BusinessMagazin

Tag: buget

  • Nevoia de finanţare din industria alimentară, mult peste bugetele disponibile: doar în prima sesiune s-au depus proiecte care acoperă bugetul pe patru ani al programului INVESTALIM

    ♦ Sunt 49 de companii care au depus proiecte pentru a accesa fonduri prin programul INVESTALIM ♦ Bugetul total al programului este de 590 milioane de euro pe patru ani, dar în prima sesiune s-au depus proiecte care au solicitat în total peste 600 milioane euro.

    INVESTALIM, programul de finanţare a investiţiilor în sectorul alimentar derulat de Ministerul Agriculturii, a atras în prima sesiune 49 de proiecte cu o valoare totală de peste 6 miliarde de lei (peste 1,2 mld. euro), companiile cerând în total o finanţare de peste 3 miliarde de lei (peste 600 mil. euro), în condiţiile în care aceasta este valoarea totală a finanţării pe care statul poate să o acorde pe toată perioada programului, care se derulează pe o perioadă de patru ani. Bugetul total al INVESTALIM este de circa 590 de milioane de euro, adică aproape 148 mil. euro pe an.

    În această se­siune, s-au depus două proiecte care au solicitat un ajutor de stat de peste 47 de milioane de euro şi unul care solicită peste 45 de milioane de euro, practic aproape tot bugetul disponibil.

    „Este clar că măsura are nevoie de alţi bani pentru a-şi atinge scopul, adică pentru ca industria să aibă capacitatea de a acoperi toată piaţa. Nevoia pieţei este mare. Dacă se implementează aceste proiecte ca şi investiţii noi, nu de înlocuire a capacităţilor vechi, se creează câteva sute de locuri de muncă ceea ce este benefic. Însă, ideea de bază a INVESTALIM era de a crea investiţii noi, iar mulţi din cei care au depus proiecte sunt jucători mari care la prima vedere pare că vor face investiţii de înlocuire de capacităţi de producţie“, crede Cosmin Măglaş, fondator şi CEO al companiei de consultanţă Atragem Finanţare.

    Practic, în contextul în care România are un deficit doar pe alimente precum carne, lactate, lapte, fructe,legume şi alimente procesate de aproape 6 miliarde de euro, INVESTALIM nu poate acoperi decât o foarte mică parte din nevoia pieţei de producţie de alimente. Cel mai mare deficit este în sectorul cărnii, iar în INVESTALIM firmele care investesc în acest domeniu primesc punctaj mai mare, la fel ca în cazul prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, dar şi prelucrării zahărului. Astfel, pe lista firmelor care au depus proiecte de investiţii prin programul derulat de Ministerul Agriculturii se află nume mari precum Cris-Tim Family Holding, Ana&Cornel, Aaylex Prod sau Aldis. De altfel, Cris-Tim Family Holding, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de mezeluri, a depus al treilea cel mai mare proiect ca valoare a investiţiilor, compania controlată de familia Timiş având un proiect de 378 de milioane de lei (peste 76 mil. euro) pentru care a solicitat un ajutor de stat de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro.

    Ana&Cornel, unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii, a depus un proiect de circa 279 mil. lei (peste 55 mil. euro) pentru care a solicitat un ajutor de stat de circa 192 mil. lei (peste 38 mil. euro).

    „Proiectul de investiţii se referă la înfiinţarea unei noi capacităţi de producţie prin construcţia unei hale de producţie şi achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi.

    Achiziţiile propuse prin proiect vor conduce la desfăşurarea unui proces tehnologic nou, independent din punct de vedere tehnologic, cu amplasarea utilajelor şi echipamentelor într-o nouă hală de productie, ceea ce va crea o nouă capacitate de producţie. Noua hală de procesare va fii localizata în Judetul Prahova, Oras Mizil, Strada Bariera Amaru nr. 1“, a spus pentru ZF Carmina Luca, director general al Carnia, compania care se creează produsele Ana&Cornel şi operează magazinele cu acelaşi nume. Ea adaugă că prin crearea unei noi capacităţi de producţie, compania Ana&Cornel va creşte numărul de angajaţi, prin crearea a 200 de noi locuri de muncă permanente, care vor deservi unitatea nou creată de producţie a societăţii.

    „În cazul în care nu vom obţine avizul pentru fondurile INVESTALIM investiţia este incertă“, a precizat Carmina Luca.

    Cel mai mare proiect de investiţii a fost depus de VIVENDI FOOD S.R.L. , o companie din judeţul Olt, cu activitate în Intermedieri in comertul cu produse diverse  (cod CAEN 4619), cu afaceri de 64 de milioane de lei în 2022. Compania este controlată de Răzvan Mihai Ţigănilă, conform datelor de pe termene.ro. Vivendi Food SRL a depus un proiect de 406 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 235 milioane de lei (circa 48 mil. euro). Următorul proiect depus ca şI valoare este al companiei BARRET FAMILY S.R.L. cu sediul în Vâlcea, care se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase . Compania a avut o cifră de afaceri de 111 milioane de lei în 2022 şI este controlată de Iancu Victor. Compania a depus un proiect de investiţii de 404 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 234 de milioane de lei (circa 48 mil. euro), mai arată datele de pe site-ul AFIR.

    Al treilea cel mai mare proiect depus a fost de către Cris-Tim Family Holding, companie controlată de familia Timiş, care a solicitat un ajutor de stat în valoare de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro) pentru un proiect de investiţii de 378 mil. lei.

    Practic, din bugetul de 148 de milioane de euro aferent primei sesiuni INVESTALIM (27.11.2023- 27.12.2023), se pot finanţa doar trei proiecte.

    Printre companiile care au depus proiecte de investiţii se află şi Lidas (panificaţie), Microfruits (legume şi fructe), Abund Berry (fructe de pădure), Global Grain International (trading de cereale şi producţie de ulei).

    Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, spunea anterior pentru ZF că vrea să investească 30 de milioane de euro într-un spaţiu nou de depozitare şi într-o fabrică de procesare – deshidratate şi congelate, investiţia susţinută cu fonduri INVESTALIM.

    „Eu cred că este un program foarte util pentru că practic nu ai alte alternative în acest do­meniu. E o măsură foarte flexibilă compa­rativ cu altele derulate prin intermediul AFIR, iar pentru investiţii aşa mari în industria alimentară nu există alte pro­grame“, spunea el.

    Obiectivul INVESTALIM este de a sprijini investiţiile cu impact mare în economie, iar punctajul se calculează în funcţia de valoarea investiţiei, investiţia iniţială (dacă este schimbare de domeniu de activitate, extinderea capacităţii de producţie existente sau înfiinţarea unei nou unităţi de o nouă întreprindere), de sectoarele de activitate, de locaţia realizării investiţiei, dar şi de rentabilitate.

  • Adrian Sârbu: Bugetul pe 2024 este la fel de fake ca şi cel pe 2023 şi se bazează pe minuni

    Nemo: Gâlceava pe buget s-a încheiat. Parlamentarii l-au adoptat cu 299 de voturi pentru şi 82 împotrivă. Printre opozanţi au fost membrii AUR, care au părăsit sala de plen pe motiv că PNL şi PSD nu au acordat majorarea promisă de 40% profesorilor. Ciolacu s-a lăudat că bugetul pe 2024 este unul axat pe investiţii, construit în jurul patriotismului economic şi va duce la crearea a 80.000 de noi locuri de muncă. Deci a reuşit democrativa să-şi îndeplinească obiectivul. A trecut bugetul, a trecut reforma fiscală.

    Adrian Sârbu. Nu există nicio reformă fiscală. Asta e o cacealma cu reforma fiscală. Ca şi restructurarea guvernamentală. Au amânat-o 6 luni, da? Să fim serioşi, îi credea cineva? Nu a crezut nimeni asta. Bugetul pe 2024 este la fel de fake ca şi cel pe 2023 şi el se bazează pe minuni.

    Hofi: Creştere economică.

    Adrian Sârbu:  O creştere economică generată de cine? Păi nu de bugetari, că ei sunt la cheltuit bani, de toţi fraierii ca noi. Dl. Ciolacu nu a vorbit aşa, că va crea domnia sa 80.000 de locuri de muncă. România are potenţial să creeze 500.000 de locuri de muncă, fără să vină dl. Ciolacu.

    Nemo: Ba chiar are nevoie să vină srilankezi.

    Adrian Sârbu: Exact. Ce să mai vorbim că noi alungăm românii din ţară şi oferim altora oportunităţi. Bravo! Vin 70 miliarde de euro. Alea sunt investiţii. Din astea, îmi permit să vă atrag atenţia, că este o cifră de aproape 3 miliarde de euro care sunt pentru consultanţă. Mi-aş dori să am timp să urmăresc cine sunt beneficiarii acestei consultanţe. Deocamdată, dl. Ciolacu se bazează la investiţii pe fondurile UE. Simplu. Nu trebuie să se ocupe Ciolacu de investiţiile României. Nu trebuie să se ocupe niciun politician de ceea ce trebuie să se ocupe investitorii, şi antreprenorii, şi operatorii din economie. Nu, ei trebuie să se ocupe cu asigurarea securităţii României, care e complexă. Creşterile sunt infime. Şi cu asigurarea unui alt element de securitate pe termen lung şi anume Educaţia. Educaţia în România are nevoie de 20% din PIB. Securitatea României are nevoie de 20% din PIB. Şi o să mă întrebi, restul de 60% mai acoperă? Păi nu trebuie să acopere şi o să vorbim puţin de buget, nu acum. Asta e toată situaţia. Îl preocupă pe dl. Ciolacu securitatea României? Nu. De ce? Pentru că pe dl. Ciolacu îl preocupă securitatea domniei sale, a partidului domniei sale  şi a celor care îl votează, care sunt bugetarii.

     

  • Parlamentul aprobă bugetul de stat pentru anul 2024

    De asemenea, a fost adoptată şi Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2024, cu 294 de voturi „pentru” şi 84 „împotrivă”.

    Bazat pe o creştere economică de 3,4%, bugetul pe anul viitor prevede majorările de pensii pentru luna ianuarie cu 13,8% şi în septembrie, după recalculare. Sunt prevăzuţi bani pentru alocaţii şi ajutoare sociale, iar salariile funcţionarilor publici cresc cu 5%, însă nu şi la demnitari.

    Bani mai mulţi sunt şi la Transporturi, un plus de 6,5 miliarde de lei pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor. Bugete mai mari sunt şi la Sănătate, inclusiv CNAS, Mediu şi Dezvoltare.

    Guvernul şi-a propus un deficit mai mic anul viitor, de 5% din PIB, adică o gaură de 86,6 miliarde de lei, iar Marcel Ciolacu a spus că nu vor exista creşteri de taxe în 2024. Premierul mizează pe o colectare mai bună a taxelor si impozitelor.

  • Consiliul Fiscal, verdict tăios despre proiectul de buget din 2023: Deficitul bugetar ajunge la 6,8% din PIB şi în 2024 deficitul va fi de 6,4% din PIB pe actuala construcţie bugetară

    Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar va ajunge la 6,8% din PIB în 2023, faţă de 5,9% din PIB, cât apreciază guvernul că va fi, în suita de documente aferente legii bugetului de stat pe 2024. Anul viitor, guvernul spune că deficitul va fi de circa 5% din PIB, în vreme ce Consiliul Fiscal este de părere că, pe actuala construcţie bugetară, deficitul va ajunge la circa 6,4% din PIB.

    „Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli”, este de părere Consiliul Fiscal. 

    Consiliul Fiscal este un organ consultativ care are, conform legii, obligaţia de a emite opinii asupra deciziilor fiscal-bugetare ale guvernului.

    Concluziile principale ale Consiliului Fiscal în opinia asupra Bugetului de stat:

    Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidenţă procedurii de deficit excesiv şi are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.  Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plaţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică. 

    România trebuie să cheltuiască mai eficient şi de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate şi educaţie. 

     Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câţiva ani. 

     Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. 

     Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizările fiscale. Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată. 

     Banii europeni pot atenua efectul contracţionist, inevitabil al corecţiei deficitului bugetar.  Nerealizarea unei ajustări credibile, substanţiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate / evaziune fiscală mare, determinată şi de legislaţia defectuoasă, dar şi de arhitectura instituţională ineficientă) poate duce la evoluţii dezordonate ale economiei. 

     Cele mai recente date privind execuţia bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăşi cu 39-40 mld. lei ţinta stabilită prin bugetul iniţial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuţiei semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB. 

     Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp din PIB, faţă de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. 

     Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării / digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget. 

     Evoluţia în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. 

     CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială, reprezentând circa 0,26% din PIB. 

     Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va recurge la o reducere forţată de cheltuieli. 

     În aceste condiţii, CF semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale. 

     Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 este realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.

     CF a subliniat în opiniile şi analizele sale că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificavă a veniturilor fiscale. 

     CF a subliniat în mod constant în rapoartele şi opiniile sale faptul că pentru România fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice. 

     CF apreciază că, în absenţa unor polici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal

  • Dragos Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i să ţipe, Bugetul 2024 este în regulă. Cu bani din PNRR, cu ordonanţă-trenuleţ, cu e-factură, cu Directiva UE 2523, etc., o să ţină.

    Aşadar, discuţii aprinse despre Bugetul 2024, responsabile, serioase, aplicate, politicianiste, ridicole, resemnate, amendamente, etc. Şi, din când în când, după cum îşi doresc sponsorii politici, mai apare cate o “modificare” la ordonanţă-trenuleţ, care e la baza multor calcule de încasare la bugetul 2024. 

    Bugetul pe 2024 enervează pe mulţi, dar va rezista, din motivele enunţate în titlu la care, dacă se mai adaugă şi limitarea cashului, eram premianţi. Nu va fi nici o catastrofă în 2025 şi după, pentru că va intra în vigoare Directiva UE 2523. Aşadar Romania va incasa şi mai mulţi bani.

    Marcel Ciolacu, mediul de afaceri s-a aprins pentru că 2024 este despre predictibilitatea continuării îmbogăţirii prin şmecherii ca în 2022-23 şi nu despre predictibilitatea continuării afacerilor.

    Patru observaţii pentru 2024, poate ţine seama cineva de ele.

    Salariu minim brut de 3.300-3.700 lei
    Nimeni nu poate trăi din netul unui salariu minim de 3.300 lei, sau de 3.700, propunerile de pe masă. Ţinem captivi 1,5 milioane de angajaţi şi polarizăm ţară într-o manieră greu de stăpânit. De înţeles că oamenii de afaceri se plâng prietenilor din partide că nu pot susţine un brut de 4.000-5.000 lei fară scutiri la care să adauge şi sponsorizările politice, dar să tii angajaţii pe un net de 2.000 de lei, în ziua de astăzi, este să-i condamni la sărăcie. Şi nu, Romania nu are cea mai mare fiscalitate în muncii din UE, mint cei care spun asta, păcat că mulţi dintre ei sunt consultanţi economici serioşi.

    Impozit 1% pe cifra de afaceri
    O măsură care nu este neapărat lipsită de justiţie poetică dacă ne uitam la săracele companii care au creşteri de venituri de două cifre şi, magie şi suspans, înregistrează de ani de zile pierderi. Introducerea măsurii ar demonstra însă că statul roman nu este capabil să ţină sub control maximum 500 de companii mari, care au cifra de afaceri peste un anumit prag, darămite sute de mii de alti agenţi economici. Şi ştiţi ce se discuta acum în laboratoarele consultanţilor, analiştilor, lobistilor? Cum să sprijinim companiile cu marje mari de profit ca să şi le aducă la pragul de maximum 6%.

    Schemele de ajutor de stat
    Ne-strategizate – mâncare, chimie, energie, apărare – schemele de ajutor de stat fie trimit bani la clienţii politici, fie la cei care s-ar descurca şi fară ele, fie la cei care investesc în sectoare care nu aduc valoare adăugată pentru Romania. Simpla condiţionalitate a păstrării locurilor de muncă create din care se returnează ajutorul de stat este insuficienta. Este necesară o strategizare sectoriala. Aruncăm bani pe fereastră şi nu cerem nimic la schimb.

    Suplimentele alimentare.
    Sunt nişte băieţi pe undeva care au ceva cu NC2106, văd surse de câştiguri bugetare, deşi aici sunt încadrate produse utilizate de obicei de persoanele cu probleme de sănătate. În 2022 produsele încadrate la NC2106 nu au fost scutite de efectul legii 81, creând haos pentru producători şi retailul farmaceutic, unde se vând marea lor majoritate. Acum, în 2023, în ordonanţă-trenuleţ apar fară noimă şi cu o dedicaţie – manoza, haha! – o serie de prevederi referitoare la cota de TVA corelată cu conţinutul de zahar şi la regimul accizelor nearmonizate, din nou, fară a fi scutite produsele din NC2106 – nimeni nu ia, de exemplu, vitamina C sau calciu sau sirop de tuse din plante, ca să-şi astâmpere pofta de sete sau de dulce. Aşadar, paradoxal, produse care sprijină sănătatea cad victime colaterale ale introducerii de taxe şi accize pe produse care dăunează sănătăţii. A comentat vreun partid politic la asta? Sau aşteaptă scandalul de după 1 ianuarie când se vor scumpi vitamina C şi calciu şi siropul de tuse din plante?

    Mai sunt încă vreo 2 săptămâni până la 1 ianuarie 2024 şi vreo 3 săptămâni până se întoarce lumea din concedii şi se vă lovi de concretul Bugetului 2024 şi mai ales al ordonanţei-trenuleţ. Între timp, bieţii de noi, sărăciţi de Marcel Ciolacu, suntem cu toţii la cumpărături, făcând cu greu faţă tornadei roşii, înghesuielii şi cozilor de peste tot şi sold-out-urilor de pe toate liniile aeriene, staţiunile, hotelurile şi restaurantele.

  • Florin Roman: amendamentul PNL care stopează creşterea de taxe şi impozite în 2024 a fost adoptat

    Amendamentul a fost analizat în cadrul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.

    „Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe şi impozite, că nu vor fi scoase excepţii. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susţinut de ministrul Boloş şi va deveni literă de lege. Stabilim taxe şi impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creştem aceste taxe. Venim şi întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferenţă de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost şi în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR”, a declarat Florin Roman în Parlament.

    Deputatul liberal mai susţine că amendamentul este împotriva USR.

    „Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi”, a precizat Roman.

  • Năsui: PSD şi PNL au inventat venituri fictive ca să le iasă cifrele în bugetul pe 2024

    „Pentru prima dată în istoria României, bugetul va avea o linie de venituri complet fictivă adăugată doar ca să iasă veniturile şi deficitul bine. Am mai explicat cum au politicienii interesul să umfle estimarea veniturilor pentru a face loc cheltuielilor în buget. Dacă se realizează sau nu acele venituri, nu e problema lor. E problema noastră. Ei doar vor da din umeri după care vor creşte împrumuturile şi vor mări taxele. Pentru ei, timpul trece, leafa merge în continuare”, declară Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei.

    Potrivit USR, „linia fictivă de venituri a fost botezată <Venituri suplimentare încasate din digitalizare> şi acolo au pus PSD şi PNL nu mai puţin de 10,5 miliarde de lei”.

    „O «sursă» de venituri care n-a existat niciodată şi nu e clar cum ar funcţiona. Impozitul pe profit, pe venit, taxa pe valoare adăugată, contribuţia pe X pe Y, toate sunt surse de bani pentru stat. Statul le ia de undeva. Intră nişte bani în trezorerie. Dar încasări din digitalizare ce sunt? Doar un nou mod de a minţi cu zâmbetul pe buze”, precizează Claudiu Năsui.

    Legea bugetului de stat pe 2024 intră luni în dezbaterea comisiilor parlamentare de specialitate. Votul final e programat pentru miercuri. Proiectul prevede un deficit de 5%, o creştere economică de 3,4 procente şi o inflaţie de 6%.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Cel mai important număr din buget: 350 mld. euro PIB în 2024. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv – 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035

    Cel mai important număr din bugetul pe 2024 proaspăt afişat pe site-ul Ministerului Finanţelor este valoarea estimată în euro a PIB-ului pe anul următor: 350 mld. euro. Cu toate suişurile şi coborâşurile, economia României acumulează putere an după an şi iată că în valoare absolută suntem la un PIB de zece ori mai mare decât cel din 1999.

    Pe măsură ce intrăm în categoria unui PIB măsurat în sute de miliarde de euro, orice procent de creştere reală de 3-5% în lei, care cu ajutorul stabilităţii cursului valutar devine 7-10% în euro, înseamnă zeci de miliarde de euro bune de valoare adăugată suplimentară anual. De acum înainte, miza cea mare este să ne ducem spre 1.000 miliarde euro PIB, iar până în 2035 ţinta este fezabilă. Cu o creştere reală de 5% pe an, România poate ajunge să îşi exprime PIB-ul în patru cifre în miliarde de euro până 2035, peste 12 ani.

    De obicei statisticienii se uită mai mult la valoarea PIB per capita, care înseamnă produsul intern brut împărţit la numărul populaţiei. Aici, România stă foarte prost, fiind la penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, la valoarea absolută şi nu la valoarea puterii de cumpărare. Dar economiile mari, în momentul în care ajung în zona unor volume de PIB semnificative, puterea în sine a economiei creează un magnetism pentru celelalte ţări mai mici din regiune, care accelerează creşterea noului pol.

    Pe măsură ce România îşi va acorda puterea economică cu puterea populaţiei, puterea geografică şi puterea suprafeţei, atractivitatea României, a Bucureştiului, a marilor oraşe şi a  ţării în general va creşte semnificativ în regiune.

    Un alt indicator esenţial care este necesar să fie urmărit pentru ca puterea în regiune a economiei româneşti să ajungă la ceea ce merită cu adevărat este salariul minim net pe economie, astăzi aflat la sub 450 de euro. Cu un PIB de 1.000 miliarde euro, economia României va fi capabilă, în 2035, să plătească un salariu minim de 1.000 euro net.

    Acestea sunt cele două cifre pe care oricine vine la putere în următorul deceniu în România trebuia să le aibă în minte. 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie.

    În 2024, salariul mediu net prognozat este de 950 euro. Dacă rămâne un ritm de creştere de peste 10% pe an a salariului mediu, cum a fost în ultimii cinci ani, există posibilitatea atingerii acestui nivel al salariului minim de 1.000 euro chiar mai repede decât va atinge PIB-ul 1.000 miliarde euro.

    Aceste ţinte nu pot deveni realitate decât dacă businessul şi politicul, multinaţionalele, antreprenorii, guvernul şi primarii se aliniază pentru a atinge aceste obiective. Odată puse pe masă aceste cifre: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie, se vor identifica resursele şi mijloacele necesare pentru atingerea lor într-un timp cât mai scurt.

    Bucureştiul va juca un rol esenţial pe acest drum. În condiţiile în care în jurul nostru până la Varşovia, la vest, şi până la Istanbul, la sud, nu există ţări mai numeroase şi capitale mai puternice, Capitala va deveni, odată cu extinderea internaţională a firmelor cu capital privat românesc, un hub al Balcanilor, iar ambiţia ar trebui să fie o rivalitate cu marile centre de business din Vest şi noile rezervoare de bani din Golf.

    A trecut neobservată în România o pierdere colosală a Europei în faţa ţărilor din Golf: capitala Arabiei Saudite, Riad, a câştigat dreptul de a organiza în 2030 Expoziţia Internaţională, un concept care energizează toate ţările lumii pentru a-şi arăta o dată la cinci ani ce au mai preţios, ce tehnologii au adoptat şi cum văd viitorul. Turnul Eiffel a fost de altfel un prim produs al Expoziţiei Internaţionale, în 1889. Riadul a concurat cu Roma, iar banii Qatar-ului, Arabiei Saudite şi ai Dubaiului au convins inclusiv Franţa să voteze cu arabii şi să îşi trădeze vecinii. Centrele de putere şi financiare ale lumii se mută spre est.

    România trebuie să se uite cu atenţie în jur şi odată ce îşi stabileşte obiectivele să găsească şi soluţia. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035.

  • Guvernul aprobă bugetul pe 2024. Ciolacu: E axat pe investiţii

    „Adoptăm astăzi (joi – n.r) Bugetul de Stat pe 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului! Aici este, de fapt, cheia dezvoltării României! Ţintim o creştere economică de 3.4%, a doua cea mai mare din UE. Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an. Bugetul asigurărilor sociale, pe care îl aprobăm tot azi, probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie! Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale. Majorăm, aşa cum am promis, salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar – nu şi la demnitari”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că investiţiile sunt de 120 miliarde de lei – „un record absolut după 1989”.

    „Avem cel mai mare buget din istorie la Educaţie, cu peste 21 miliarde lei mai mult faţă de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor! Există de asemenea suplimentări majore, între 30 şi 50% în plus pentru Sănătate (inclusiv CNAS), Mediu şi Dezvoltare. Aici vorbim despre Programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde lei mai mult, dublu şi ceva faţă de 2023! Există un plus de 10% şi la investiţiile din PNDL. Finanţăm masiv toate priorităţile guvernării: capitalul uman din educaţie, noi unităţi moderne în sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului şi modernizarea condiţiilor de trai în comunităţile rurale! Toate sunt nevoi reale ale ţării şi răspund aşteptării românilor”, adaugă premierul.

    De asemenea, el precizează că nu vor fi creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investiţiilor şi, evident, al luptei contra evaziunii.

    „Am pretenţii sporite de la Fisc şi Vamă în 2024, să-şi facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care le au acum, e-factura, e-transport, e-sigiliu. În plus, avem pe agendă azi decizii precum modificarea Codului Vamal, adoptarea Strategiei Anti-fraudă şi un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanţe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii şi colectarea mult mai bună la buget. Avem un buget sustenabil: investiţii de peste 7% din PIB, mai mari decât deficitul bugetar, programat la 5%! Iar inflaţia va continua să scadă, aţi văzut că la noiembrie este deja la 6,7%, ţinta noastră pentru 2024 este să scadă undeva spre 5-6%. Adică la jumătate faţă de momentul când am preluat mandatul de premier. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna asta am discutat reorganizarea a 6 ministere, săptămâna viitoare continuăm cu restul. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocraţia”, menţionează Marcel Ciolacu.

    De asemenea, el vorbeşte despre atingerea obiectivelor şi pe 2023 şi spune că vineri va fi depusă cererea de plată numărul 3 din PNRR.

    „Trimitem şi ultimele deconturi pentru banii europeni din exerciţiul care se încheie la final de an. Iar în ţară, respectăm ce am promis administraţiilor locale: azi alocăm bani pentru cheltuielile descentralizate la nivel de comune, oraşe şi municipii. Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va creşte cu siguranţă. Propunerea noastră este 3700 de lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele 6 luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 de lei scutiţi de taxe din salariul minim brut. Acest buget, votat de Parlament înainte de Crăciun, ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent pentru a construi viitorul României”, încheie Ciolacu.

    Şedinţa Guvernului a început la ora 21.10, deşi era programată la ora 11.00.

  • Premierul Marcel Ciolacu, înaintea şedinţei de guvern pentru aprobarea bugetului pe 2024: Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din UE. Investiţiile vor fi de 7% din PIB şi sunt bani pentru creşterile de pensii şi de salarii pentru profesori. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024

    Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a spus, înaintea şedinţei de guvern în care se va aproba bugetul de stat pentru 2024, că guvernul ţinteşte o creştere economica de 3,4% in 2024, a doua cea mai mare din Uniunea Europeana.

    „Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor”, a spus Marcel Ciolacu.

    Şedinţa de guvern a început joi în jurul orei 21:00, după mai multe ore de discuţii în coaliţie. Guvernul PSD-PNL va aproba bugetul în această noapte, cu un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024 şi cu venituri în creştere cu 13%, iar cheltuieli majorate cu 10%. Analiştii financiari consultaţi de ZF, Consiliul Fiscal şi mai multe patronate sunt însă de părere că bugetul propus nu este realist şi că guvernul a supraestimat veniturile şi a subestimat cheltuielile.

    Ce a spus Marcel Ciolacu:

    Adoptăm astăzi bugetul de stat pentru 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului. Aici este de fapt cheia dezvoltării economiei, unde, uneori, cu discuţii lungi, uneori aprinse, am lucrat cu toată echipa guvernamentală.

    Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor.

    Investiţiile sunt de 120 mld. lei, un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la educaţie, cu peste 21 mld. lei mai mult decât în 2023. 6,5 mld. de lei în plus la transporturi pentru alte loturi de autostrăzi, trenuri electrice, vagoane şi modernizarea porturilor.

    Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv multiplicarea economică a investiţiilor şi luptei contra evaziunii. Avem pretenţii sporite la Fisc şi Vamă în 2024 să-şi facă mai bine treaba cu instrumente digitale cum le au acum.

    Avem un buget sustenabil, cu investiţii de 7% din PIB, inflaţia va continua să scadă. Am văzut cu toţii că în noiembrie este deja la 6,7%, ţinta este ca în 2024 să scadă la sub 5%. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, reducând astfel birocraţia. În ţară respectăm ce am promis administraţiilor locale. Despre salariul minim pe economie, propunerea noastră este de 3.700 de lei de la 1 iulie, pentru a asigura predictibilitatea cerută de mediul de afaceri şi păstrăm, până atunci, cei 200 de lei neimpozabili.

    Sperăm să se voteze bugetul în Parlament înainte de Crăciun.