutul îndepărtat: colapsul statului şi epidemiile. În comparaţie cu celelalte, colapsul statului este cel mai rău mod de nivelare deoarece toată lumea ajunge mai săracă – doar diferenţele sunt eliminate. Când romanii au încorporat Britania în imperiul lor, s-a produs o creştere masivă a inegalităţii, dar care s-a destrămat în secolul al V-lea. Au venit anglo-saxonii şi dintr-o dată te-ai întors de unde ai plecat.

    Şi, în final, există epidemiile masive care se dezvoltă rapid şi ucid o parte cu adevărat mare a populaţiei, cum ar fi Moartea Neagră în Europa medievală (epidemia de ciumă care a devastat Europa şi o parte din Asia). Ele nu distrug infrastructura fizică – terenuri sau capital – astfel încât se produce o resetare fundamentală a valorii muncii. Persoanele apte de muncă pot cere salarii mai mari, iar activele angajatorilor – „capitaliştii” – îşi pierd din valoare.

  • Performanţă uriaşă pentru Cătălina Ponor, la Cupa Mondială de la Baku

    Calificată cu cele mai mari note în finalele de la bârnă şi sol, tripla campioană olimpică şi-a păstrat poziţia de lider şi după exerciţiile din finală.

    Constănţeanca s-a impus la sol cu 13.433 (13.233 în calificări) şi cu 13.833 la bârnă (14.233 în calificări). Fără a fi strălucite, notele sunt şi rezultatul noului cod de punctaj, care a scăzut notele de plecare cu câteva zecimi.

    La feminin, România a mai fost reprezentată de Anamaria Ocolişan, care nu s-a calificat în nicio finală pe aparate. Cătălina Ponor şi Anamaria Ocolişan se pregătesc pentru Campionatele Europene de la Cluj-Napoca (19-23 aprilie). Nici la masculin gimnaştii români nu s-au calificat în vreo finală.

  • Uberizarea frumuseţii

    Cei care solicită servicii de înfrumuseţare pot astfel să evite vizita la un salon specializat, iar cei care le oferă pot să câştige mai mult decât în mod obişnuit. Se pot astfel rezerva servicii de coafură, masaj, manichiură şi pedichiură şi tot felul de tratamente cosmetice prin intermediul unor aplicaţii ca Soothe, Blow, Ruuby ori DryBy şi nu numai, iar unele dintre acestea au în lista celor care pot oferi asemenea servicii specialişti care au lucrat sau lucrează cu diverse vedete. 

    Noul model de servicii de înfrumuseţare pare să atragă şi producătorii de cosmetice, care îşi pot promova produsele la domiciliul clientelor prin intermediul specialiştilor care le oferă serviciile solicitate.

  • ANOSR: Nu putem să obligăm absolvenţii să rămână în România, este o practică totalitară

    “Astea sunt practici totalitare. Nu suntem de acord cu asemenea perspectivă, ni se pare o atitudine retrogradă. Absolvenţii din România trebuie să aibă facilitatea de a se angaja oriunde în spaţiul european după terminarea facultăţii. Ei sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificaţi. Piaţa muncii este liberă, ei se pot angaja oricând, oriunde fără să fie obligaţi să dea ceva înapoi statului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

    Studenţii condamnă încercarea Academiei Române de a obliga absolvenţii să rămână în ţară după terminarea studiilor, cel puţin pe o durată egală cu anii de facultate. Academicienii vor ca cei care nu rămân să fie obligaţi să returneze banii pe care statul i-a dat pe timpul facultăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro