BusinessMagazin

Tag: burse

  • Future Matters

    NN România

    Motivaţie:
    „La NN, credem că un viitor mai bun pentru generaţiile care vin se construieşte de azi. De aceea, ne implicăm continuu în rezolvarea problemelor din comunitate, prin iniţiative relevante social, cu misiunea de a contribui la bunăstarea societăţii noastre”, descriu reprezentanţii NN România modul în care compania se raportează la proiectele de responsabilitate socială.

    Descrierea proiectului:
    NN Romania investeşte în multiple iniţiative de responsabilitate socială, dezvoltate de organizaţii non-profit, cu impact major în societate, potrivit reprezentanţilor companiei. Fiecare dintre acestea, adaugă ei,  are puterea să provoace schimbări pozitive pe termen lung în comunitate, cu resurse, expertiză şi implicare din partea NN. Majoritatea iniţiativelor sunt derulate pe perioade de câţiva ani, iar NN a ales să se implice şi în proiecte iniţiate în contextul pandemiei de COVID-19. Proiectele de responsabilitate socială în care NN se implică se desfăşoară sub umbrela Future Matters, platforma strategică de responsabilitate socială a grupului NN. „Pilonii strategiei noastre sunt conturaţi în jurul unor teme precum generarea de oportunităţi economice, atenuarea problemelor financiare în cadrul familiilor din comunităţile defavorizate şi educaţie financiară”, explică reprezentanţii companiei. Pentru a asigura implicarea acestora în societate, la NN a fost formată o echipă specială – CSR Advisory Board – din care fac parte angajaţi din diverse arii de business. Împreună, ei asigură îndeplinirea misiunii sociale a companiei şi se implică în fiecare iniţiativă, din etapa de selecţie şi până la final, cooptând pe parcurs voluntari din companie care să participe la rândul lor în diferite etape ale proiectelor de responsabilitate socială pe care NN le susţine.

    Efecte:
    Sub umbrela Future Matters, NN a dezvoltat mai multe proiecte printre care, de pildă, cel în care într-un parteneriat strategic al Ashoka România îşi propun să faciliteze dezvoltarea unor soluţii sociale inovatoare în trei domenii importante la nivel naţional, ale căror nevoi sunt puternic amplificate de contextul social şi economic actual: folosirea tehnologiei în sănătate (e-health) şi prevenţie, creşterea capacităţii de reacţie a societăţii civile în situaţii de urgenţă şi creşterea incluziunii financiare, dar şi să identifice noi Ashoka Fellows (antreprenori sociali) care să îşi amplifice impactul în societate prin demersurile lor. Totodată, la finalul anului trecut, NN a făcut o donaţie către Inima Copiilor, prin care a susţinut activitatea Centrului de Cardiochirurgie al Spitalului de copii Marie Curie în prima jumătate din acest an, contribuind la salvarea copiilor cu afecţiuni cardiace. Iar în contextul pandemiei de Covid-19, NN a ales să doneze sisteme de monitorizare a ventilaţiei şi respiraţiei, vitale pentru pacienţii cu afecţiuni critice afectaţi de coronavirus către Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, demers cu impact pozitiv pe termen lung prin contribuţia la imbunătăţirea infrastructurii din sistemul de sănătate publică. În sfera antreprenoriatului social, NN susţine proiectul multianual Social Innovation Relay, împreună cu Junior Achievement, prin care elevi de liceu sunt sprijiniţi sa dezvolte concepte inovatoare care abordează diferite probleme reale din comunitate. Iar în sfera educaţiei, NN România se implică într-o serie de iniţiative prin care facilitează accesul la educaţie, de la burse şi până la sprijin financiar pentru copii din comunităţi devaforizate. Mai exact, NN oferă bursele Future Matters, susţinute de NN Group, prin care studenţi inclusiv din România beneficiază de programe de master în Olanda. Alături de Hope and Homes for Children, NN susţine şi tinerii, care părăsesc sistemul de protecţie la împlinirea majoratului, să depăşească dificultăţile financiare şi să se adapteze cu succes la viaţa independentă.
    De asemenea, NN se implică în transformarea educaţiei în comunităţile vulnerabile, împreună cu Teach for Romania, iar prin iniţiativa Vreau in clasa a IX-a, împreună cu World Vision Romania, ajută copiii din zone rurale să continue studiile liceale, asigurând sprijin financiar lunar şi experienţe prin care să dobândească abilităţi utile pentru o carieră viitoare. 

  • Bursele mondiale au ajuns luni la minimul a două săptămâni

    Bursele mondiale au ajuns luni la minimul a două săptămâni, pe fondul creşterii numărului de cazuri de coronavirus, care reduce optimismul datelor economice mai bune şi induce ideea prelungirii perioadei de redeschidere, relatează Reuters. 

    Numărul cazurilor de COVID-19 a depăşit 10 milioane în lume, în timp ce cifrele în creştere din Australia şi din sudul şi vestul Statelor Unite ameninţă să încetinească redresarea economică.

    Indicele pan-european STOXX 600 a avut o evoluţie plată, iar acţiunile asiatice au căzut adânc în roşu în siajul închiderii slabe de vinei de pe Wall Street.

    Indicele mondial MSCI a scăzut 0,1%, atingând cel mai scăzut nivel din 15 iunie, antrenat de Nikkei din Japonia, în scădere cu 2,3% şi de evoluţia companiilor chineze de top, care au pierdut 0,7%.

    Pe pieţele de mărfuri, aurul este aproape de cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2012, la 1.773 dolari uncia.

  • Preţul aurului urcă la maximul a opt ani, pe fondul scăderii burselor

    Preţul aurului a urcat miercuri la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în timp ce bursele europene şi cele asiatice s-au prăbuşit, investitorii reacţionând la temerile legate de creşterea numărului de cazuri de coronavirus, relatează Reuters. 

    Mai multe state americane au înregistrat un număr record de infecţii iar decesele din America Latină au trecut de 100.000. New York Times a raportat că Uniunea Europeană este pregătită să împiedice accesul călătorilor americani din cauza creşterii cazurilor de COVID.

    În plus, economistul şef al Băncii Centrale Europene Philip Lane a avertizat că economia zonei euro va avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera din criza indusă de pandemie iar o serie de date apărute în ultimele zile nu aduc semnale pozitive pentru redresare.

    Statele Unite iau în considerare tarifele vamale majorate pentru mărfuri în valore de 3,1 miliarde de dolari din Marea Britanie, Franţa, Spania şi Germania.

    Toată aceasta şi scăderea recentă a dolarului, împreună cu llichidităţile ieftine oferite de băncile centrale, au ajutat aurul să câştige 0,6%, până la 1.777,53 dolari pe uncie, apropiindu-se de nivelul din octombrie 2012, de 1.779,06 dolari uncia.

    Stocurile globale au scăzut cu 0,4%, după ce au crescut cu peste 40% faţă de minimele din martie.

    Indicele pan-european STOXX 600 a scăzut cu 1,6%, îndreptându-se spre cea mai slabă zi din aproape trei săptămâni.

    Preţurile petrolului au scăzut, stocurile fiind la un nivel record. Brent a scăzut cu 1% ,la 42,20 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,4%, până la 39,81 dolari pe baril.

  • Optimism la bursele internaţionale, se apropie de maximul a 3 luni

    Bursele mondiale se se apropie de maximele ultimelor trei luni, iar dolarul slăbeşte, antrenate de optimismul pieţelor, alimentând apetitul pentru risc, risipind îngrijorările legate de revoltele din Statele Unite şi temerile privind lupta de putere între Washington şi Beijing, relatează Reuters.

    După ce au crescut cu 35% de valorile atinse la sfârşitul lunii martie, acţiunile înceap luna iunie cu câştiguri. Indicele global MSCI a recuperat două treimi din pierderile suferite în urma izbucnirii coronavirusului.

    Bursele europene au deschis cu un plus de 1%, conduse de sectoarele precum călătoriile şi timpul liber, bănci şi minerit, dar volumele sunt scăzute, pentru că pieţele din Germania, Elveţia şi Austria sunt închise pentru sărbători.

    “Retorica Trump împotriva Chinei şi acţiunile comerciale împotriva Hong Kong ar fi putut fi mult mai grave, de unde şi performanţele pieţelor din această dimineaţă”, a declarat Chris Bailey, strateg european al managerului de avere Raymond James.

    Între timp, dolarul, perceput drept refugiu sigur, a atins minimul a 11 săptămâni. “Sunt de acord că revoltele nu sunt bune, dar percepţia este că aceasta este o problemă locală … iar incertitudinea a dus la un dolar mai mic”, a adăugat Bailey.

    În Asia, bursele au închis în creştere, conduse de China. Indicele din Hong Kong, HSI a urcat cu 3,6%, în timp ce acţiunile blue chips chineze au câştigat 2,4%.

    Indicele MSCI pentru Asia-Pacific, cu excepţia Japoniei, a crescut cu 2,1% la cea mai mare valoare de la începutul lunii martie, iar indicele japonez Nikkei a obţinut un plus de 0,7% pentru a atinge maximul pe trei luni.

    Pe pieţele valutare, moneda euro a continuat să crească, atingând 1,1131 USD, după ce a urcat 1,8% săptămâna trecută. Dolarul australian a atins un maxim pe patru luni.

    O mare parte din declinul recent al dolarului a venit în raport cu euro, moneda europeană fiind susţinută de planurile de stimulare a econiomiei UE. Pieţele aşteaptă reuniunea de joi a Băncii Centrale Europene, care este aşteptată să crească cumpărările de active cu 500 de miliarde de euro, la 1.250 de miliarde de euro.

    La bursele de mărfuri, aurul a adăugat 0,9%, la 1.1742 dolari uncia.

    Preţurile future pentru petrolul Brent a urcat la 37,62 dolari pe baril, în timp ce referinţa americană a scăzut 19 cenţi, la 35,30 dolari.

  • Burse de până la 100.000 de euro în cadrul unui program de Executive MBA din Capitală. Cine se poate înscrie

    WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena – cea mai mare universitate de business din Europa, deschide sesiunea de burse în valoare totală de până la 100.000 de euro la programul Executive MBA Bucharest, care va începe în luna noiembrie a acestui an. WU EMBA Bucharest se adresează managerilor şi antreprenorilor cu o experienţă de business de minim 5 ani.  Programul conţine 14 module, desfăşurate pe parcursul a 16 luni, în regim part – time, oferind cursanţilor posibilitatea de a-şi continua activitatea profesională pe perioada studiilor.    

    Viitorii studenţi pot beneficia de o reducere de până la 12.000 de euro din valoarea de 35.000 de euro a şcolarizării, prin depunerea aplicaţiilor până la data de 30 iunie 2020. Executive MBA Bucharest se este singurul program de educaţie executivă din ţară care beneficiază de triplă acreditare (EQUIS, AMBA şi AACSB).

    „Programul nostru de Executive MBA este în permanenţă adaptat la cele mai recente şi importante tendinţe şi probleme economice, tehnologice şi sociale, fiind conceput special pentru a învăţa managerii să facă faţă provocărilor reale, cu care se confruntă zi de zi în industrii şi afaceri foarte solicitante. Datorită structurii part-time, ştudenţii au posibilitatea să aplice în cel mai scurt timp, la locul de muncă, noile cunoştinţe şi instrumente de management dobândite la cursuri”, spune Prof. Phillip C. Nell, director academic al Executive MBA Bucharest.

    Profesorii din programul EMBA Bucharest predau la unele dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, precum IE – Spania, Frankfurt School of Finance – Germania şi Carlson School of Management – USA. Programul include trei module internaţionale, desfăşurate în Austria şi SUA, care oferă studenţilor posibilitatea de a aprofunda cunoştinţele despre diferite contexte instituţionale şi de a interacţiona cu manageri din diferite companii, aflate fie în perioade de tranziţie, fie în faza de globalizare a business-ului. „Acestui beneficiu i se adaugă structura specială a cursurilor, axată în proporţie de peste 80% pe latura practică, prin studii de caz internaţionale de actualitate, sesiuni de eLearning, prelegeri, simulări şi discuţii interactive între studenţi, dar şi cu alumni, prin organizarea de guest lectures”, spun reprezentanţii companiei.

    Prezent pe piaţa românească din 2006, Executive MBA Bucharest numără până în prezent peste 300 de alumni. Din totalul acestora, 41% au schimbat angajatorul, 38% au fost promovaţi în funcţii superioare de conducere, iar 13% au devenit antreprenori. Studenţii programului au o medie de vârstă de 36 de ani, cu 14 ani de activitate profesională, dintre care 7 ani de experienţă în management.

    Bursele se acordă în ordinea aplicaţiilor şi pe baza dosarului de înscriere în program, care trebuie să conţină un set de documente în limba engleză (cerere de aplicare disponibilă pe platforma companiei, curriculum vitae, două scrisori de recomandare, scrisoare de motivaţie, copia tradusă şi legalizată a diplomei de licenţă, foaia matricolă cu notele obţinute în timpul studiilor universitare, o fotografie digitală recentă, copie a paşaportului).  
     

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Ar putea fi închiderea burselor o soluţie pentru a calma pieţele? Există precedent

    Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.

    Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.

    Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.

    Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.

    John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.

    Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.

    În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.

    Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.

    Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.

    Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.

    Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.

    În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.

    Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.

    El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.

    Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.

    Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.

    Ce precedente mai există?

    Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.

    Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.

    La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.

    Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.

    La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.

    A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.

    Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.

    Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.

    Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.

    A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.

    Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.

    Ce spun statisticile

    Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.

    Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.

    Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.

    Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.

    Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.

    Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.

    Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.

    Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.

     

     

  • Bursele din Asia-Pacific se tranzacţionează ca-n Vestul Sălbatic: Bursele din Australia şi India au recuperat scăderi dramatice şi au închis în teritoriu pozitiv

    Pe bursele din regiunea Asia-Pacific s-a tranzacţionat „ca-n Vestul Sălbatic”, vineri, în contextul în care două pieţe majore au revenit în teritoriu pozitiv în aceeaşi şedinţă în care s-au lovit de limita vânzărilor agresive.

    Indicele australian S&P/ASX 200 a recuperat spectaculos o scădere de peste 8% şi a încheiat şedinţa de tranzacţionare în teritoriu pozitiv, pe o creştere de 4,42%.

    În acelaşi timp, în India, indicele Nifty 50 se tranzacţionează pe o creştere de 0,6% la ora redactării acestui material, după ce anterior în zi a scăzut rapid cu 10% – ceea ce a dus la oprirea temporară a tranzacţionării, în conformitate cu mecanismul automat care se aplică în cazul vânzărilor agresive.

    Indicele thailandez SET se tranzacţionează încă în teritoriu negativ, în scădere cu 0,98%, însă a recuperat cea mai mare parte din scăderile din zi, întrucât şi în cazul acestuia s-a aplicat mecanismul de întrerupere de la tranzacţionare în cursul şedinţei de vineri, din cauza unei scăderi abrupte de 10%.

    Indicele japonez Nikkei 225 a închis şedinţa pe o scădere de 6,08%, după ce ajunsese şi la un minus de 10% în cadrul şedinţei de vineri. Joi, bursa japoneză a intrat în teritoriul ursului – o scădere de peste 20% faţă de maximul uiltimelor 52 de săptămâni.

    În Coreea de Sud, indicele Kospi se tranzacţionează pe o scădere de 3,8%, după ce a înregistrat scăderi şi de 7,5% vineri.

    Indicele Hang Seng din Hong Kong a recuperat o parte din scăderea de 6% de la începutul şedinţei şi se tranzacţionează pe o scădere de 2,4%.

    În China, bursa din Shanghai se tranzacţionează pe o scădere de 1,3%, faţă de minus 3% la începutul şedinţei.

    Per-total, indicele MSCI Asia ex-Japan a înregistrat o scădere de 0,47%, în comparaţie cu un minus de 4,57% pe care l-a atins în timpul şedinţei de vineri.

    Cea mai proastă zi din istorie pentru bursele europene

    Bursele europene au înre­gistrat joi cea mai proastă zi din istorie în contextul în care la ora 18.00 (ora României), indicele paneuropean Stoxx 600 înre­gistra o scădere de peste 10%, cel mai afectat fiind sectorul de tu­rism, care a scăzut cu 12,6% după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o interdicţie de călătorie în SUA valabilă 30 de zile pentru cele 26 de ţări din spaţiul Schengen.

    Pe lângă decizia preşedintelui Trump, investitorii au reacţionat negativ la decizia Băncii Centrale Europene de a nu reduce do­bân­zile – aşa cum au făcut Fed, banca centrală ame­ricană, şi Banca Angliei.

    Bursele europene au în­re­gistrat scăderi masive: in­dice­le german DAX 30 a scăzut cu 12%, indicele francez CAC 40 a în­re­gistrat o scădere de 12,3%, FTSE 100 a scăzut cu 10%, în timp ce indicele spaniol IBEX scă­dea cu aproape 14%.

    Chiar dacă Banca Centrală Europeană a anunţat un pachet de stimuli de peste 120 miliarde euro, investitorii se aşteptau ca instituţia condusă de Christine Lagarde să reducă dobânda de referinţă pentru a stimula economia zonei euro în faţa pandemiei de coronavirus

    Cea mai proastă zi din 1987 pentru bursa americană

    Bursa americană înregistra joi la ora 18.00 (ora României) una dintre cele mai proaste zile din istorie, în contextul în care toţi indicii majori au continuat să sca­dă după „caruselul“ de săptămâna aceasta, pe fondul şocurilor economice transmise de epidemia de coronavirus care s-a trans­format în pandemie.

    Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 7,9% şi a intrat în teri­toriul de bear market (mi­nus 20% faţă de maximul istoric – n. red.), după ce indicele Dow Jones a anun­ţat miercuri sfârşitul pe­rioadei de bull market după un ci­clu de creştere de 11 ani – cel mai lung din istorie.

    La ora redactării materialului indicele Dow Jones pierduse peste 2.000 de puncte, adică 8,7% şi se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987 până în prezent. Indicele Nasdaq înre­gistra o scădere de 7,8%.

    Imediat după deschiderea şedinţei de joi, tranzacţionarea a fost oprită timp de 15 minute pe toţi indicii majori, în urma activării mecanismului de siguranţă împotriva tranzacţionării agresive Ŵ care intervine atunci când scăderea unui indice depăşeşte 7%.

    ënainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, un mecanism similar s-a activat pentru contractele futures pe piaţa bursieră americană, în contextul în care acesta intervine când scăderile pe futures depăşesc 5%.

    Indicele volatilităţii (VIX), considerat cel mai bun indicator al fricii investitorilor de pe Wall Street, a crescut cu 64%, la un nivel pe care nu l-a mai atins de la criza din 2008.

    Fed pompează 1.500 miliarde dolari

    Fed, banca centrală americană, intervine în pieţele financiare pentru a doua zi la rând şi pentru a treia oară săptămâna aceasta, de data aceasta cu un plan masiv de achiziţie de active, în încercarea de a limita impactul coronavirusului asupra economiei naţionale şi chiar globale.

    Per total, eforturile băncii centrale americane se ridică până la 1.500 miliarde dolari, pe care le va pompa în sistemul financiar pentru a combate şocurile economice generate de pandemia de coronavirus, potrivit CNBC.

    Banca centrală americană spune că va modifica programul de achiziţie a titlurilor de stat „pentru a adresa perturbările neobişnuite înregistrate în pieţele de finanţare, pe titluri de stat, din cauza epidemiei de coronavirus”, a transmis New York Fed într-o declaraţie lansată joi dupăamiază, în contextul în care bursa americană se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987.

    Fed-ul transmite că va pompa banii pentru a elimina stresul înregistrat la nivelul pieţelor de finanţare pe termen scurt şi pe piaţa de titluri de stat.

    Braţul din New York al băncii centrale a anunţat că va majora dimensiunea operaţiunilor de creditare pe piaţa repo, unde investitorii împrumută cash în schimbul unor garanţii de înaltă calitate cum ar fi titlurile de stat.

    Acţiunea băncii centrale a transmis un impuls către pieţele de acţiuni din SUA, care se tranzacţionau pe scăderi de aproape 9% înainte de intervenţie, pe fondul temerilor legate de incapacitatea de a limita extinderea pandemiei.

    Indicele S&P 500 a recuperat uşor o parte din scăderile de astăzi şi se tranzacţiona pe un minus de 5,5% în prima jumătate de oră după declaraţia Fed.

    Banca centrală va oferi cel puţin 500 miliarde dolari sub formă de împrumuturi pe trei luni, cu efect imediat, cu o altă tranşă de 500 miliarde dolari care începe vineri

    Mai mult, a pus pe masă încă 500 miliarde dolari, începând de vineri, pentru împrumuturi pe o lună.

    Începând de săptămâna viitoare, banca centrală a spus că va oferi simultan împrumuturile pe trei luni în valoare totală de 500 miliarde dolari şi împrumuturile pe o lună într-o valoare similară, până pe 13 aprilie.

  • Bursele americane încearcă să îşi revină: Şedinţa de marţi s-a terminat cu o creştere de 5%

    Bursele din SUA au închis şedinţa de marţi pe creştere după ce valoarea acţiunilor a crescut în mod accelerat pe finalul sesiunii de tranzacţionare.

    Pieţele globale au încercat ieri să se stabilizeze după pierderile masive înregistrate luni. Guvernele lumii se pregătesc pe rând să lanseze măsuri fiscale pentru a stimula economia în contextul epidemiei de coronavirus.

    Indicele S&P 500 a fluctuat pe parcursul şedinţei şi a trecut în teritoriu negativ, însă în ultimele două ore din şedinţa de tranzacţionare a crescut cu 4,9% – cea mai mare valoare de închidere din decembrie 2018.

    Aprecierea puternică a acţiunilor vine după o scădere masivă de 7,6% înregistrată luni – cea mai mare scădere înregistrată într-o singură şedinţă după criza financiară globală.

    „Vedem totuşi că există riscuri în continuare. Suntem încă într-un mediu foarte volatil. Nu ar trebui să confundăm această creştere cu o revenire totală”, spune Erin Browne, managing director în cadrul Pimco, citat de FT.

     El a mai spus că discuţiile care se poartă acum referitoare la stimuli fiscali ajută pieţele bursiere, inclusiv în SUA.

    Bursele din Europa au înregistrata creşteri chiar şi de 4% în timpul şedinţei, dar apoi au închis pe o scădere de 1,1%. Evoluţia vine după „Lunea Neagră”, zi în care au fost declanşate vânzări masive în piaţă din cauza războiului preţurilor declanşat în piaţa petrolului de Arabia Saudită şi Rusia.

     

  • Între calm şi panică: Bursele americane deschid şedinţa de miercuri pe creşteri, în timp ce bursele europene fluctuează

    Indicele bursier Dow Jones a deschis şedinţa de tranzacţionare de miercuri pe o creştere de 1%, adică în creştere cu 269 de puncte, în timp ce indicii S&P 500 şi Nasdaq au înregistrat creşteri de 1,1%, respectiv 1,4%.

    Cu toate acestea, bursele fluctuează, încât la ora 17.15, la scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare pe piaţa din SUA, creşterile s-au mai temperat – Dow Jones fiind pe o creştere de doar 0,7%, iar S&P 500 pe creştere de 0,8%.

    Bursele încearcă să îşi revină după ce panica generată în jurul epidemiei de coronavirus a adus ieri cele mai proaste două şedinţe consecutive din ultimii patru ani, anulând avansul din 2020, şi nu numai.

    Preşedintele american Donald Trump a încercat să încurajeze bursa prin postări pe contul său de Twitter în care a scris că „bursa arată foarte bine” – încercând să apeleze la investitorii care cumpără de obicei atunci când piaţa este în scădere.

    În acelaşi timp, bursele europene au fluctuat miercuri toată ziua, indicele principal al bursei din Paris, CAC 40, se tranzacţionează pe o scădere de 0,3% la momentul redactării acestui material.

    Indicele DAX 30, principalul indice bursier din Germania se tranzacţionează pe o scădere de 0,6%, după ce a fluctuat toată ziua.

    Ce face bursa de la Bucureşti

    Bursa de Valori Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de miercuri şi a continuat aceeaşi tendinţă şi după prânz, pe fondul temerilor legate de rapiditatea cu care se extinde epidemia de coronavirus în lume.

    Indicele principal BET înregistra miercuri la ora 12.30 o scădere de 2,3%, evoluţie determinată în principal de scăderile acţiunilor Alro Slatina (4,3%), Purcari (3,3%) şi Digi (3,2%), iar cea mai abruptă scădere o avea indicele BET-FI, care urmăreşte evoluţia celor cinci SIF-uri şi a Fondului Proprietatea.

    Acţiunile producătorului de aluminiu Alro Slatina (simbol bursier ALR) au continuat să scadă miercuri la Bursă la ora 14.20 cu până la 9,52%, la 1,9 lei pe unitate, după ce investitorii au tranzacţionat acţiuni de 98.500 de lei, arată datele BVB.

    O posibilă explicaţie a scăderii acţiunilor din ultimele şedinţe ar putea fi temerile legate de efectele pe care epidemia de coronavirus le-ar putea avea asupra economiei şi în special asupra sectorului energetic, în care şi Alro Slatina activează.