BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Patriarhie: Implicarea politică partizană a Bisericii în campania electorală trebuie dovedită

    Reacţia Patriarhiei vine după ce, vineri seară, preşedintele Traian Băsescu a declarat că BOR s-a implicat, evident, în campania pentru alegerile prezidenţiale.

    “Presupusele cazuri de implicare politică partizană a clerului ortodox în campania electorală trebuie probate cu dovezi trimise Patriarhiei Române sau centrelor eparhiale din ţară pentru verificarea celor semnalate şi luarea măsurilor care se impun. Altfel, orice acuzaţie neprobată este nedreaptă şi contrară poziţei oficiale a Bisericii”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Tot în răspunsul la declaraţiile preşedintelui, Patriarhia mai menţionează că Băsescu a avut o contribuţie, în timpul vizitei sale oficiale la Ierusalim, la restabilirea comuniunii bisericeşti dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română.

    “Patriarhia Română foloseşte acest prilej pentru a exprima recunoştinţa ei şi în mod public”, a precizat sursa citată.

    Totodată, Patriarhia Română reafirmă neutralitatea politică a BOR, conform hotărârilor Sfântului Sinod fundamentate pe canoanele bisericilor ortodoxe.

    “În acest sens, în ultimul comunicat de presă dat publicităţii în ziua de 4 august 2014, dar şi la fiecare moment electoral din România, se precizează: Clerului ortodox român îi este interzis să desfăşoare activităţi cu caracter partinic în comunităţile de credincioşi pe care le păstoreşte. Orice activitate partinică a clerului ortodox este contrară hotărârilor Sfântului Sinod şi dezaprobată de credincioşi. Patriarhia Română face un apel către reprezentanţii clasei politice din România ca în dezbaterile electorale privind alegerile prezidenţiale din toamna acestui an să evite confruntările politice motivate religios, deoarece, potrivit legilor României, cultele religioase sunt factori ai păcii sociale (Legea 489/2006, art. 7, alin. 1), nu motive pentru învrăjbirea populaţiei. De altfel, această atitudine a Bisericii a fost apreciată public de preşedintele României”, se mai spune în comunicat.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 31 octombrie, la Realitatea TV, că BOR este “evident implicată în campanie”. “Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară”, a mai spus Băsescu.

    Preşedintele a mai declarat că BOR este implicată în susţinerea PSD în campanie, menţionând că nu vede altă explicaţie dincolo de interesele financiare susţinute de Guvernul Ponta.

    El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta “nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

    Băsescu a ţinut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca preşedinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

  • Băsescu cere demiterea lui Corlăţean şi Stanoevici pentru situaţia votului din diaspora. Ce răspunde MAE

    Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.

    În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

    În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).

    În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.

    “De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.

    Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate,  formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.

    MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.

    “MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.

    Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.

    Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.

     

  • Dezvăluiri de campanie: Deutschland era de fapt ţara dacilor. Perlele politice ale săptămânii

    “La Festivalul de arte marţiale am învăţat de la tinerii sportivi suficiente mişcări încât, la o adică, să îl pot bate şi fizic pe Victor Ponta dacă este nevoie” – Elena Udrea (PMP)

    “A amesteca sportul cu politica e ca şi cum ai pârli porcul la flacăra olimpică” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Eu am o problemă uriaşă cu PNL. Am fost umilit de oamenii ăştia, eram preşedinte ales şi am fost trimis la un garaj. De ce mi se cere mie, care am fost atât de călcat în picioare, să îi susţin?” – preşedintele Traian Băsescu, explicând de ce optează pentru boicot în turul al doilea al prezidenţialelor în loc de a-l susţine pe Klaus Iohannis

    “Nu ştiu, eu cred că a fost umilit de 7,4 milioane de alegători care au votat pentru demitere” – Klaus Iohannis (PNL) comentând declaraţia de mai sus a preşedintelui Traian Băsescu

    “El nu va fi decât o replică a lui Băsescu, dar aşa cu o faţă ceva mai puţin contorsionată” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre Klaus Iohannis

    “Distanţa dintre domnia sa şi bugetul de stat, pe care mă îndoiesc că l-a citit vreodată, fie şi în diagonală, se măsoară nu în ani de studii economice, ci în ani-lumină! Mulţi spun că dl. Iohannis nu ştie să vorbească. Îi contrazic: Iohannis nu ştie să tacă!” – Daniel Constantin (PC)

    “Toate popoarele de pe planetă au ca strămoşi geto-dacii. Acum o mie de ani, denumirea Suediei şi a Danemarcei de astăzi în istoria lor scrie că se chemau Dacia! Denumirea Germaniei de astăzi, aflaţi ce înseamnă Deutschland. Eu ştiu că înseamnă Ţara Dacilor” – Gheorghe Funar, candidat independent

  • Băsescu: BOR s-a implicat în campania pentru prezidenţiale în sprijinul PSD, s-a mers prea departe

    “Biserica Ortodoxă este evident implicată în campanie. Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară”, a spus Băsescu la Realitatea TV.

    Preşedintele a mai declarat că BOR este implicată în susţinerea PSD în campanie, menţionând că nu vede altă explicaţie dincolo de interesele financiare susţinute de Guvernul Ponta.

    El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta “nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

    Potrivit şefului statului, s-a mers prea departe cu implicarea BOR în campanie. Băsescu a ţinut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca preşedinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

    “Patriarhul nu mai era pomenit în slujbele de la Ierusalim”, a subliniat Băsescu, subliniind: “Împăcarea cu Biserica de la Ierusalim s-a întâmplat datorită mie”.

    Întrebat, la final, dacă crede în Dumnezeu, Băsescu a răspuns afirmativ, menţionând însă că, dat fiind specificul activităţii pe mare, relaţia sa cu Divinitatea este una directă, fără intermediul preoţilor.

    Bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat, recent, din Fondul de rezervă, cu încă 14 milioane lei, banii fiind distribuiţi pentru finanţarea a 13 mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale. Alocarea banilor a fost decisă în şedinţă de Guvern.

    Astfel, prin hotărâre, Guvernul a decis să finanţeze mănăstirile Sfinţii Trei Ierarhi din municipiul Iaşi (500.000 lei), Miclăuşeni din comuna Butea, judeţul Iaşi (500.000 lei), Agapia şi Văratic din comuna Agapia, judeţul Neamţ (câte un milion lei), Buna Vestire din comuna Grădinari, judeţul Olt (două milioane lei), centrele eparhiale Sibiu (200.000 lei), Galaţi (un milion lei) şi Tulcea (1,6 milioane lei) şi centrele eparhiale Nicolae Ivan şi Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca (două milioane lei, respectiv un milion lei), Buna Vestire din Copşa Mică, judeţul Sibiu (450.000 lei) şi Sfântul Ioan Botezătorul Făgăraş din judeţul Braşov (2,35 milioane lei), precum şi Protoieria Tulcea (400.000 lei).

    În şedinţele anterioare, Guvernul a alocat de asemenea mai multe milioane de lei pentru biserici, tot din Fondul de rezervă.

    Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a îndeamnat, miercuri, clerul şi credincioşii să voteze la prezidenţiale, “cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României”.

    “În perspectiva alegerilor prezidenţiale din România (2 noiembrie 2014), Sfântul Sinod îşi reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinţei şi al iubirii de Biserică şi Neam, cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României”, se menţionează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Patriarhia Română.

    Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului şi al întregii Palestine a făcut, recent, o vizită în România, binecuvântând biserica română şi poporul român şi a declarat că popoarele ortodoxe nu cunosc graniţe.

    Preşedintele Traian Băsescu a semnat, cu acea ocazie, decretul de decorare, cu Ordinul Naţional “Steaua României” – în grad de Mare Cruce, a Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi al Întregii Palestine.

    Patriarhia Română şi cea a Ierusalimului s-au împăcat, în februarie, prin semnarea unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline, după aproape trei ani de când au încetat relaţiile, din cauza unor neînţelegeri privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon.

    O delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim, cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2-3 februarie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii, a informat atunci Patriarhia Română.

    “În urma celor trei runde de convorbiri (Bucureşti, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, s-a ajuns la semnarea de către Patriarhul Ierusalimului şi Patriarhul României a unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline”, a mai arătat sursa citată.

    Acest Acord a fost semnat, la Bucureşti, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2 februarie 2014, şi la Ierusalim, de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, la 3 februarie 2014, a precizat Patriarhia.

    Patriarhia Ierusalimului anunţa, în 9 mai 2011, că a rupt relaţiile cu Biserica Ortodoxă Română, din cauza Aşezământul românesc de la Ierihon. PS Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, declara atunci că Patriarhia Ierusalimului a reproşat Patriarhiei Române nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Aşezământul de la Ierihon destinat cazării pelerinilor. El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă şi totodată îngrijorată de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuţie despre acest lucru.

    “Biserica română nu va răspunde cu aceeaşi măsură şi va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului”, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul. Aşezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini şi Centrul de studii biblice “Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcţia începând în 1998. Aşezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donaţie, înainte de Revoluţie, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat şi altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi.

  • Băsescu: Aş fi avut mai multă încredere în Antonescu, ar fi produs mai multă emoţie în campanie

    Traian Băsescu a susţinut, într-o emisiune a postului B1 TV, că ”Iohannis l-a schimbat pe Crin Antonescu de la şefia partidului printr-o ticăloşie”.

    ”După ce au văzut rezultatul la europarlamentare, în loc să se consulte cu preşedintele partidului, care l-a adus de mânuţă, cât e de mare (…) şi i-a spus: Hai la Capitală şi, uite, te fac prim-vicepreşedinte… Şi domnul prim-vicepreşedinte, când a văzut rezultatele, pentru că el nu se angajase la nimic, se angajase Antonescu la 20% sau peste, cineva din băieţii care vroiau să îi tragă scaunul lui Antonescu, i-au spus: Iohannis, acum dă-ţi demisia din cauza rezultatului”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a menţionat că această decizie l-a pus pe Antonescu într-o situaţie ”imposibilă” şi a trebuit să demisioneze şi el de la şefia PNL.

    ”Printr-o viclenie de-asta a ajuns preşedintele PNL (Klaus Iohannis – n.r.). În Crin Antonescu aş fi avut mai multă încredere”, a mai spus Băsescu.

    Întrebat dacă Antonescu ar fi avut mai multe şanse în turul II decât Klaus Iohannis, Băsescu a spus că îi este greu să facă această apreciere, dar a adăugat că, în mod cert, acesta ”ar fi produs mai multă emoţie în campanie”.

    ”Nu comparaţi mormăitul în barbă al lui Iohannis cu discursul lui Antonescu”, a adăugat Băsescu, precizând că nu i se poate cere lui să îl susţină pe Klaus Iohannis, atâta vreme cât acesta nu are susţinerea lui Crin Antonescu, ”cel care l-a adus de mână în partid”.

    Despre opţiunile din turul II, Traian Băsescu a comentat: ”Poţi opta şi pentru varianta să te duci în cabină, să pui ştampila pe amândoi şi să îi faci fericiţi, să le spui la amândoi că te-am votat şi pe tine şi pe tine”.

  • Băsescu: Mi-aş dori ca Udrea să lase electoratul liber în turul II, să nu negocieze cu cei 2 candidaţi

    Potrivit şefului statului, Monica Macovei îşi va livra voturile spre Klaus Iohannis şi a apreciat că intrarea acesteia în cursa electorală a fost pentru ca Elena Udrea să nu strângă mai mult electorat decât electoratul lui tradiţional.

    Băsescu a mai arătat, într-o emisiune la B1 TV, referitor la Călin Popescu Tăriceanu, că acesta va da voturile sale lui Victor Ponta şi a adăugat că nici Victor Ponta şi nici Klaus Iohannis nu vor câştiga fără voturile Elenei Udrea.

    ”Mi-aş dori mult (ca Elena Udrea – n.r.) să lase electoratul liber, chiar dacă îl consider pe Ponta cel mai rău dintre candidaţi. (..) Mi-ar place să nu negocieze cu nimeni”, a spus Traian Băsescu, precizând că i s-ar părea imoral ca Elena Udrea să negocieze în turul II voturile spre unul dintre cei doi candidaţi intraţi în finală.

    ”Să lase electoratul să voteze sau să îi dea o sugestie de vot, fără să negocieze cu unul dintre candidaţii din turul II”, a spus şeful statului, menţionând că nu crede că Elena Udrea va da mesaj de neparticipare.

    ”Cred că va îndemna să meargă la vot, în condiţiile în care nu va negocia cu nimeni şi eu asta sper să facă, ori să indice unul din candidaţi”, a mai declarat Traian Băsescu, adăugând că, în opinia sa, liderul PMP se va îndrepta spre dreapta, ”atât cât este de dreapta”.

    Băsescu a mai spus că cei doi candidaţi, Ponta şi Iohannis, ”sunt două rele la fel” şi a precizat că, în opinia sa, ”dacă se va întâmpla să câştige Iohannis, se va reface USL-ul”.

  • Băsescu despre discuţiile Hrebenciuc-Şova: Te ia şi râsul, arată cât de jos e nivelul clasei politice

    ”Te ia şi râsul, când vezi tipul ăsta de discuţii, Hrebenciuc spunându-i lui Şova: Măi, te fac preşedinte, dar scoate legea amnistiei. E penibil. Ce să spui mai mult decât atât? Să vedem dacă se încadrează în trafic de influenţă, nu ştiu dacă sunt îndeplinite toate condiţiile pentru trafic de influenţă, dar astfel de discuţii arată cât de jos este, practic, nivelul clasei politice”, a comentat Traian Băsescu.

    Preşedintele a arătat că este de amar de vreme în politică, dar nu a întâlnit aşa ceva – ”dă-mi o lege ca să te susţin la alegeri”.

    ”Probabil că lucrurile s-au depreciat în partide de când am plecat eu. Eu am plecat din partid în 2004, deci acum zece ani, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar dacă PDL nu a fost un partid de sfinţi, şi se vede asta, nu cred că relaţiile în interiorul PDL erau la un nivel atât de jos”, a mai comentat şeful statului.

    Întrebat dacă a negociat cu Viorel Hrebenciuc, când era lider de partid, Traian Băsescu a spus că nu îşi aminteşte să fi negociat cu acesta.

    ”Eu alianţa am negociat-o, dacă nu mă înşel, printre altele (…) În 2009, să vă spună, am marori pe Boc, pe Blaga, primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi trmit la liberali. Am spus: mergeţi şi discutaţi cu liberalii, cu Tăriceanu. Tăriceanu a spus da, intrăm în alianţă, cu o singură condiţie, dacă ne daţi funcţia de prim-minstru”, a povestit Băsescu, adăugând că ”tocmai trecuseră prin experienţa Tăriceanu, prim-ministru, care în 2007 fusese vârful de lance al suspendării”.

    ”Nu se putea aşa ceva, în politică poţi să greşeşti o dată, nu de două ori. Tentativa asta a fost, de a face guvern PDL-PNL. (…) A doua variantă a fost PSD”, a mai spus Traian Băsescu, precizând că Viorel Hrebenciuc nu a făcut parte din cei care au negociat intrarea PSD la guvernare.

    Întrebat dacă Hrebenciuc este ”eminenţa cenuşie a partidului”, Băsescu a replicat: ”Este, are o capacitate de negociere formidabilă, din câte ştiu şi este omul care poate aranja voturile la moţiuni de cenzură, la introdus amendamente în legi, unele bune, altele proaste. Are această capacitate şi, din câte ştiu, este omul care are cel mai bun dialog cu UDMR”.

  • Băsescu: M-aş bucura dacă ”ar ieşi” şi EADS. Acest dosar face şi el o radiografie a clasei politice

    ”Cred că DNA nu poate acţiona sezonier, oricine poate judeca că se putea amâna chemarea cuiva cu o săptămână, dar DNA nu se uită la scena politică. Asupra acestui lucru vă asigur, merg ca buldozerul înainte”, a spus Băsescu la Adevărul Live.

    El a precizat că acesta este semnul că justiţia este independendă, liberă de presiuni.

    ”M-aş bucura dacă ar ieşi şi EADS”, a mai declarat Traian Băsescu, precizând că este bine că lucrurile merg înainte.

    ”Dacă ar apărarea suspiciunea că ceva se întâmplă şi, datorită preşedintelui nu se face o descindere, s-ar duce munca mea de zece ani. A fost un efort de izolare a justiţiei de presiunea politică şi mi-aş dori mult să închei mandatul cu această poză, că justiţia, după zece ani de mandat Băsescu, funcţionează fără să ţină cont de culoarea politică”, a arătat Traian Băsescu.

    El a mai afirmat că în acest moment, DNA este ”apolitică”, precizând că acest lcuru se întâmplă ”odată cu numirea lui Daniel Morar”.

    Despre dosarul EADS, Traian Băsescu a spus că acesta este ”de asemenea un dosar care este în zona care radiografiază în continuare zona politică”.

    ”Este necesar, pentru că populaţia nu va fi convinsă că are nevoie de o nouă clasă politică, dacă nu vede. Şi dosarul EADS, atunci când va fi gata pentru lucru, va face o altă parte de radiografie a clasei politice româneşti”, a arătat Băsescu.

  • Drama politicianului atacat de toată lumea. Perlele politice ale săptămânii

    “Preşedintele Traian Băsescu pe 22 decembrie se va înscrie în PMP” – Elena Udrea (PMP), arătând că Băsescu şi-a exprimat deja dorinţa de a i se găsi un loc în sediu “pentru a-şi pune nişte tablouri”

    “Îmi pare rău că românii au de ales între o marionetă a PSD şi un alt candidat care, din păcate, din dorinţa de a parveni în funcţii cu orice preţ, nu a ţinut cont că asupra lui plana riscul incompatibilităţii” – preşedintele Traian Băsescu

    “Marele noroc pentru unii e că prostia încă nu e infracţiune în România” – Liviu Dragnea (PSD), întrebat cum comentează stenogramele din dosarul Hrebenciuc-Şova

    “A fost o convorbire telefonică între Augustin Zegrean, preşedintele CCR, şi Traian Băsescu. Şi Zegrean i-a spus că au găsit posibilitatea legală la CCR să nu-i dea dreptul lui Victor Ponta să candideze. Şi atunci, Traian Băsescu şi-a frecat mâinile” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Foarte multe atacuri la adresa mea, câteodată am impresia că toată lumea în afară de mine mă atacă pe mine” – Klaus Iohannis (PNL)

    “Dv. daţi două tipuri de ştiri: ce fac eu ca prim-ministru şi ce vreau să fac ca preşedinte, pe de o parte, şi pe partea cealaltă ce face DNA, ceea ce, sincer, cred că e un avantaj pentru mine” – premierul Victor Ponta către ziarişti

    “Păduchii, de exemplu, sunt nişte paraziţi care sug sângele oamenilor. Se hrănesc de câteva ori pe zi şi poţi să te trezeşti cu ei pe cap fără să îţi dai seama. Ca să scăpăm de ei trebuie reguli stricte de igienă. Cam aşa şi cu Ponta care, în mod sistematic, se caţără pe succesul şi talentul individual al oamenilor” – Monica Macovei (indep.)

  • Băsescu de Ziua Armatei: Trecerea Prutului în al Doilea Război Mondial n-a fost o greşeală

    Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostaşului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.

    “O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.

    El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.

    “Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării”, a continuat preşedintele.

    “O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional”, a mai afirmat Traian Băsescu.

    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.

    “Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii”, a spus Duşa.

    “Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare”, a continuat ministrul.

    Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă.”

    Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic”.