Tag: birouri

  • Craiova devine starul retailului în 2022 cu o nouă extindere a mallului Electroputere şi cu demararea lucrărilor la Promenada Craiova

    După ani în care a stat în umbra marilor dezvoltări de retail din centre precum Cluj, Iaşi, Timişoara sau Constanţa, Craiova se pregăteşte de două noi proiecte mari de retail pentru a deveni un nou pol regional pentru shopping.

    Francezii de la Catinvest pregătesc o nouă extindere a Electroputere Parc, primul mall din Craiova deschis în 2011 pe o parte a fostei platforme industriale Electroputere, iar NEPI-Rockcastle va începe în 2022 construcţia mallului Promenada Craiova, primul centru de acest tip construit şi proiectat de la zero în Bănie.

    „Craiova este într-adevăr sub lupa investitorilor în următoarea perioadă, fiind anunţate dezvoltări sau proiecte noi pentru următorii 2 ani. Dintre oraşele mari, Craiova era uşor în urmă pe partea de dezvoltări de retail, iar astfel de planuri contribuie la recuperarea terenului. Mulţi retaileri, atât pe segmentele de food, cât şi non-food sunt în căutare de locaţii noi în Craiova, iar acest lucru impulsionează, cu siguranţă, noile dezvoltări anunţate.“

    „Craiova este un oraş mare, cu potenţial ridicat de consum, unde este de aşteptat să vedem în viitor şi alte dezvoltări mai mici, parcuri de retail sau centre de proximitate, pe lângă proiectele deja anunţate“, a spus Liana Dumitru, associate director, Retail Agency, Colliers România.

    Investiţiile în Craiova au accelerat odată cu dezvoltarea uzinei Ford de la Craiova, unde în prezent lucrează circa 6.000 de salariaţi. De asemenea, Craiova a accelerat şi în ceea ce priveşte producţia de locomotive de către Softronic iar ETI a deschis acolo o fabrică de biscuiţi în 2016.

    Prima inaugurare va fi a fran­cezilor de la Catinvest care continuă dezvoltarea Electroputere Mall cu 7.200 de metri pătraţi pentru noi branduri, magazine concept, restaurante în aer liber şi un loc de joacă. Compania adaugă 5.500 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi 1.200 de metri pătraţi de terasă în aer liber. Această extindere în segmentul de retail are loc la scurt timp după dezvoltarea a două clădiri cu utilizare mixtă în cadrul Electroputere Parc, care cumulează 9.000 de metri pătraţi de retail şi 17.000 de metri pătraţi de birouri deja parţial ocupate de companii precum Hella, Ubisoft sau Operative Media.

    Astfel, printre brandurile noi din Electroputere Mall se numără şi Mobexpert, cu primul său Concept Store din România.

    În următorii ani, planurile de dezvoltare pentru Electroputere Parc includ spaţii noi de retail, birouri şi alte servicii precum spaţii de co-working. Pentru a completa oferta de spaţii imobiliare, Catinvest va începe, de asemenea, dezvoltarea unui aparthotel cu 58 de apartamente în primul trimestru din 2022. Bugetul total de investiţii în următorii 2-3 ani se ridică la 61 de milioane de euro.

    „Planul nostru pentru Electroputere Parc este să-l dezvoltăm şi transformăm într-un hub în care oamenii pot găsi tot ce au nevoie în viaţa de zi cu zi, de la locul de muncă şi destinaţia de shopping la un spaţiu confortabil de cazare atunci când călătoresc în Craiova, toate într-o locaţie foarte accesibilă. Aparthotelul va completa oferta noastră de spaţii imobiliare integrate, transformând Electroputere Parc într-un mini-oraş modern în interiorul oraşului“, a spus Bertrand Catteau, preşedintele Catinvest Group.

    Grupul francez de real estate Catinvest care deţine şi administrează Electroputere Parc mai deţine şi administrează alte câteva centre comerciale din România – galeriile comerciale Carrefour Orhideea şi Cora Pantelimon din Bucureşti şi Carrefour TOM din Constanţa.

    „Oraşul Craiova este oarecum într-o poziţie strategică şi este deja un pol de shopping pentru regiunea Olteniei. Noile proiecte de retail vor crea cu siguranţă o sinergie şi mai puternică şi la o atractivitate mai mare pentru consumatorii din zonele învecinate. Cu cât accesul va fi mai uşor, cu atât zona de atracţie, care în mod obişnuit presupune o distanţă care poate fi parcursă în cel mult 45-60 de minute cu maşina, va fi mai extinsă, iar oraşul şi centrele comerciale din oraş mai accesibile pentru un număr mai mare de consumatori“, a spus Liana Dumitru.

    În plus, Craiova va beneficia de pe urma construcţiei noului drum expres spre Piteşti, care este aproape gata pe jumătate – jumătate care acoperă zonele Balş şi Slatina, unde se formau şi cele mai mari ambuteiaje. Mai mult, în lucru sunt două studii de fezabilitate pentru două noi drumuri rapide, unul spre Târgu Jiu şi un al doilea spre Lugoj iar pe partea de sud este propus un alt drum rapid prin Bucureşti-Alexandria-Caracal.

    „Craiova este un pol interesant în aceasta zonă a ţării în ansamblu, inclusiv din perspectivă economică, având în vedere că oferă o piaţă a muncii destul de atractivă din punctul de vedere al costurilor şi al disponibilităţii angajaţilor. De asemenea, vedem un interes crescut pentru segmentul industrial şi logistic în acest oraş, ceea ce va alimenta şi puterea de cumpărare locală şi va spori atractivitatea oraşului inclusiv pentru jucători din retail“, a subliniat Liana Dumitru.

    Ea a subliniat că  majoritatea dezvoltatorilor se concentrează în această perioadă pe oraşe şi proiecte de dimensiuni mai mici, atât pe fondul apetitului de expansiune al retailerilor, dar şi al timpului mai scurt de livrare şi costurile mai mici, care asigură o marjă de profit satisfăcătoare pentru dezvoltatori. Totodată, şi competiţia este mai redusă decât în marile oraşe, ceea ce explică orientarea mai mare a dezvoltatorilor către oraşe medii şi mici, chiar cu mai puţin de 50.000 de locuitori, unde există puţine dezvoltări de retail moderne sau, în unele cazuri, chiar deloc.

    NEPI-Rockcastle va începe în 2022 construcţia mallului Promenada Craiova

  • Birourile şi centrele logistice au dominat piaţa de investment din 2021

    ♦ Piaţa investiţiilor din România a înregistrat tranzacţii de aproape 600 mil. euro în primele nouă luni din 2021 ♦ Birourile rămân principalul punct de interes pentru alocările mai mari de capital, însă sectorul industrial şi logistic a câştigat puternic teren.

    Valoarea totală a investiţiilor imobiliare a depăşit 540 mil. euro în Româ­nia în primele nouă luni din 2021, aproape jumătate din suma tranzac­ţio­nată fiind înregistrată în trimestrul al trei­lea al anului, potrivit datelor Colliers România.

    Piaţa investiţiilor a scăzut în ansamblu, raportat la tranzacţiile imobiliare de 820 de milioane de euro încheiate în aceeaşi pe­rioa­dă din 2020, şi se simte o contracţie a ran­da­mentelor investiţionale pentru acti­vele industriale şi de birouri de clasa A.

    În prezent randamentele investiţionale sunt de 6,75% pentru birouri şi retail şi 7,75% pentru proiectele logistice şi industriale.

    Cea mai mare tranzacţie din acest an ră­mâne vânzarea birourilor Hermes Business Campus către Adventum cu 150 mil. euro, urmată de tranzacţia dintre Skanska şi S Immo în valoare de 97 mil. euro.

    Pe sectorul industrial CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre logistice de pe piaţa locală, a cumpărat de la Zacaria un portofoliu de depozite de 110.000 de metri pătraţi, din mai multe oraşe, pentru 60 mil. euro, iar Fortress, un fond de investiţii sud-african, şi-a făcut intrarea pe piaţa locală de logistică prin achiziţionarea noului proiect ELI Park 1 de lângă Bucureşti (50.000 mp) de la Element Indust­rial/Paval Holding, într-o tranzacţie de aproximativ 30 mil. euro.

    „Două noi tranzacţii industriale şi lo­gis­tice au dus totalul investiţiilor industriale din acest an la peste 150 de milioane de euro, reprezentând aproape 30% din volu­mul total, un salt semnificativ de la 80 de milioane de euro pentru tot anul 2020 şi de aproape 60 de milioane de euro în 2019 şi 2018. Cum acest sector va în­re­gis­tra tran­zac­ţii de peste 200 de mi­lioane de euro până la finalul anului, 2021 va fi unul dintre cei mai buni ani din istorie din prisma pon­derii in­dus­trialului în total activitate, iar ran­da­men­tele pentru astfel de active pro­ba­bil se vor comprima şi în România“, explică Robert Miklo, Head of Capital Markets la Colliers.

    La nivelul Europei Centrale şi de Est (CEE), consultanţii Colliers estimează că vo­lu­mul investiţiilor imobiliare va creşte şi va atinge niveluri similare cu cel din 2020, de aproxi­mativ 10 mld. euro până la sfârşi­tul lui 2021. Estimarea preliminară pentru Europa, Estul Mijlociu şi Africa (EMEA) era de scădere anuală a volumelor cu apro­xi­mativ 32% în primele 9 luni ale anului, o scădere similară cu cea înregis­trată în România.

    Locaţiile centrale din capitale rămân principala ţintă a investitorilor în cele mai mari economii euro­pene, în special în sectorul birourilor, dar şi oraşele de rangul doi atrag atenţia.

    Activele logistice continuă să acţioneze ca un magnet pentru investiţii, în contextul re­vo­luţiei comerţului electronic şi al provo­cărilor generate de pandemie pe lanţul de aprovizionare, notează Colliers în ultimul său raport EMEA Markets Snapshot Capital Markets Q3 2021. Incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor spre sfârşitul anului, iar traiectoria pandemiei în lunile de iarnă este un alt potenţial motiv de îngrijorare. Chiar şi aşa, este de aşteptat ca mai multe tranzacţii mari să se încheie în ultimele trei luni ale anului, ceea ce con­tribuie la încheierea lui 2021 într-o notă puternică.

  • Un nou tip de vacanţă a apărut după ce pandemia de COVID a făcut ravagii în lume şi a schimbat total modul în care trăim

    Când uşile birourilor s-au închis, le-am deschis pe cele ale sufrageriilor. La început a fost greu, DAR timpul a arătat că se poate. IAR, în vreme ce unii descopereau că tastatul şi vorbitul la telefon de acasă nu sunt aşa rele cum credeau, alţii au mers mai departe (la propriu) şi au căutat metode de a evada din rutina de acasă, fără a consuma totuşi zilele limitate de concediu. Aşa că au găsit o breşă şi, fără să ştie, au dat naştere unui nou concept în piaţa muncii: workation.

    Termenul reprezintă o combinaţie între muncă şi concediu de odihnă, care să le împace pe amândouă. Business Magazin a stat de vorbă cu unii dintre cei care au pus umărul la formarea acestei tendinţe şi a aflat ce i-a făcut să se înhame la o astfel de experienţă, care sunt avantajele şi dezavantajele, cum arată o zi din viaţa lor şi ce locuri noi mai au pe listă. 

    În iulie 2021, Alina Stoian, managing partner al agenţiei de publicitate, comunicare şi branding JustAd, era deja de mai bine de o lună şi jumătate în Grecia, în oraşul Olympiada din Halkidiki, la circa 90 de kilometri de Salonic, îndeplinindu-şi un vis de ani întregi.

    „De mai bine de zece ani, îmi doream să lucrez de pe o plajă însorită, dintr-un loc unde să fie cald cât mai mult timp. Este relaxant, pentru mine este un spaţiu creativ, iar în ceea ce fac eu creaţia este destul de importantă, aşa că faptul că am un plus de creativitate lucrând remote de pe plaja din Grecia este ceea ce trebuie pentru mine”, povestea Alina la emisiunea online de business ZF Live.

    Legătura cu biroul fizic o rupsese încă din 2018, când a făcut o descentralizare a forţei de muncă şi a început să lucreze de la terasă, din parc, de oriunde, aşa că tranziţia către Grecia pentru ea nu a fost foarte abruptă.

    „Sunt aici cu o colegă care se ocupă de strategie pe HR şi, la fel ca mine, şi ea lucrează foarte bine remote. Nu mă duc să mănânc la terase, ci vreau să trăiesc ca şi cum aş locui aici. Bugetul alocat pentru peste 40 de zile de când stau aici nu mi-ar fi ajuns pentru o săptămână la Mamaia.”

    Alina Stoian spunea că a ales un loc unde turiştii nu sunt foarte numeroşi şi că nu ar putea lucra remote din insule foarte populate precum Thassos, Zakynthos sau Skiathos. Preferă rutina locală grecească, nederanjată de puzderia de turişti.


    Alina Stoian, managing partner JustAd: „Nu mă duc să mănânc la terase, ci vreau să trăiesc ca şi cum aş locui aici. Bugetul alocat pentru peste 40 de zile de când stau aici nu mi-ar fi ajuns pentru o săptămână la Mamaia.“


    Pentru Andrei Creţu, fondatorul reţelei de spaţii de co-working Pluria, lucratul remote a însemnat o mutare pentru un an sau doi – cine ştie? – în Spania, undeva nu departe de Madrid, într-o zonă liniştită, cu oameni prietenoşi şi vreme asemenea.

    „M-am mutat aici în august. A fost o decizie venită şi din oportunitatea de business – ştiam că vrem să lansăm Pluria într-o ţară din vest. A contat şi aspectul personal, pentru că ne place foarte mult Spania. În plus, eu am făcut şi un MBA aici şi ştiu spaniolă”, a povestit, într-un interviu desfăşurat online, Andrei Creţu.

    Singurul lucru care ar putea să-l ţină în loc este faptul că cei doi copii ai săi tocmai au început grădiniţa, respectiv şcoala în Spania, aşa că nevoia lor de a se acomoda ar putea să influenţeze flexibilitatea mutării. Altfel, spune antreprenorul, şi-ar schimba locul de unde să muncească remote chiar şi pe perioade mai scurte de timp.

    Acum, casa şi biroul lui sunt undeva lângă Madrid, combinând apropierea de centrul de business şi de cultură al capitalei spaniole cu liniştea unei zone mai puţin populate şi mai apropiate de natură.

    „Muncesc hibrid – în unele zile lucrez de acasă, în altele de la birou, folosindu-mă de cele o sută de spaţii de co-working din reţeaua Pluria din Spania. Ce este diferit faţă de Bucureşti este că aici mă simt în fiecare zi un pic ca un turist, sunt ca în vacanţă câteva ore pe zi. E mult mai relaxant”, spune fondatorul Pluria.

    Pluria este, practic, ca un Uber al spaţiilor de coworking, iar principiul de funcţionare este similar cu cel al 7card, platforma de acces la săli de fitness pe care tot Andrei Creţu a fondat-o în 2011, împreună cu Iulian Cîrciumaru. Businessul 7card a fost vândut către compania franceză Sodexo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa emitenţilor de tichete valorice. 

    Platforma Pluria funcţionează doar în sistem B2B (business to business), adresându-se aşadar doar companiilor, care, la rândul lor, pun la dispoziţie serviciile propriilor angajaţi. Reţeaua de parteneri numără spaţii din Bucureşti şi din oraşele mari din ţară, dar şi din state precum Spania, Portugalia, Columbia. În total, peste 50 de oraşe din întreaga lume fac parte din reţea, care poate fi accesată din aplicaţiile disponibile în Google Play şi AppStore.

    După câteva luni de lucrat din Spania, Andrei Creţu a realizat că nu s-au schimbat doar peisajul şi limba pe care o aude zi de zi, ci a ajuns la concluzia că aspecte aparent nesemnificative din viaţa de zi cu zi în Bucureşti duceau la acumularea unor frustrări de care înainte nu era conştient întru totul.

    „Mici lucruri din rutina zilnică din România, cumulate, ne făceau mai stresaţi. Nervii din trafic de pildă. Remote working a deschis însă oportunitatea să experimentăm şi să înţelegem mai bine nişte locuri pe care ajungem să le cunoaştem mai profund, stând acolo pentru un timp mai îndelungat. Aici, merg mult pe jos, asta e activitatea mea preferată. În plus, sunt un mare fan al artei moderne, îmi place să mă duc la muzee, iar în Spania ai ce vedea, sunt multe evenimente culturale.”

    Andrei spune că este conştient că nu ne vom mai întoarce niciodată la modul de lucru de dinaintea pandemiei. S-au reconfigurat relaţiile de muncă şi de prietenie atât de mult încât o revenire la ce era cândva este imposibilă. Aşa că se adaptează la realitatea de azi şi şi-a trasat deja câteva planuri pentru mai târziu.

    „După Spania, voi merge des în America Latină, începând cu Columbia, unde de asemenea am lansat Pluria. Cu siguranţă voi avea episoade de o săptămână-două de lucrat de acolo.”

    El este unul dintre acei manageri care au înţeles că munca s-a deconectat de la factorii timp şi spaţiu, aşa că nu contează unde, cât şi când lucrezi, atât timp cât eşti eficient şi productiv.

    „Unii manageri au însă o teamă că pierd controlul asupra angajaţilor şi ei sunt aceia care încearcă o revenire aproape completă la birou. Au senzaţia că dacă îşi ştiu toţi oamenii în aceeaşi încăpere, lucratul e mai eficient, ceea ce e un mit. Pe mine nu mă interesează câte ore muncesc colegii mei, la ce ore încep sau la ce ore termină, ci rezultatul lor”, spune Andrei Creţu.



    Andrei Creţu, fondator Pluria: „Ce este diferit faţă de Bucureşti este că aici mă simt în fiecare zi un pic ca un turist, sunt ca în vacanţă câteva ore pe zi. E mult mai relaxant.“


    Tocmai de aceea, echipa lui de la Pluria şi-a luat libertatea de a lucra de oriunde, iar Anca Şerban este, poate, cel mai grăitor exemplu.

    „La 1 august 2020 am plecat de acasă să lucrez remote din alte ţări şi de atunci acesta a devenit stilul meu de viaţă şi de lucru: am un job full-time pe care îl fac de la distanţă, indiferent de ţara sau locul în care mă aflu în acel moment”, spune Anca Şerban, marketing manager la Pluria.

    Când am vorbit cu ea, se afla în Ecuador şi lucrase din 15 ţări de pe patru continente: Turcia, Franţa, Madeira, Azore şi Maroc în 2020, iar la 1 ianuarie 2021 a făcut un pas mai departe şi a plecat să lucreze remote din America Latină.

    „Am început cu o lună în Mexic, apoi am mers în Columbia, Chile, două luni în Peru, Costa Rica, Guatemala, SUA, Republica Dominicană, Aruba, din nou în Mexic, iar acum sunt în Ecuador. De obicei stau câte o lună în fiecare ţară, dar în unele locuri am stat câte două-trei săptămâni sau câteva zile, iar pe acasă prin România am trecut doar anul trecut de Crăciun şi urmează să ajung din nou şi anul acesta, tot de Crăciun.”

    În 2020, când pandemia abia începuse, a avut o perioadă în care a lucrat exclusiv de acasă, la fel ca mulţi angajaţi care s-au trezit că sunt nevoiţi să muncească din sufragerie. Era perioada de restricţii în România şi în lume şi mai multe vacanţe pe care le plănuise pentru primăvara aceea se duseseră pe apa sâmbetei. Deşi a mai găsit destinaţii în care să evadeze pentru scurt timp în perioada mai-iulie 2020, în ţări precum Suedia sau Islanda, Ancăi i-a fost clar că lucrurile s-au schimbat foarte mult şi nu mai e uşor să pleci în city breakuri scurte, atâta vreme cât condiţiile de intrare într-o ţară deveniseră destul de complicate.

    „După câteva luni de work from home, am avut revelaţia că aşa cum lucrez remote de acasă aş putea să fac asta şi din altă parte a lumii. Mereu mi-a plăcut să călătoresc şi să scriu despre asta pe blogul meu, dar am făcut-o doar în vacanţe, nu s-a pus niciodată problema să lucrez de la distanţă, deşi am un job în marketing care se poate face foarte bine de oriunde. Eram într-un supermarket când mi-am dat seama că remote nu înseamnă doar de acasă şi l-am întrebat pe şeful meu de atunci dacă, teoretic vorbind, aş lucra de la distanţă din altă ţară, ar fi asta o problemă? N-a fost şi îi sunt recunoscătoare că a avut deschiderea pentru un alt mod de lucru.”

    Pentru Anca Şerban, nu era o premieră să viziteze singură destinaţii îndepărtate precum India sau Brazilia, dar s-a gândit că este cu totul altceva să trăieşti şi să lucrezi din alte ţări, aşa că a ales ca primă destinaţie de remote working o ţară mai aproape de casă, ca să se poată întoarce înapoi dacă nu i-ar fi plăcut.

    „Am plecat o lună în Berlin şi am stat la o familie locală, într-un apartament rezervat pe Airbnb. În timpul săptămânii lucram şi mă plimbam prin oraş, în weekend luam trenul ca să vizitez nord-estul ţării. După o lună deja ştiam că acest stil de viaţă e pentru mine: nu am responsabilităţi care să mă ţină legată de casă, am fost mereu o persoană independentă, cu o mare poftă de explorare pe cont propriu şi curiozitate de a vedea locuri noi. Călătoresc singură şi nu mi-am pus niciodată problema dacă pot face ceva, ci mai degrabă cum pot face ceva.”

    Pentru Anca Şerban, lucratul remote din alte ţări a fost o modalitate de a-şi satisface dorul de ducă, dar astfel şi-a dat şi seama că e o oportunitate rară de a trăi alte experienţe.

    „Paradoxal, o pandemie globală care a închis graniţe şi pe care lumea a perceput-o exclusiv ca pe una de restricţii a avut şi efecte la care nu se aştepta nimeni. Probabil cea mai mare schimbare a fost asupra modului în care lucrăm: de la modelul centralizat şi destul de ineficient, în care pierzi una-două ore doar cu mersul la birou, la un model flexibil în care nu mai contează de unde lucrezi. Atâta vreme cât ai acces la internet şi ai un job care nu presupune prezenţă fizică, poţi lucra de oriunde din lume.”

    Experienţei pe care o trăieşte de aproape doi ani, Anca Şerban îi spune „workation”, o combinaţie de muncă şi concediu, care nu trebuie să fie neapărat pe termen lung, cum face ea, ci poate fi şi pentru câteva zile.

    „De exemplu, să pleci joi undeva la munte, lucrezi de acolo până vineri, iar în weekend faci drumeţii sau te odihneşti. Sau poţi să mergi la Cluj o săptămână şi să lucrezi dintr-un co-working sau de la hotel, iar în timpul liber faci ce vrei – eşti deja acolo şi e mult mai uşor să te bucuri de locuri mai îndepărtate, fără să trebuiască să îţi iei vacanţe în care să pierzi una-două zile doar pe drum ca apoi să vezi totul pe fugă.”

    Acest stil de viaţă i-a permis să trăiască pe termen lung în ţări din America Latină şi să înveţe limba spaniolă fără nicio lecţie sau carte citită, doar vorbind cu localnicii şi folosind Google translate. I-a permis să cunoască culturile locale într-un ritm mai lent, şi nu doar din perspectiva unui turist grăbit, care într-o săptămână trebuie să vadă cât mai multe locuri. Are timp să se plimbe după-amiaza printr-un oraş ca Quito (capitala Ecuadorului) sau să-şi ia laptopul şi să lucreze una-două ore dintr-un parc din Funchal (capitala arhipelagului Madeira). Pauza de prânz nu presupune să stea la coadă la vreo cantină dintr-o clădire de birouri, ci poate să se ducă la plajă în Las Galeras, Republica Dominicană, şi să culeagă mango pe drumul spre casă.

    „Din momentul în care munca mea nu a mai depins de o locaţie anume şi nici de un anumit program (lucrez de pe alte fusuri orare cu opt-zece ore diferenţă faţă de România), zilele mele s-au schimbat complet. De regulă, încep ziua cu calluri online cu colegii din alte ţări, în principal cu cei din România şi Spania: dimineaţa pentru mine înseamnă după-masa/seara pentru ei şi e singurul moment în care ne putem auzi, fără să le invadez prea mult timpul personal. Ziua mea nu începe la 9 dimineaţa ca înainte, ci poate începe la 6-7 dimineaţa sau chiar şi la 5, deşi e ceva mai greu la astfel de ore.”

    Nu mai lucrează într-un singur bloc unitar, ca înainte când programul 9-18 era regula. Preferă să lucreze dimineaţa şi din nou după-masa sau seara, iar la prânz să-şi ia câteva ore pentru ea. Are zile foarte lungi în care lucrează şi 15 ore şi altele în care lucrează doar trei. De unde lucrează nu mai este însă relevant.

    „Am lucrat noaptea din aeroport pentru că aveam escală acolo şi nu puteam dormi. Am lucrat din hoteluri, cafenele, co-workinguri sau din parcuri cu wi-fi. Cel mai ciudat loc din care am lucrat e un cazino în Las Vegas – nu mă puteam conecta la wi-fi-ul de la hotel şi cea mai apropiată cafenea cu internet am găsit-o acolo, lângă păcănele.”

    Indiferent de unde a lucrat, principala problemă a fost şi este cea a internetului: el există peste tot, dar nu ştii niciodată cât de bună e conexiunea sau cât de stabilă. Munca ei implică lucrul cu programe online, iar legătura cu cei de acasă o ţine pe Whatsapp, aşa că, dacă nu are internet la hotel, trebuie să caute un WiFi în altă parte şi să lucreze de acolo sau să-şi cumpere carduri sim de la companiile locale.

    „Alt lucru de luat în calcul e impactul pe care un astfel de stil de viaţă îl are asupra ta, în special într-o perioadă în care e pandemie globală. Ce înseamnă să locuieşti… oriunde? Înseamnă să fii extraordinar de flexibil şi mobil, să priveşti călătoria dintr-o ţară în alta ca pe o formalitate, chiar şi pe timp de pandemie, să nu mai vezi graniţe, ci posibilităţi. Uneori înseamnă (prea mult) timp petrecut în aeroporturi sau să realizezi că într-un interval de o lună de zile poţi să treci prin cinci ţări pe două continente. Înseamnă să îţi schimbi biletele de avion şi planurile de călătorie pe nepusă masă, când realizezi, de exemplu, că nu ţi-ai făcut temele cum trebuie şi nu poţi intra în Bolivia. Sau că nu poţi sta o lună în New York cum voiai iniţial şi te duci în altă destinaţie.”

    Toate această experienţă mai înseamnă să ai parte de interviuri la graniţă şi bagaje verificate pentru că vii din Mexic, dar şi extrem de multă birocraţie cu zeci de formulare completate, în jur de 15-20 teste Covid şi foarte multă documentare pentru fiecare ţară ca să fii sigur că ţi se va permite să intri acolo: unii cer asigurare, alţii vor să vadă biletul de ieşire din ţară, pentru alţii îţi trebuie un cod QR sau măcar un formular tipărit.

    „Toate astea se traduc prin oboseală, un stil de viaţă haotic în care eşti mereu cu bagajul pregătit şi nu stai nicăieri suficient de mult încât să îţi construieşti o rutină a ta. Când am ocazia, încerc să stau câte o lună într-un loc, cum am făcut în destinaţiile în care am trăit anul trecut. America Latină, însă, e un spaţiu mult prea vast şi am fost nevoită să mă mut frecvent dintr-un oraş în altul, iar asta devine obositor la un moment dat.”

    La fel ca Andrei Creţu, nici Anca Şerban nu crede într-o întoarcere la vechiul mod de lucru, cel din 2019. Tranziţia spre un mod de lucru hibrid este prezentă la nivel global, iar oamenii îşi doresc flexibilitate mai mult decât orice şi merită să primească încrederea angajatorilor că îşi pot face munca indiferent de locul în care se află.

    „În schimb, îmi este dor să îmi văd colegii, prietenii şi familia după atâtea luni departe de casă, dar îmi este dor de atmosfera de lucru şi sentimentul de comunitate, nu mi-e dor de nişte piese de mobilier şi de mersul cu metroul.”

    Este ea mai eficientă în acest nou stil de a munci? Crede că da, paradoxal, pentru că, deşi nu mai e nimeni s-o controleze, se simte mult mai responsabilă şi se organizează singură, conştientă că, în final, contează rezultatele, nu câte ore a stat peste program la birou.

    „În acelaşi timp, lucratul exclusiv remote din alte ţări are şi minusuri: îmi lipsesc interacţiunea din offline şi întâlnirile cu colegii pentru proiecte noi, sentimentul că fac parte dintr-o comunitate. Am colegi pe care nu i-am întâlnit niciodată în viaţa reală (încă), deşi vorbim online sau pe Whatsapp zilnic.”

    Concluzia Ancăi Şerban este că, dacă vrei să lucrezi din alte ţări pe termen lung, trebuie să fii pregătit să renunţi la unele lucruri, măcar pentru o perioadă. O variantă mult mai bună e să lucrezi remote din alt oraş sau ţară pentru o perioadă limitată, câteva săptămâni sau o lună, şi să iei ce e mai bun din toate posibilităţile de acum.


    Anca Şerban, marketing manager Pluria: „Am lucrat noaptea din aeroport pentru că aveam escală acolo şi nu puteam dormi. Am lucrat din hoteluri, cafenele, coworkinguri sau din parcuri cu wifi. Cel mai ciudat loc din care am lucrat e un cazino în Las Vegas – nu mă puteam conecta la wifi-ul de la hotel şi cea mai apropiată cafenea cu internet am găsit-o acolo, lângă aparatele de păcănele.“


    Pe măsură ce tot mai multe ţări îşi vor restrânge restricţiile, Anca Şerban îşi conturează lista de locuri din care vrea să lucreze. Momentan, se uită către Asia, Oceania şi Africa. Îşi doreşte însă să îmbine perioadele remote din alte ţări cu cele de acasă şi să găsească un echilibru între dorinţa de explorare care nu-i dă pace şi una mai casnică, cu zile obişnuite în care să aibă timp să citească o carte sau să se relaxeze gătind la ea acasă.

    Daniela Shah este unul dintre proprietarii agenţiei de turism Eturia, specializată în vacanţe exotice. Să lucreze remote din destinaţii inedite a fost aşadar o decizie naturală, dar, mai mult decât atât, una care i-a demonstrat că poate fi foarte productivă şi că îşi poate găsi inspiraţia mai repede în afara biroului decât în interiorul lui.

    „Am deja trei experienţe: în 2020, am lucrat remote o lună din Maldive, iar în acest an am aplicat o altă metodă care mi-a permis să fiu şi mai creativă: după două săptămâni de vacanţă în Costa Rica, am mai rămas să lucrez remote încă alte două săptămâni. La fel am procedat şi în Kenya”, spune Daniela Shah.

    Destinaţiile le-a ales foarte simplu: erau foarte sus pe lista de dorinţe şi, în plus, a intervenit criteriul imperativ dictat de pandemie, aşa că trebuia să fie destinaţii cu graniţe deschise şi fără restricţii de carantină pentru cetăţenii români. Tot din cauza pandemiei, a urmărit cu atenţie şi tendinţele ratelor de infectare din ultimele 7-14 zile ca să prevadă eventualele liste-semafor actualizate.

    „Am ales să muncesc remote din destinaţii exotice din mai multe motive. Întâi, am vrut să înţeleg mai bine clienţii Eturia care ne solicită încă din 2020 din ce în ce mai multe pachete personalizate pentru remote work. Apoi, am realizat că şi eu, după ce mă deconectez într-o vacanţă cu familia şi ajung într-un loc relaxant, pot lucra mai uşor, pentru că inspiraţia şi ideile bune vin din energia şi din peisajele locului.”

    Echipa Eturia a remarcat aşadar că, după un an în care majoritatea angajaţilor au lucrat de acasă şi au experimentat un nou mod de a se organiza, tot mai mulţi vor acum să-şi „mute” biroul într-o destinaţie exotică, ducând la un concept nou, cel al sejururilor cu laptopul pe plajă. Pentru un pachet cerut în acest sens,  pretenţiile sunt simple: viteză bună la internet şi un fus orar apropiat celui din România.


    Daniela Shah, cofondator Eturia: „Gândeşte-te că vineri seară, după ce închizi laptopul, eşti deja în vacanţă şi-ţi poţi planifica o sumedenie de activităţi deosebite peste weekend!“


     

  • Fosta clădire a birourilor Petrom de pe Calea Victoriei va găzdui sediul Centrului European pentru Securitate Cibernetică

    ♦ Hagag Development Europe este primul dezvoltator care a decis să investească puternic în imobile istorice.

    Clădirea Hagag H Victoriei 109 va găzdui viitorul sediu al Centrului European pentru Securitatea Cibernetică, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Centrul este prima instituţie europeană care va avea sediul la Bucureşti.

    Centrul va contracta circa 2.000 de metri pătraţi de birouri, suprafaţa rămăsă liberă în cadrul proiectului.

    Ministerul Afacerilor Externe anunţat în luna decembrie a anului trecut că România va găzdui Centrul Cyber ​​al UE, prima structură europeană care va avea sediul în Bucureşti, în urma unei selecţii la care au participat şapte oraşe candidate. În cazul fostelor birouri Petrom de pe Calea Victoriei, H Victoriei 109, acestea au atins luna trecută un grad de ocupare de 50%, procent reprezentat de companii care activează în real estate, construcţii, arhitectură, avocatură şi consultanţă fiscală.

    Yitzhak Hagag, cofondator şi acţionar al Hagag Development Europe, a declarat într-un interviu acordat ZF declara că sunt în discuţii cu mai mulţi potenţiali chiriaşi şi estimează că vor atinge un grad de ocupare de 90% până la finalul anului. Din punctul de vedere al suprafeţelor desfăşurate, clădirea are aproximativ 7.000 de metri pătraţi pentru fiecare imobil în parte, unde sunt incluse şi spaţiile comerciale de la parter.

    El a subliniat că proiectele de birouri cu poziţionare centrală sunt din ce în ce mai căutate, în special în această perioadă când timpul petrecut în trafic şi afinitatea pentru spaţiile mai intime primează.

    Yitzhak Hagag declara în cadrul interviului că dacă până acum doi ani nu exista cerere, deoarece nu erau disponibile în piaţă nici foarte multe opţiuni în termeni de ofertă pentru Calea Victoriei sau pentru Piaţa Universităţii, astăzi sunt tot mai multe businessuri boutique şi companii mici şi mijlocii care îşi doresc să ocupe aici un spaţiu exclusivist şi să se bucure de poziţionarea privilegiată. 

    Hagag Development Europe este primul dezvoltator care a decis să investească puternic în imobile istorice pentru a le consolida şi transforma în proiecte rezidenţiale de lux sau de birouri, are în plan să mai cumpere astfel de clădiri.

    După clădirile de pe Calea Victoriei, de la numerele 109 – fostul sediu Petrom şi 139, un fost bloc de locuinţe construit în perioada interbelică, Hagag a cumpărat şi o veche clădire de birouri, o fostă centrală telefonică din zona Universităţii, pe strada Tudor Arghezi .

     

  • Cum s-a schimbat piaţa de office şi cum vor reveni corporatiştii înapoi în birouri. Dezvoltatorii şi proprietarii de birouri pun accent pe inovaţie, iar furnizorii mizează pe noi concepte de mobilier

    Noile proiecte de birouri vin cu facilităţi suplimentare dar şi cu un mobilier diferit, tocmai pentru a se adapta noilor condiţii şi a respecta reglementările introduse în timpul pandemiei.

    Activitatea companiilor care în mod tradiţional îşi desfă­şurau activitatea pre­pon­derent în clădiri de birouri migrează spre un model de lucru hibrid, în ciuda faptului că ponderea angajaţilor care au revenit la sedii a fost într-o creştere constantă de la debutul pandemiei.

    „Acum vedem o atenţie mai mare pe individ, regândirea spaţiilor de birouri, de spaţiu în care îşi desfăşoară activitatea şi lucrăm cu companiile pentru a construi o reţea, un mod de lucru ca spaţiul să ajungă o destinaţie pentru oameni. Acum contează flexibilitatea, adaptabilitatea şi birourile au acum spaţii multifuncţionale, adaptabile în funcţie de activitate şi ne gândim şi la mobilitate – utilizator care lucrează şi de acasă“, explică Andrei Angelescu, manager of architecture&design, COS.

    Immofinanz va continua planul de modernizare a clădirilor de birouri din portofoliul său, pornind cu  myhive Victoriei, fostul sediu al BCR de pe calea Victoriei.

    „Clădirea de pe Calea Victoriei este în faza de planificare şi autorizare. Vorbim de o modernizare şi o transformare într-o clădire care să ofere spaţii de lucru de o înaltă calitate, moderne, cu infrastructură amplă şi sustenabilă şi adaptată conceptului myhive. Una dintre modificări va viza o împrospătare a spaţiului public, dorim să construim o terasă verde generoasă, cu spaţiu de relaxare care va deveni un punct de atracţie. Clădirea va avea aproape 28.000 mp GLA cu spaţii de birouri, retail şi relaxare. Vom începe lucrările imediat după autorizare în a doua jumătate a anului viitor iar finalizarea este programată pentru anul 2024“, a spus Andreea Cotiga, senior manager, Leasing Office, Immofinanz.

    Cel mai mare proiect aflat în dezvoltare în România pentru Immofinanz este myhive Victoriei, iar alte proiecte vizează clădirile myhive IRIDE eighteen şi myhive IRIDE nineteen, care sunt deja renovate.

    În plus, Immofinanz va miza şi pe o componentă nouă de coworking pentru a creşte flexibilitatea birourilor.

    „Activitatea de leasing se mulează pe noile tendinţe şi la nivel de grup avem un modul de business complementar şi care va fi introdus şi în România – flexibilitatea de a închiria spaţii complet amenajate pe anumite perioade de timp în funcţie de nevoia reală de la un moment dat. E o componentă care aduce un upgrade conceptului myhive, cu oferte variate. Vom putea avea contracte pe termen lung sau scurt, all inclusive, de a creşte sau reduce suprafeţele în funcţie de nevoie sau de a folosi toate locaţiile myhive din oraş. Nu părăsim zona închirierilor tradiţionale dar va fi completată de coworking. Acestea vor fi operate de Immofinanz şi închirate pe perioade scurte de la o zi“, a spus Andreea Cotiga.

    Andrei Păuna, senior project manager, Mobexpert Office, explică faptul că în cazul companiilor, acestea au pus mai mult accent pe confortul celor care vin la birou şi au achiziţionat un mobilier nou.

    „Pandemia a schimbat piaţa de mobilier office iar volumele au scăzut în aceşti doi ani, însă acum vedem noi semne de revenire. Spre exemplu sunt căutate birourile reglabile pe înălţime şi panouri fonoabsorbante şi observăm o creştere a confortului pentru angajat cu zone de relaxare, zone comune mai generoase“, a subliniat Andrei Păuna.

     

    Andrei Angelescu, manager of architecture&design, COS

    ♦ Acum vedem o atenţie mai mare pe angajat. Sunt regândite spaţiile de de birouri şi transformate din spaţiu în care îşi desfăşoară activitatea la un mod de lucru ca spaţiul să ajungă o destinaţie pentru oameni.

    ♦ Acum contează flexibilitatea, adaptabilitatea şi sunt căutate birourile au acum spaţii multifuncţionale, adaptabile în funcţie de activitate.

    ♦ Viitoarele birouri COS din Băneasa sunt o traducere a conceptului pe care îl lansam la începutul anului legat de adaptabilitate şi flexibilitate.

     

    Andrei Păuna, senior project manager, Mobexpert Office

    ♦ Pandemia a schimbat piaţa de mobilier office iar volumele au scăzut în aceşti doi ani, însă acum vedem noi semne de revenire.

    ♦ Sunt căutate birourile reglabile pe înălţime şi panouri fonoabsorbante.

    ♦ Observăm o creştere a confortului pentru angajat cu zone de relaxare, zone comune mai generoase.

     

    Francesco Curcio, executive general manager, Pinum Doors&Windows

    ♦ Pinum este recunoscut ca producător de uşi şi ferestre pentru locuinţe, dar de doi ani am intrat pe piaţa de birouri.

    ♦ Am livrat pentru noile birouri ale Poliţiei de Frontieră, pentru Politehnica Business Tower, se lucrează în Pallady şi Nicolae Caramfil. Lucrăm pentru birouri de dimensiuni mai mici.

    ♦ Creşte cererea pentru ferestre de aluminiu pe măsură ce avem faţade tot mai mari cu suprafeţe vitrate tot mai mari.

     

    Mihai Păduroiu, CEO, Office division, One United Properties

    ♦ A existat o contracţie a cererii, dar nu una ridicată. Piaţa de birouri din Bucureşti este şi va fi în continuare una dintre cele mai atractive destinaţii din Europa Centrală şi de Est şi s-a văzut acest lucru şi pe timp de pandemie.

    ♦ Noi, ca dezvoltator şi investitor în proiecte de birouri, vedem că pe termen scurt avem o schimbare care a adus o reducere mar­ginală a cererii, dar pe termen lung sunt schimbări benefice.

    ♦ Ne concentrăm pe facilităţi şi servicii complementare cum este conceptul de office hospitality The One din proiectul din Floreasca şi care va fi şi în prima fază din proiectul din Cotroceni.

     

    Andreea Cotiga, senior manager, Leasing Office, Immofinanz

    ♦ Anii 2020-2021 au reprezentat o perioadă de schimbări extreme şi fiecare a trebuit să îşi dezvolte capacitatea de a fi agil şi de a se adapta noilor realităţi.

    ♦ Activitatea de leasing se mulează pe noile tendinţe şi la nivel de grup avem un modul de business complementar şi care va fi introdus şi în România – flexibilitatea de a închiria spaţii complet amenajate pe anumite perioade de timp în funcţie de nevoia reală de la un moment dat.

    ♦ Conceptul myhive l-am implementat în clădiri în urmă cu câţiva ani cu accent pe comunitate. Piaţa închirierilor de birouri este una tot mai dinamică. Pandemia a determinat în multe feluri accelerarea sectorului de birouri iar în 2021 a început să se simtă activitatea mai dinamică.

     

    Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio

    ♦ S-a schimbat paradigma funcţionării biroului deoarece angajaţii au descoperit că pot lucra şi de acasă iar productivitatea este una bună. În continuare piaţa este afectată că marile companii nu au decis ce vor face cu spaţiile de birouri.

    ♦ Schimbările constau în faptul că munca individuală se poate face de acasă şi angajaţii vor refuza naveta e dinainte de pandemie.

    ♦ Biroul a devenit un loc al jocurilor de putere, al comunicării, al trainingului, muncii de proiect şi identităţii. Acum se lucrează la proiecte operaţionale şi gândim viitoarea paradigmă a birourilor.

     

    Sheila Ionescu, CEO, The One

    ♦ Paradigma spaţiilor de birouri este definită de serviciile complementare.  Dinamica a fost diferită în ultimele 12 luni şi flexibilitatea a fost foarte importantă.

    ♦ Noi venim cu servicii integrate pentru business şi lifestyle. Majoritatea clienţilor sunt companii mari care nu au renunţat la propriile birouri dar au dorit un birou reprezentativ într-o clădire emblematică. Sunt o extensie.

    ♦ Avem componenta de birouri şi o a doua de facilităţi precum concierge, simulator de golf, business lounge, zonă de bar şi restaurant. Vom avea roof-top bar şi restaurant cu capacitate de 500 de persoane, investiţie de aproape un milion de euro doar pentru acea zonă.

     

  • Munca de acasă şi schimbarea viziunii asupra spaţiilor de lucru modifică şi modul în care sunt organizate birourile

    Munca de acasă a schimbat tipologia achiziţiilor de mobilier, iar în timp ce companiile au cumpărat mai puţine birouri, clienţii „persoane fizice“ au cumpărat mult mai multe.

    Companiile care vor să atragă angajaţii înapoi în birouri deja investesc în reamenajarea spaţiilor de lucru, respectând însă noile reguli cu privire la reducerea densităţii.

    „Dacă înainte de pandemie era un bonus să lucrezi de acasă, acum a devenit bonus să vii la birou. Sunt studii şi este dovedit că există acum o prejudecată potrivit căreia angajaţii care vin la birou sunt promovaţi mai uşor decât cei care stau acasă. Pentru că de cele mai multe ori managerii vin la birou şi tind să promoveze pe cei cu care lucrează direct. Pentru munca de procesare biroul devine în timp un spaţiu primitor unde angajatorii vor atrage angajaţii pentru a stimula socializarea, creşterea spiritului de echipă şi loialitatea faţă de firmă. Investiţia în post de lucru per angajat este între 1.500 şi 2.000 de euro, dar aici dacă discutăm de amenajare, iar pe metru pătrat este între 350 şi 700 de euro. Un scaun proiectat să fie utilizat timp de peste 10 ani, cu 12 ani garanţie, un scaun de 500-1.000 de euro nu mai este atât de scump. Business to consumer a crescut exploziv pe timp de pandemie. Pentru oameni ideea de sănătate este acum mult mai importantă decât înainte“, a spus Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio.

    El a subliniat că businessul din 2020 nu a fost atât de afectat deoarece erau proiecte bugetate şi s-a simţit o creştere a segmentului de work from home şi business to consumer care a ajutat domeniul amenajărilor de birouri să recupereze o parte din timpul pierdut. „Anul 2021 va fi mai dificil deoarece pandemia se prelungeşte, bugete nu mai sunt şi companiile urmează să se decidă ce vor face“.

    El a subliniat că în ultimele luni au crescut inclusiv vânzările de camere speciale izolate fonic pentru a creşte nivelul de confort din birouri.

    Andrei Angelescu, Head of Archi­tecture & Design în cadrul COS (Cor­po­rate Office Solutions), a subliniat că evoluţia sectorului de activitate în perioada ulterioară pandemiei a presupus restrângeri de suprafeţe, optimizări ale configuraţiei spaţiului pentru a asigura distanţarea între persoane şi fluxuri de circulaţie optimă. Perioada actuală este dominată de soluţiile legate de reîntoarcerea la birou.

    Comparativ, perioadele sunt diferen­ţiate de ritmul deciziilor şi priorităţile în luarea anumitor decizii legate de spaţiu şi utilizarea lui în tot ce ţine de lucru, fie că este la birou, acasă sau în spaţii satelit.

    „Ideea de lucru de acasă s-a generalizat şi am văzut domenii care au adoptat acest mod de lucru, practic evoluând ideea de mobilitate şi scoţând în evidenţă punctele tari şi slabe. Sau amenajat birouri acasă, organizat, individual, ad-hoc, cert este că cerinţele se dovedesc sa fie aceleaşi in ceea ce priveşte confortul şi siguranţa. Intimi­tate, ergonomie, şi stare generala de bine, evident factori ce reduc stresul şi afecţiu­nile asociate“, a spus Andrei Angelescu.

    El spune că o mărire a posturilor de lucru sau a numărului de obiecte de mobilier în sălile de şedinţe nu poate rezolva aspecte legate de funcţionalitatea spaţiului. Aceste considerente nu sunt altceva decât nişte criterii de organizare a spaţiului aşa cum sunt normativele de proiectare.

    „Un spaţiu eficient din punct de efecte formal sau informal, plăcut, în care vrem să petrecem timp fie pentru munca individuală colaborativă ori socializare nu este rezultatul normativelor, ci al înţelegerii unei viziuni al grupului şi exprimarea acesteia prin spaţiu, cultură şi oameni din limitele regulilor de organizare a spaţiului“, a subliniat Andrei Angelescu.

    Odată cu restricţiile generate de pandemia de Covid-19, cererea de mobilier pentru spaţiile de birouri a fost afectată în mod negativ, explică Alin Cotuna, Business Unit Manager, Mobexpert Office.

    „Odată cu restricţiile generate de pandemia de Covid-19, cererea de mobilier pentru spaţiile de birouri a fost destul de afectată, dar sunt deja observate tendinţe de revenire a cererii în piaţă. Persistă totuşi incertitudinea privind un potenţial val 4 al pandemiei în semestrul al IV-lea din 2021, care ar putea determina o prezenţă mai redusă a numărului de angajaţi în birouri şi în această toamnă. În aceaste condiţii, spaţiul alocat fiecărui angajat a crescut de la o medie de 10-12 metri pătraţi la 15 mp sau chiar 18 metri pătraţi“, a spus Alin Cotuna.

    Zonele informale pentru angajaţi, dar şi cele destinate discuţiilor cu partenerii de afaceri, au primit suprafeţe mai generoase, cât şi o atenţie sporită acordată elementelor de design interior: forme, texturi, nuante etc. „În acest context marcat de lipsa predictabilităţii, unele companii cu un număr redus de angajaţi decid să opteze pentru spaţiile Coworking şi Birouri Comune, în cadrul cărora pot rezerva punctual sau închiria temporar spaţii dinamice de tipul birourilor sau sălilor de întalniri“, a spus Alin Cotuna.

    El consideră că munca de acasă i-a convins pe mulţi dintre români să investească mai mult şi mai inteligent în amenajarea unei „insule“ care să le ofere confort şi un oarecare grad de intimitate.  „Cererea de birouri şi scaune pentru acasă a crescut cu peste 20% în ultimele luni, clienţii orientându-se către birouri de dimensiuni reduse, uşor compatibile în termeni de design şi coloristică cu elementele de mobilier deja existente în casele lor. O atenţie sporită a fost acordată scaunelor nou cumpărate. Mai mult de 60% din clienţi au optat către modele superioare calitativ, moderne şi cu funcţiuni ergonomice asemănătoare celor pe care le foloseau în mod normal la serviciu“, a subliniat Cotuna.

    Potrivit Mobexpert, atât pentru spaţiile de birouri, cât şi pentru birourile de acasă, clienţii se orientează tot mai frecvent către birourile ajustabile pe înălţime. Acestea sunt preponderent vizate de companiile IT&C şi Pharma.

    La fel de frecvent este avută în vedere optimizarea acusticii din spaţiile de birouri prin soluţii tot mai inovatoare. Solutiile de amenajare actuale inlud cabinele de tip „Phonebooth“ si salile acustice de tip „Room-in-Room“, care oferă angajaţilor atât intimitate pentru apeluri telefonice şi conferinţe cât şi protecţie sanitară asigurată prin filtrarea şi recircularea fluxului de aer din interior.

    „Primul semestru al anului curent a înregistrat o revenire parţială a cifrei de afaceri. Numarul proiecteler de mari dimensiuni a rămas unul modest. Din fericire, semnalele din piaţă sunt îmbucuratoare, lucrăm la o serie de proiecte ce vor fi finalizate până la finalul anului 2021 si în trimestrul întâi al 2022. Numărul ridicat de tranzacţii pe piata imobiliară a spaţiilor de birouri din primul semestru al anului 2021 confirmă interesul pietei pentru acest tip de business“, a explicat Andrei Cotuna.

    Furnizorul de amenajări interioare şi mobilier la comandă Theta vrea să se dezvolte atât prin investiţii cât şi prin achiziţii, având un buget de până la 10 mil. euro pentru a cumpăra companii cu activităţi conexe, în contextul în care compania vrea să atace pieţele din regiune, a explicat Florin Gheorghe, CEO şi acţionar al Intermedio General Group, care operează sub marca THETA Furniture & More.

    „Pentru următorii cinci ani ne-am propus achiziţia de noi companii din domenii conexe cu activitatea noastră pentru a ne putea dezvolta atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Vrem să devenim o companie regională şi să ne desfăşurăm activitatea nu doar în România, ci şi în Bulgaria, Serbia, Letonia, Slovenia şi Ungaria“.

    „Avem un buget generos (pentru achiziţii – n.red.), pot da o cifră estimativ, până la 10 mil. euro. Dacă vom găsi ceva mai atractiv bineînţeles că putem majora bugetul, nu avem o problemă, dar să găsim o companie care să merite acest lucru. Acum căutăm, suntem în discuţii destul de avansate cu câteva companii în momentul de faţă, iar cu una dintre ele suntem aproape să intrăm în etapa de due-dilligence“.

    Prin acest plan de achiziţii, Theta îşi propune să devină un integrator cu toate soluţiile in-house, pentru a nu mai fi nevoie să subcontracteze. Compania a realizat sute de proiecte de design şi amenajări pe piaţa locală şi pe cea externă, de la office şi HoReCa, până la comercial şi rezidenţial. Furnizorul lucrează atât cu mobilă din producţie proprie, cât şi cu mobilier de serie din import.

    „Zona de office a scăzut cu aproape 40% pentru noi anul trecut, dar am reuşit să balansăm cu zona de export. Faptul că facem export a fost unul dintre avantajele noastre majore anul trecut, întrucât piaţa din Belgia şi din Franţa a mers foarte bine şi continuă şi anul ăsta“.

    Compania realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri din producţia de mobilier pe comandă la fabrica din Blejoi, jud. Prahova, iar antreprenorul a explicat că îşi doreşte să menţină această pondere, chiar dacă cifra totală de afaceri va creşte.

    „Indiferent cât de mult vom dezvolta compania, partea de producţie trebuie să crească în mod constant şi să nu scadă sub 50%. Avem planuri de investiţii, vrem să mărim capacitatea de producţie, cumpărăm în permanenţă utilaje noi şi retehnologizăm constant. (…) Lucrăm exclusiv custom made, nu facem mobilier de serie. Mobilierul de serie îl importăm“.

    Proiectele în care a fost implicată compania Theta anul trecut au variat de la recompartimentarea unor spaţii de birouri şi până la amenajarea unor spaţii din HoReCa.

    „Mulţi au investit anul trecut în zona de hoteluri şi anul acesta continuă. Chiar lucrăm la câteva proiecte de 5 stele în acest moment. Am reuşit să facem anul trecut un hotel la Paris, două la Bucureşti – hoteluri boutique, micuţe, dar foarte interesant ca design. Am făcut şi câteva restaurante, iar anul acesta avem 4 hoteluri de 5 stele“.

     

  • Cum vor arăta spaţiile de birouri după pandemie?

    Criza sanitară provocată de apariţia pandemiei de COVID-19 a adus schimbări ireversibile în companiile de pretutindeni, indiferent de dimensiunea acestora. Unul dintre primele sectoare vizate a fost cel al birourilor în care echipele îşi desfăşoară activitatea. Alin Ghenea, Commercial Director al Project1, companie specializată în amenajarea spaţiilor de birouri, a realizat pentru Business MAGAZIN o radiografie a spaţiului de lucru ideal şi a vorbit despre tendinţele care se vor remarca în zona office din era postpandemică.

    „Până acum, companiile luau în calcul criterii destul de simple când se gândeau la bunăstarea angajaţilor: un spaţiu care să arate bine, scaune confortabile, o bucătărie utilată. Astăzi, companiile îşi doresc ca spaţiul să fie atât de atrăgător, încât angajaţii să se întoarcă la birou fără să simtă că fac un compromis faţă de confortul oferit de munca de acasă. Un angajat îngrijorat că nu este în siguranţă la birou nu va putea fi productiv sau creativ, fiindcă va evita în permanenţă situaţiile care îi provoacă anxietate, precum lucrul cu colegii şi utilizarea spaţiilor comune”, descrie Alin Ghenea, Commercial Director Project1, perspectiva sa asupra spaţiilor de birouri postpandemie.

    Compania Project1 a fost înfiinţată în anul 2019 de trei antreprenori români: Valentin Nour, Ştefan Olaru şi Tudor Chindea. Businessul se axează pe servicii ce includ, printre altele, fit out, design interior, achiziţie şi montaj de mobilier şi accesorii, construcţie şi compartimentare, obţinere de permise şi avize de construcţie, servicii de relocare, servicii de mentenanţă. Complementar specializării în spaţii de birouri, în 2021 compania şi-a extins activitatea către zona industrial şi rezidenţial, cu câteva proiecte deja în derulare.

    În prezent, echipa numără 53 de angajaţi, 18 dintre ei fiind ingineri constructori. „Echipele de subcontractori însumează la rândul lor peste 350 de persoane, care pot fi mobilizate pentru proiecte desfăşurate pe teritoriul României sau Europei. Project1 activează prin parcul auto şi reţeaua proprie de depozite din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. „În Bucureşti şi Timişoara, clienţii pot vizita showroomurile noastre, atât pentru întâlniri cu reprezentanţii companiei, cât şi pentru vizualizarea produselor de mobilier şi fit out de la branduri precum Vitra, ShawContract, Occhio, Walter Knoll, Dinesen”, explică Alin Ghenea.


    „Dacă s-ar face o radiografie a spaţiului de lucru ideal, acesta ar trebui să includă: puncte de lucru individuale clasice, puncte de lucru izolate prin cabine sau panouri despărţitoare, spaţii pentru socializare şi co-working, spaţii de relaxare, săli de şedinte de diferite dimensiuni, zona pentru luat masa, dar şi o zonă agilă, ce poate fi personalizată şi reconfigurată în funcţie de diferite necesităţi (training, relaxare, co-working, etc.).”

    Alin Ghenea, Commercial Director al Project1


    În mai puţin de doi ani de la înfiinţare, afacerea a derulat proiecte în valoare de peste 28 milioane de euro pentru 128 de clienţi, cu preponderenţă companii multinaţionale, dar şi companii româneşti de renume. Compania a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 14,3 milioane de euro, în creştere cu 54% faţă de anul anterior, în care a înregistrat venituri de 9,4 milioane de euro. „În ciuda pandemiei, piaţa de birouri nu s-a oprit din investiţii. Acestea au fost doar încetinite sau amânate, însă contractele în derulare au fost continuate şi au existat oportunităţi noi.” La nivelul anului curent, Alin Ghenea spune că încă din primele luni au observat o efervescenţă pe piaţa de real estate, majoritatea companiilor având în plan reîntoarcerea tuturor angajaţilor la birou în cursul acestui an sau cel târziu la începutul anului viitor. „Până la această dată avem contracte semnate în valoare de 6,5 milioane de euro şi estimăm o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro.”

    Soluţii noi pentru probleme noi

    Unul dintre paşii cărora echipa Project1 le acordă cea mai mare atenţie este planificarea spaţiilor de birouri. „Principalul motiv este că, deşi există o serie de reguli generale, spaţiul de birouri trebuie să reflecte profilul, nevoile şi obiectivele companiei pentru care este creat. Nu există o reţetă care se poate aplica în orice caz, pentru că nu toate companiile sunt la fel. Dincolo de aspectele estetice şi de piesele de mobilier alese, se iau în calcul elemente precum raportul dintre suprafaţă şi numărul de angajaţi, tipul de activitate (dacă angajaţii lucrează individual sau în grupuri, dacă au loc întâlniri frevente, etc.), necesarul privind sălile de şedinţe sau atitudinea companiei privind sustenabilitatea şi grija faţă de mediu.”

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Colliers: Piaţa investiţiilor imobiliare din România a scăzut în 2021 în linie cu evoluţia din regiune, dar perspectivele rămân favorabile. ”Există câteva tranzacţii mari în diferite stadii ale procesului de vânzare”

    Valoarea totală a investiţiilor imobiliare a ajuns la aproape 290 de milioane de euro în România în primele şase luni din 2021, în scădere cu circa 29% faţă de nivelul de 409 milioane de euro din prima jumătate a lui 2020, tranzacţiile în segmentul birourilor reprezentând aproximativ 66% din volum, arată un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers.

    „2021 ar putea părea oarecum lent din perspectiva volumelor în comparaţie cu unii dintre anii precedenţi, dar nu trebuie să judecăm o carte doar după copertă şi nici o anumită perioadă de timp doar din punctul de vedere al tranzacţiilor încheiate. În ceea ce priveşte interesul investitorilor şi mişcările favorabile pentru preţurile activelor prime, nu este deloc un an rău, dimpotrivă. Există, de asemenea, câteva tranzacţii mari în diferite stadii ale procesului de vânzare. Un amestec de jucători, cu experienţă în piaţă sau noi, arată interes şi ar trebui, de asemenea, să încheie câteva achiziţii semnificative înainte de sfârşitul anului. După ce în ultimii ani au rămas în umbră din cauza concurenţei acerbe, investitorii autohtoni încep să facă oferte, concentrându-se în special pe tranzacţiile din retail”, explică Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers.

    În opinia consultanţilor, volumul total al tranzacţiilor imobiliare comerciale va ajunge la 700-800 de milioane de euro până la sfârşitul anului

     Primele şase luni ale anului au fost marcate în special de tranzacţii de birouri, în zone renumite din Bucureşti, cu un mix de chiriaşi predominant internaţional.

    Mai mult de jumătate din volumele investite s-au concentrat pe trei tranzacţii mari de birouri: vânzarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 de Skanska către S IMMO pentru 97 de milioane de euro, finalizarea achiziţiei clădirii de birouri The Light One din Bucureşti de către Uniqa de la River Development, pentru 54 de milioane de euro, şi preluarea clădirii de birouri Bucharest Financial Plaza din centrul Bucureştiului de către compania austriacă Immofinanz, într-o tranzacţie în valoare de 36 de milioane de euro. Alte două tranzacţii au avut loc în T3, respectiv vânzarea Hermes Business Campus, într-o tranzacţie de aproximativ 150 de milioane de euro, de dezvoltatorul belgian Atenor către Adventum Group şi partenerii săi, şi achiziţionarea Dacia One de către Dedeman de la Atenor.

    Investiţiile în sectorul industrial au reprezentat 24% din volumul total înregistrat în primul semestru, cu tranzacţii semnificative în oraşele regionale (CTP şi Globalworth au fost cumpărători), în timp ce restul de 10% a fost direcţionat către sectorul de retail şi sectorul hotelier, marcând intrarea a doi noi investitori pe piaţa locală, precum şi o revenire a interesului pentru aceste pieţe.

    Potrivit Colliers, sistemul bancar are acum suficientă lichiditate şi este dornic să ofere condiţii de finanţare mai flexibile şi mai atractive. Marjele au rămas neschimbate de-a lungul ultimilor câţiva ani – aproximativ 250-275 de puncte de bază pentru proprietăţile imobiliare de tip prime.

    Consultanţii cred că o variantă alternativă de finanţare pentru dezvoltatori ar putea fi atragerea de capital de pe bursă, după modelul ofertei publice primare de acţiuni (IPO) a One United Properties.

    La nivelul Europei Centrale şi de Est (CEE), volumul investiţiilor înregistrează scăderi anuale de circa 22%, valoarea totală a tranzacţiilor din prima jumătate a acestui an fiind de aproximativ 4,9 miliarde de euro. Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând mai mult de jumătate din totalul investiţiilor înregistrate în cele mai mari 6 ţări din Europa de Est, urmată de Republica Cehă şi Ungaria, cu o pondere de 20%, respectiv 10%.

    Sectorul birourilor a fost dominant în toată regiunea, în primul semestru din 2021, în ceea ce priveşte tranzacţiile, cu o pondere de 39% din volumul total al investiţiilor, urmat de spaţiile industriale şi logistice, care cresc în mod semnificativ, pe măsură ce investitorii se diversifică în acest sector rezistent la Covid-19 (25%), şi la distanţă de sectoarele de retail şi ospitalitate (20%).

  • Shell îşi extinde echipa şi semnează un acord pe 2 ani pentru birouri în proiectul Mindspace Business District. Shell merge pe o variantă flexibilă, cu un spaţiu de co-working şi nu pe un contract de închiriere de 5-7 ani

    Shell România, filiala locală a gigantului Shell are din nou o echipă pentru extinderea pe plan local, iar sediul companiei va fi pentru o perioadă de 2 ani în proiectul de co-working Mindspace Business District din Capitală, unde grupul a preluat 83 de birouri.

    „(…) Simţim că noua noastră echipă, formată din 57 de angajaţi, vine cu plăcere la birou“, a spus Liliana Stănculeţ, marketing manager al Shell România.

    Shell a fost primul gigant internaţional care a pariat pe retailul din carburanţi din România, dar în 2007 firma a decis să părăsească piaţa locală, staţiile fiind preluate de grupul petrolier maghiar MOL, devenit al treilea cel mai mare jucător din piaţa de profil.

    În aprilie 2021, Shell şi-a reluat activitatea în mod direct, iar Adrian Ciceu, country manager la Shell România spunea într-un interviu pentru ZF că „trendul către energie verde este dominant şi va constitui filonul majorităţii iniţiativelor de business ale Shell“.

    Mindspace a deschis prima sa locaţie din România în decembrie 2018, în clădirea de birouri Tower 1 din cadrul Globalworth Campus. În aprilie 2019, aceasta a fost urmată de cel de-al doilea spaţiu, Mindspace Victoriei, situat în Bucharest Tower Center.

    Printre companiile care au ales Mindspace pentru echipele lor se numără Barclays, Samsung, Taboola, Yahoo, Expedia şi Microsoft.

     

  • Ion Ţiriac a încasat 23 mil. euro din vânzarea de terenuri către One United şi IKEA şi ar mai putea încasa încă 15 mil. euro de la Dedeman

    Ion Ţiriac a vândut în ultimii doi ani terenuri către două mari companii – Ikea la Timişoara şi către One United în Bucureşti, ambele însumând 23 mil. euro.

    De partea cealaltă, Ion Ţiriac are în plan să dezvolte un nou proiect rezidenţial în zona Giuleşti, iar la Stejarii, în zona Jandarmeriei de asemenea în plan este o fază a două a proiectului. Pe de altă parte, între plan şi construcţie există un interval de mai mulţi ani în cazul dezvoltărilor realizate de Ţiriac Holding. Spre exemplu, în cazul Ţiriac Tower, noul proiect de birouri din proximitatea Pieţei Victoriei este gata după 10 ani de la prima declaraţie pe această temă.

    Următoarea mare tranzacţie pe care Ion Ţiriac ar putea să o semneze este vânzarea unui teren către Dedeman, lângă viitorul magazin Ikea din Timişoara.

    Terenul este amplasat în localitatea Dumbrăviţa, „lipită“ de Timişoara şi în interiorul centrelor de nord a oraşului pe drumul naţional 69 Timişoara-Arad. În Timişoara Dedeman mai are deja două magazine, ultimul fiind deschis în 2015 în urma unei investigaţii de 15 mil. euro.

    Ikea a cumpărat în 2019 un teren de 8 hectare tot de la Ion Ţiriac într-o tranzacţie estimată la 8 mil. euro, adică 100 euro / mp. Dacă Dedeman ar cumpăra restul de 15 hectare tot cu 100 euro / mp, atunci tranzacţia s-ar ridica la 15 milioane de euro.

    Întreg terenul sunt o suprafaţă de 23 de hectare şi se află în apropiere de arena sportivă Constructim din Timişoara.

    One United Properties a anunţat în iunie 2021 că a achiziţionat un teren de aproximativ 21.160 de metri pătraţi pe malul lacului Tei de la o societate din grupul Ţiriac. Valoarea tranzacţiei este de 15 mil. euro, potrivit unui raport publicat la bursă. Terenul este achiziţionat pentru viitorul proiect One Lake Club, care va fi conceput ca un „club rezidenţial cu apartamente cu desing contemporan şi facilităţi integrate“, potrivit raportului publicat la bursă.

     

    Proiect greenfield lângă podul Grant

    Următorul proiect al Ţiriac Imobiliare ar putea fi „Ansamblul Rezidenţial Grant“. Proiectul Grant al lui Ţiriac va fi construit pe terenul fostei Întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare IFMA, amplasat în apropierea podului Grant şi a zonei Orhideea, cel mai nou pol de birouri al Capitalei.

    Acesta va fi primul proiect „greenfield“ în domeniul imobiliar lansat de Ion Ţiriac în ultimii zece ani, după prima fază a Stejarii, clubul rezidenţial de lux din Băneasa şi Residenz, cartierul rezidenţial din Chitila.

    În prezent patru proiecte de birouri au fost dezvoltate în zona Orhideea, între podul Basarab şi podul Grant, ce totalizează peste 200.000 mp de birouri, adică suficient loc pentru peste 25.000 de angajaţi.

    Responsabil de dezvoltare este Răzvan Enache, care a preluat în mai 2010 funcţia de CEO al Ţiriac Imobiliare, divizia de dezvoltare imobiliară a Grupului Ţiriac. El anterior a deţinut timp de aproape cinci ani funcţia de project manager în cadrul Skanska România, iar între 2013 şi 2015 a fost head of real estate în cadrul BCR, coleg la acea vreme cu Bogdan Cernescu, fostul CEO al Ţiriac Imobiliare, care a revenit la BCR în luna martie a acestui an.

    bogdan.alecu@zf.ro