BusinessMagazin

Tag: bani

  • Ce e de făcut când membrii familiei îţi cer împrumut bani. Un antreprenor cunoscut a stabilit o regulă pe care o urmează mereu. „Copiii mei au avut succes în carierele lor pentru că au realizat că nimic nu vine gratuit. Susţin abordarea mea şi cu adevărat nu cred că există o modalitate mai bună când vine vorba de împrumuturile de bani în familie”

    Kevin O’Leary (sau Mr. Wonderful) este un investitor şi un antreprenor cunoscut în Statele Unite, fiind şi jurnalist şi personalitate TV. Are o avere estimată la 400 de milioane de dolari şi a devenit milionar peste noapte după ce şi-a vândut compania de software (SoftKey, devenită ulterior The Learning Company către Mattel), în schimbul a 4,2 miliarde de dolari. Într-un articol publicat de Business Insider spune că a stabilit o regulă după mai mulţi ani în care reprezentanţi ai familiei sale extinse au început să vină la el şi să îi ceară bani. 

    Iată regula la care se referă el în articol :

    Eu ofer doar cadouri şi nu dau împrumuturi.  Nu vreau să împrumut pe cineva cu bani. Nu vreau să datorez nimic nimănui sau să creez distanţă în familia mea din cauza banilor. Aşa că, în schimb, voi fi de acord cu un cadou oferit o singură dată. De exemplu, dacă un membru al familiei cere 150.000 de dolari pentru a deschide un restaurant, îi voi oferi un cadou de 50.000 de dolari pe care nu doresc să-l primesc înapoi niciodată. De asemenea, îi rog să promită să nu mai vorbească niciodată despre cadou. Fac acest lucru pentru că să te aştepţi ca un membru al familiei să-ţi returneze banii este o problemă reală. Dacă deja se află într-un stadiu nefericit din punct de vedere financiar, de ce i-ar ajuta împrumutul de bani cât timp tu te aştepţi săptămâna viitoare la rambursări? Acest lucru pur şi simplu nu se întâmplă şi aproape niciodată nu este cazul. Această abordare a cauzat unele probleme. Dar dacă membrul familiei încearcă să ceară din nou, le reamintesc de contractul nostru. Sincer, este totuşi un rezultat mai bun decât oricare altul pe care-l ştiu.

    Iată patru motive pentru care acesta este cel mai bun mod de a gestiona banii şi familia:

    1. Banii despart familiile. Problemele legate de bani şi stresul financiar sunt motive comune pentru care se destramă căsniciile. Puterea banilor trebuie să fie respectată. Familia mea extinsă devine din ce în ce mai mare, şi cu cât ai mai mulţi bani, cu atât ai mai multe probleme – acesta este adevărul de bază. Împrumuturile de bani nu sunt ceea ce menţin familiile împreună.

    2. Nu poţi mulţumi pe toată lumea. Dacă încerci să ai grijă de toată lumea din cercul tău, acesta devine din ce în ce mai vast. Este imposibil să ai grijă de atâţia oameni, iar asta va genera multă fricţiune şi sentimente negative. Deci, opreşte-te din a încerca. Nu poţi face asta. Nu aşa funcţionează viaţa.

    3. Aşteptările sunt o boală. Ceva ce am învăţat de la mama mea acum zeci de ani este că aşteptările sunt o povară. Dacă garantezi cuiva că nu trebuie să îşi asume riscuri, ei nu o vor face niciodată. Nu vor face nimic pentru că nu trebuie. Aleg calea cea mai uşoară către o viaţă mediocră. Şi cred cu adevărat că este un rezultat oribil pentru orice fiinţă umană. Aşa că nu vreau să ofer împrumuturi oamenilor pe care îi iubesc.

    4. Mi-am câştigat libertatea. Sunt foarte norocos, şi am spus asta de atâtea ori – şi cred asta şi azi mai mult ca oricând: Motivul pentru care o iei pe calea antreprenoriatul nu este pentru lăcomia de bani. Nu are nimic de-a face cu asta. Este urmărirea libertăţii personale. Şi de aceea este atât de valoros că sacrifici atât de mult în anii tăi de început pentru a-ţi construi libertatea în anii tăi mai târzii. Ideea întregii situaţii este că ai putea să-ţi petreci timpul făcând ce doreşti pentru că ţi-ai câştigat acea libertate. Şi asta este cu siguranţă cum îmi trăiesc eu viaţa astăzi. Timpul meu este cel mai valoros activ şi devine din ce în ce mai preţios în fiecare zi. Nu asculta zgomotul care concurează pentru energia şi timpul tău.

    Am văzut beneficiile acestei abordări în proprii mei copii. Copiii mei au avut succes în carierele lor pentru că au realizat că nimic nu vine gratuit. Susţin abordarea mea şi cu adevărat nu cred că există o modalitate mai bună când vine vorba de împrumuturile de bani în familie. 

     

  • Când nu mai sunt bani nici măcar pentru luxul second-hand, criza nu e departe: Preţurile unora dintre cele mai iubite obiecte de bogaţii lumii s-au prăbuşit la minimul ultimilor doi ani

    Preţurile pentru ceasurile Rolex şi Patek Philippe  au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, scrie Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Subdial Watch Index a scăzut cu 1,8% în octombrie, coborând la cel mai scăzut nivel din 2021. Indicele, care urmăreşte preţurile pentru cele mai tranzacţionate 50 de ceasuri în funcţie de valoare pe piaţa secundară, este acum în scădere cu 42% de la un maxim înregistrat în aprilie 2022.

    Scăderile urmează unei creşteri masive a preţurilor la niveluri record pentru cele mai solicitate modele Rolex, Patek şi Audemars Piguet în timpul pandemiei. Acum, când ratele dobânzilor au crescute pe fondul unei inflaţii puternice, coroborate cu tensiuni geopolitice în creştere şi o creştere economică şubredă, colecţionarii de ceasuri limitează achiziţiile de ceasuri.

    „Observăm o presiune în piaţă, ceea ce ar putea duce la un nou declin al preţurilor, pe măsură ce dealerii reduc evaluările pentru a urmări vânzările”, a declarat Christy Davis, co-fondator al Subdial, o platformă de tranzacţionare a ceasurilor cu sediul în Marea Britanie.

    Numărul de ceasuri de ocazie disponibile pe piaţa secundară a crescut cu 5% din august, potrivit Subdial. Incertitudinea preţurilor, care măsoară diferenţa dintre preţurile oferite pentru un ceas de diferiţi vânzători, a crescut cu 12% în aceeaşi perioadă.

    Pe măsură ce cumpărătorii au devenit mai precauţi şi mai exigenţi, numărul mediu de zile în care un ceas second-hand are nevoie pentru a se vinde a crescut cu 8% din august, potrivit datelor compilate de Subdial.

    Un indice al mărcii Rolex a scăzut cu 1,5% luna trecută şi a scăzut acum cu 27% de la vârful de piaţă din aprilie 2022, arată datele compilate de Bloomberg şi Subdial. Un indice al preţurilor modelelor Patek Philippe a scăzut cu 2,3% în octombrie şi este acum în scădere cu 47% din aprilie 2022.

  • Germania pune la bătaie 7,5 miliarde de euro din banii contribuabililor pentru a salva o uriaşă companie de energie verde

    Guvernul german pune pe masă 7,5 miliarde de euro din banii contribuabililor pentru a asigura salvarea producătorului de turbine eoliene aflat în dificultate Siemens Energy, o companie de importanţă crucială pentru tranziţia energetică a ţării, potrivit CNN.

    Suma este parte a unui pachet de garanţii de 15 miliarde de euro, restul fiind asigurat de bănci private şi alţi acţionari.

     

  • Când nu mai sunt bani nici măcar pentru luxul second-hand, criza nu e departe: Preţurile ceasurilor de lux s-au prăbuşit la minimul ultimilor doi ani

    Preţurile pentru ceasurile Rolex şi Patek Philippe  au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, scrie Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Subdial Watch Index a scăzut cu 1,8% în octombrie, coborând la cel mai scăzut nivel din 2021. Indicele, care urmăreşte preţurile pentru cele mai tranzacţionate 50 de ceasuri în funcţie de valoare pe piaţa secundară, este acum în scădere cu 42% de la un maxim înregistrat în aprilie 2022.

    Scăderile urmează unei creşteri masive a preţurilor la niveluri record pentru cele mai solicitate modele Rolex, Patek şi Audemars Piguet în timpul pandemiei. Acum, când ratele dobânzilor au crescute pe fondul unei inflaţii puternice, coroborate cu tensiuni geopolitice în creştere şi o creştere economică şubredă, colecţionarii de ceasuri limitează achiziţiile de ceasuri.

    „Observăm o presiune în piaţă, ceea ce ar putea duce la un nou declin al preţurilor, pe măsură ce dealerii reduc evaluările pentru a urmări vânzările”, a declarat Christy Davis, co-fondator al Subdial, o platformă de tranzacţionare a ceasurilor cu sediul în Marea Britanie.

    Numărul de ceasuri de ocazie disponibile pe piaţa secundară a crescut cu 5% din august, potrivit Subdial. Incertitudinea preţurilor, care măsoară diferenţa dintre preţurile oferite pentru un ceas de diferiţi vânzători, a crescut cu 12% în aceeaşi perioadă.

    Pe măsură ce cumpărătorii au devenit mai precauţi şi mai exigenţi, numărul mediu de zile în care un ceas second-hand are nevoie pentru a se vinde a crescut cu 8% din august, potrivit datelor compilate de Subdial.

    Un indice al mărcii Rolex a scăzut cu 1,5% luna trecută şi a scăzut acum cu 27% de la vârful de piaţă din aprilie 2022, arată datele compilate de Bloomberg şi Subdial. Un indice al preţurilor modelelor Patek Philippe a scăzut cu 2,3% în octombrie şi este acum în scădere cu 47% din aprilie 2022.

  • Adrian Sârbu: Dl. Ciolacu s-a dus să ia 93 de palestinieni cu cetăţenie română, din Egipt. Să nu uite că mai sunt 4 milioane de români, din care foarte mulţi s-ar întoarce acasă, dacă ar avea locuri de muncă

    Hofi: Marcel Ciolacu s-a dus în Egipt să-i preia personal pe românii din Fâşia Gaza. El a ajuns în seara asta în România cu cei 93 de români evacuaţi din cei 103 câţi erau iniţial. 10 nu au reuşit să ajungă la Cairo.

    Adrian Sârbu: Fiecare palestinian din Gaza primeşte o şpagă lunară de 500 de dolari, cash, care vine din Qatar. Banii ăia vin prin Israel sau veneau până în 7 octombrie, că aţi văzut scandalurile că nu le mai dau ălora prin West Bank bani şi aşa mai departe. Ce zici tu că, de bună voie, şi nesilit de nimeni, fiecare cetăţean, inclusiv ăştia 93, cu neveste, cu copii şi ce mai sunt pe acolo, dau câte 50 de parai la Hamas. De ieri, de azi? Nu, de când au primit. Păi de unde a avut Hamas bani să se înarmeze cu armament nord-coreean pe care i l-au livrat ruşii, cu armament de la iranieni. Păi ce, ăia le-au dat moca? De unde au avut bani să facă metrouri când noi ne chinuim să facem un tunel de metrou câte 20 de ani şi nu putem face o autostradă, de 30 de ani, între Bucureşti şi Braşov, da?

    Vasăzică, dl. Ciolacu s-a dus să ia 93 de palestinieni cu cetăţenie românească, din Egipt, în ce scop? Hai să-l întrebăm. De data asta chiar nu înţeleg nimic. Dar să nu uite că mai sunt 4 milioane de români, dintre care foarte mulţi s-ar întoarce acasă dacă ar avea locuri de muncă.

    Şi tocmai dl. Ciolacu le-a luat constructorilor… ştii, că aveam nişte constructori care aveau nişte reduceri la taxa pe salariu, de ce? Umbrărescu mi-a zis. Zice: „Dle, eu i-am luat din Italia. Mă mai ajuta Guvernul, mai puneam şi eu nişte bani” şi un buldozerist… (ce meserie complexă trebuie să fie azi să te duci să-ţi iei înapoi un buldozerist român din Italia)… “şi le dau 9-10.000 de lei, unii câştigă şi 20.000 de lei…” Umbrărescu mi-a zis acum trei luni când i-au tăiat taxa asta şi spunea:  „Eu trebuie să le dau ăstora încă 2000 de lei şi cred că mă las, că nu mai am de unde”. Mi-a zis că are mii de români pe care i-a adus din Italia. L-a chemat dl. Ciolacu pe Umbrărescu, care e unicul constructor român de autostrăzi, care le face cel mai repede şi cel mai ieftin din România? De ce nu l-a chemat lângă Daniel Dines: ”Uite dl. Dines sunteţi cu UiPath, uite ăsta este cu Moldova Path.

    Nu ar trebui luaţi şi ăştia înapoi în România? Nu ar trebui să avem grijă, dle Ciolacu, şi de copiii românaşilor? Că te-am văzut că ţi-ai făcut fotografii cu copii acolo. Bravo, frumos! Dar copiii românaşilor ăstora n-ar trebui să fie şi ei îmbrăţişaţi de primul ministru, Marcel Ciolacu? Şi ca să le spună: „măi copilaşi, nu vă mai dau 300 de lei alocaţie, vă dau anul ăsta 500. Am dat afară 50 mii de „ploşniţe” din buget. Vă dau alocaţie 500 de lei de copil. Mămică cu batic sau fără, uite, îţi dau 500 de lei, dar te rog eu frumos să ştii că banii ăştia trebuie să-i cheltuieşti în felul ăsta. Şi poate la anul îţi dau 700. Cheltuiţi-i la grădiniţă, la şcoală, luaţi-le de toate, învăţaţi-i.

    Şi dl.Daniel Dines vă face softuri ca să învăţaţi în limba română”, da?

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Marcel Ciolacu, nu poti căştiga toate bătăliile. Aşadar, vor continua să fie cumpăraţi superbolizi cu valiza de cash, cu bani gheaţă

    Dezbaterea despre tranzactiile cash, cu bani gheata, a fost una dintre dintre cele mai fierbinti dispute tabloide la care, din pacate, s-au coborat politicieni, bancheri, economisti si oameni de afaceri onorabili, care mai bine nu ar fi pierdut o buna ocazie sa taca din gura.

    Apropos, etimologia cuvantului “cash” este “capsa” din latina, apoi “cassa” din italiana apoi “casse” din franceza, care inseamna aproximativ “cutie de bani”. Cuvantul s-a transformat in indragitul “cash” in engleza, pe la mijlocul secolului 19. Si pentru ca in orice dezbatere despre istoria economiei exista mai multe unghiuri de vedere, care implica si unul din zona asiatica, o alta etimologie se pare ca este “cai” apoi “casu” care inseamna “moneda” in limba tamila.

    Si fiti atenti aici, un text savuros, reluat dintr-o emisiune a Anei Iorga / Antena 3, care face referire la originea expresiei “bani gheata”

    “Lingvista Iulia Mărgărit face o sinteză a opiniilor despre originea acestei expresii. Mai întâi, sensul expresiei. Potrivit DEX, bani gheată înseamnă bani în numerar, plătiti pe loc, bani lichizi, bani pesin. E interesant că avem şi bani gheată, şi bani lichizi, ambele variante având acelaşi sens. Majoritatea dicţionarelor consemnează doar expresia, nu vorbesc şi despre orgine.

    Ce spune Alexandru Graur: bani gheată ar veni de la bani gata, printr-o deraiere lexicală. Ce înseamnă asta: vorbitorul vrea să obţină un efect comic şi înlocuieşte “gata” cu un cuvânt similar fonetic.

    Lingvistul Stelian Dumistrăcel nu e de acord, nu vede niciun efect comic aici. Spune în schimb că expresia bani gheată ar fi o creaţie pe teren românesc. Şi că ar fi o metaforă din mediul rural al târgurilor. În vocabularul stăpânului de oi ar apărea un verb care trimite la ceva similar: a închega ceva bani. Ne gândim şi la expresia “a prinde cheag, a face cheag, a avea cheag la pungă”.

    Bani gheată, spune Iulia Mărgărit, ar fi starea economică a celui care “are cheag” metaforic.

    În alte versiuni, bani gheată ar veni de la bani pusi deoparte, în bloc.

    Dacă citim însă acte de vânzare din secolele 17-19, întâlnim constant formula “bani gata”, spune Iulia Mărgărit, alături de “banii toţi”, o sintagmă sinonimă. Dar şi o formulă rezultată din contaminarea celor 2: “banii toţi gata”. Din rostirea modificată a acestei formule cu 3 termeni crede Iulia Mărgărit că s-a ajuns la “bani gheată”. Asadar, formula ar fi apărut printr-un accident fonetic, nu prin deraiere lexicală.

    În orice caz, Bani gata a ieşit din uz la un moment dat şi a fost înlocuită de bani gheată, o formulă creată accidental, dar care s-a impus prin forţa ei de sugestie. Banii ca bloc de gheaţă sugerează foarte bine plata palpabilă, banii disponibili pe loc. Interesantă şi sinonimia dintre bani gheată şi bani lichizi, e ciudată, în condiţiile în care cele 2 structuri evocă situaţii contrare,dar asta se explică prin originea diferită. Bani lichizi vine probabil din franceză, unde avem argent liquide, în timp ce bani gheată e o expresie formată în română”.

    Marcel Ciolacu, da, ANAF are dreptate, banii cash sau banii gheata sunt la temelia criminalitatii fiscale.

    Angajatorii dau sume enorme de bani gheata angajatilor pe care pot astfel sa-i tina pe salariul minim pe economie.

    Cumparatorii de superbolizi, apartamente sau case dau bani gheata vanzatorilor peste valoare minima pe care sunt obligati s-o declare pana la valoarea asupra careia s-au inteles.

    Cumparatorii engros de marfuri din te miri ce surse dau bani gheata vanzatorilor acestora.

    Inchirierile de imobile. Vacantele scumpe. Evenimentele de familie. Spagile, parandaratul. Da. Bani gheata.

    De la stapanii de oi din targurile secolului 18 pana la stapanii de hiperbolizi din secolul 21 banii gheata s-au cuibarit in cultura noastra, nu-i poti indeparta asa usor de acolo. Te simti puternic cand iti scuipi in degete si numeri un teanc de bani gheata, pe care tocmai l-ai scos de la bancomat, in ziua de salarii – ati vazut de cozi se fac la bancomate in ziua de salarii?

    Marcel Ciolacu, vor mai fi ocazii.

  • Cum se raportează românii la bani?

    40% dintre români nu ar rezista nici măcar o lună cu economiile făcute. Trei sferturi dintre români se declară puţin sau deloc informaţi financiar.

    Peste jumătate din populaţie nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei.
    Banii aduc fericirea sau mai degrabă ne îndepărtează de ea? Bărbaţii asociază bogăţia cu maşina, iar femeile, cu ideea de putere, asta arată un studiu BrandBerry. În schimb, economiile ne dau dureri de cap.

    Cum ne poziţionăm faţă de bani, a explicat Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la ASE, pentru Aleph News: „Femeia modernă, cea între 20 şi 45 de ani, care este considerată un agent economic extrem de vivace, pune de foarte mare prioritate independenţa financiară. Nu că n-ar pune-o nici bărbatul, dar el îşi defineşte independenţa financiară mai ales legat de calitatea de antreprenoriat”.

    Peste jumătate din populaţie nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei, iar 40% nu ar rezista nici măcar o lună cu economiile făcute.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Creşterea exponenţială a dobânzilor la lei, iar acum şi la euro, şi temperarea acordării de credite de către bănci în aceste vremuri, plus majorarea peste noapte a salariului minim din economie au fost printre problemele cele mai discutate de către antreprenori, directori, de către companiile româneşti la Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank, joi, la Bacău.

    Dobânzile mari încep să doară din ce în ce mai mult şi pun presiune pe companii, în condiţiile în care vânzările au scăzut, iar încasarea facturilor se face din ce în ce mai greu pe tot lanţul.

    Chiar dacă ROBOR la trei luni a scăzut faţă de anul trecut de la 8,2% la 6,3%, companiile româneşti consideră că dobânzile sunt în continuare foarte mari, pentru că peste ROBOR se adaugă marja băncii, rezultând astfel o dobândă efectivă care trece de 10%, dacă nu chiar mai mult.

    Anul trecut companiile româneşti au găsit soluţia să treacă de pe finanţarea în lei pe finanţarea în valută, având în vedere că dobânzile la euro erau mult mai mici. Dar acum şi dobânzile la euro au crescut exponenţial, iar EURIBOR este de 3,9% (de la minus 0,5%), la care se adaugă marja băncii, rezultând un cost al finanţării care depăşeşte 6-7% la euro.

    Întrebarea pe care au pus-o reprezentanţii companiilor româneşti a fost când scad dobânzile, pentru că “Nu mai rezistăm. Dobânzile sunt prea mari, costurile de finanţare sunt prea mari”.

    Ionuţ Lianu, şeful trezoreriei CEC Bank, a spus că nivelul dobânzilor care au fost înainte (ROBOR la 1,5% şi EURIBOR negativ) a fost mai degrabă o excepţie. Aceste dobânzi s-au datorat unei anumite conjuncturi economice mondiale, care astăzi nu mai există. În aceste condiţii, este puţin probabil ca dobânzile, cel puţin la lei, să revină la nivelurile anterioare, cel puţin pe termen scurt, a menţionat Lianu.

    Dobânzile la lei din piaţă sunt influenţate de dobânda oferită de BNR băncilor la depozite (6%) şi de dobânzile pe care le plăteşte Ministerul Finanţelor ca să se împrumute din piaţă (6,16% la şase luni şi 7,08% la 10 ani). Ministerul Finanţelor este principalul aspirator de bani şi de aceea influenţează foarte mult dobânzile. Mai mult decât atât, băncile se împrumută în piaţă pentru necesarul lor de finanţare şi de capital (MREL), iar acolo dibânzile depăşesc 7%, ajungând chiar la 9% la euro.

    Dacă băncile se împrumută cu 7-9%, nu au cum să ofere la credite dobânzi mai mici.

    Reacţia antreprenorililor români a fost imediată: Şi noi ce facem, că nu vom putea plăti dobânzi aşa de mari?

    Toate companiile încearcă să transfere costurile în creştere – dobânzi mai mari, preţuri la materii prime mai mari, impozite şi taxe mai mari, salarii mai mari – în majorarea preţului produsului final, dar nu toată lumea reuşeşte acest lucru. Doar companiile mari, care sunt puternice pe lanţul economic, au puterea de a-şi impune preţurile.

    Majorarea inflaţiei, coroborată cu creşterea mai redusă a salariilor, a dus la scăderea puterii de cumpărare, iar acest lucru se vede în consum, acolo unde se înregistrează o scădere evidentă în volumul de produse şi servicii cumpărate.

    Pentru a nu fi nevoite să reducă preţurile, companiile au redus cantitatea şi gramajul produselor, ceea ce, în limbajul economic, se cheamă shrinkflation.

    Dar nu toate companiile pot să facă acest lucru, să jongleze din preţuri şi din cantitate.

    Situaţia din economie nu este roz, au menţionat antreprenorii de la Bacău.

    Pe lângă scăderea economică evidentă, companiile se confruntă cu scăderea cash flow-ului, care intervine din prelungirea duratei încasării facturilor, în varianta cea mai fericită, şi chiar neîncasarea facturilor.

    La fel ca la Arad şi Craiova, şi la Bacău companiile româneşti au spus că problema cea mai mare este că statul plăteşte din ce în ce mai greu şi mai târziu facturile pentru lucrările efectuate, ceea ce induce mari probleme de lichiditate.

    Companiile româneşti riscă să se blocheze şi să blocheze tot lanţul. Guvernul nu-şi plăteşte facturile pentru că stă prost cu banii, cheltuielile bugetare sunt mai mari decât încasările, iar colectarea taxelor şi impozitelor se face din ce în ce mai greu. Având în vedere această situaţie cu plăţile statului, băncile au devenit din ce în ce mai reticente în a finanţa imediat firmele româneşti care au de încasat bani de la stat, pentru că nu există o predictibilitate a acestor plăţi. În aceste condiţii, firmele româneşti se confruntă cu mari probleme de cash flow.

    Nu puteţi vorbi la Guvern să facă plăţile mai repede, să ne dea statul banii ca şi noi să ne putem plăti furnizorii şi creditele de la bancă?, a fost întrebarea adresată de către antreprenorii români conducerii CEC Bank.

    Majorarea salariului minim pe economie de la 1 octombrie de la 3.000 de lei la 3.300 de lei şi perspectiva majorării din nou a salariului minim de la 1 ianuarie 2024, plus încă o majorare pe parcursul anului, înainte de alegeri, de către Guvern, a fost extrem de criticată de către reprezentaţii companiilor româneşti.

    Cum crede Guvernul că putem plăti peste noapte aceste creşteri salariale, de unde să scoatem noi aceşti bani dacă tot Guvernul nu ne dă banii, nu ne plăteşte facturile?, a fost reacţia antreprenorilor români.

    Mulţi dintre ei au business în sectorul de agrobusiness – agricultură şi industrie alimentară -, acolo unde salariul minim este mai mare, iar acum Guvernul a eliminat facilitatea fiscală privind plata CASS, adică firmele vor trebui să majoreze salariile cu 10% pentru ca angajaţii să primească acelaşi net, sau să nu le majoreze, dar atunci salariul net al angajatului va scădea cu 10%.

    Guvernul a majorat salariul minim din agricultură şi industria alimentară de la 3.000 de lei la 3.436 de lei brut, iar în construcţii de la 4.000 de lei la 4.582 de lei brut doar pentru a compensa eliminarea impozitului de 10% pentru CASS.

    La nivel local, multe companii româneşti lucrează cu salariul minim, iar orice creştere a lui le dă peste cap situaţia financiară, mai ales dacă nu au puterea să majoreze preţurile.

    Situaţia din economie a devenit din ce în ce mai tensionată, o presiune în plus fiind creşterile de taxe şi impozite care au intrat în vigoare acum, sau care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

    Pentru toată lumea problema este legată de lichidităţi, de cash flow, de încasarea facturilor, de recuperarea banilor, de plata salariilor, de plata frunizorilor, pentru a nu se bloca.

    O parte dintre companii – care nu reuşesc să-şi încaseze facturile fie de la stat, fie de la alte companii – aduc în discuţie intrarea în concordat preventiv sau chiar direct în insolvenţă, pentru a încerca să se protejeze în faţa presiunii plăţilor şi a creditorilor.

    În ultimii ani băncile au fost ferite de credite neperformante, dar s-ar putea ca situaţia să se schimbe dacă problema de lichiditate, de încasare a facturilor, mai ales de la stat, va deveni din ce în ce mai critică.

  • Plouă cu bani la una dintre cele mai importante bănci din lume: Vârful de lance al Morgan Stanley a fost recompensat cu bonusuri speciale de zeci de milioane de dolari: Este în interesul băncii noastre şi al acţionarilor

    Morgan Stanley a acordat bonusuri speciale în valoare de 60 de milioane de dolari noului director general Ted Pick şi celor doi adjuncţi ai săi, Andy Saperstein şi Dan Simkowitz, scrie Bloomberg.

    Bonusurile pe bază de acţiuni, anunţate vineri, vin imediat după banca a spus că James Gorman va fi înlocuit de Ted Pick. Lupta pentru postul de CEO s-a dat între Pick, Andy Saperstein şi Daniel Simkwoitz, care vor rămâne să gestioneze activele companiei şi divizia de wealth management. Mai mult, Simkowitz îl va înlocui pe Pick în calitate de copreşedinte la conducerea diviziei de investiţii bancare şi tranzacţionare.

    Comitetul de succesiune al consiliului de administraţie „a stabilit că acordarea bonusurilor pentru fiecare dintre noii noştri directori şi copreşedinţi este în interesul companiei şi al acţionarilor săi.”

    Gorman, în vârstă de 65 de ani, îi predă frâiele lui Pick, după un mandat care a schimbat banca de pe Wall Street. Pick, în vârstă de 54 de ani, este un veteran cu trei decenii experienţă în bancă, care a urcat în ierarhie de la rolul de analist, la ce del de bancher pe pieţele de capital şi şef al unităţii de tranzacţionare a acţiunilor firmei.

    Pentru poziţia sa de de co-preşedinte, şef al titlurilor de valoare instituţionale şi co-şef al strategiei corporative, Ted Pick a primit 23,5 milioane de dolari, sumă în care intră inclusiv salariul său, bonusuri în numerar şi premii în acţiuni, pentru performanţa sa din 2022.

    Bonusurile vin pe fondul unei atenţii intense, la nivelul întregului sector, asupra compensaţiilor şi a altor cheltuieli, cauzată de o criză prelungită a încheierii de tranzacţii şi a îngrijorării privind impactul pe care o eventuală recesiune l-ar avea asupra veniturilor de pe Wall Street.

    Gorman va rămâne director general până la sfârşitul anului, apoi va fi preşedinte executiv, ajutând la tranziţie. Pick îşi va începe noul mandat în ianuarie. Când Gorman a devenit CEO în 2010, predecesorul său John Mack a deţinut rolul de preşedinte timp de doi ani, înainte de a-i ceda şi acest titlu lui Gorman.

    Salariul lui Gorman a fost redus cu 10%, până la 31,5 milioane de dolari în 2022, un an în care profitul s-a prăbuşit şi acţiunile Morgan Stanley s-au scufundat. Acest declin a urmat unei majorări de 6% a salariului pentru 2021, când firma cu sediul la New York a înregistrat cel mai profitabil an de până atunci. Cu un an mai devreme, el l-a depăşit pe Jamie Dimon de la JPMorgan Chase & Co. ca fiind cel mai bine plătit director general al unei bănci din SUA.

     

     

     

  • Plouă cu bani la una dintre cele mai importante bănci din lume: Vârful de lance al Morgan Stanley a fost recompensat cu bonusuri speciale de zeci de milioane de dolari: Este în interesul băncii noastre şi al acţionarilor

    Morgan Stanley a acordat bonusuri speciale în valoare de 60 de milioane de dolari noului director general Ted Pick şi celor doi adjuncţi ai săi, Andy Saperstein şi Dan Simkowitz, scrie Bloomberg.

    Bonusurile pe bază de acţiuni, anunţate vineri, vin imediat după banca a spus că James Gorman va fi înlocuit de Ted Pick. Lupta pentru postul de CEO s-a dat între Pick, Andy Saperstein şi Daniel Simkwoitz, care vor rămâne să gestioneze activele companiei şi divizia de wealth management. Mai mult, Simkowitz îl va înlocui pe Pick în calitate de copreşedinte la conducerea diviziei de investiţii bancare şi tranzacţionare.

    Comitetul de succesiune al consiliului de administraţie „a stabilit că acordarea bonusurilor pentru fiecare dintre noii noştri directori şi copreşedinţi este în interesul companiei şi al acţionarilor săi.”

    Gorman, în vârstă de 65 de ani, îi predă frâiele lui Pick, după un mandat care a schimbat banca de pe Wall Street. Pick, în vârstă de 54 de ani, este un veteran cu trei decenii experienţă în bancă, care a urcat în ierarhie de la rolul de analist, la ce del de bancher pe pieţele de capital şi şef al unităţii de tranzacţionare a acţiunilor firmei.

    Pentru poziţia sa de de co-preşedinte, şef al titlurilor de valoare instituţionale şi co-şef al strategiei corporative, Ted Pick a primit 23,5 milioane de dolari, sumă în care intră inclusiv salariul său, bonusuri în numerar şi premii în acţiuni, pentru performanţa sa din 2022.

    Bonusurile vin pe fondul unei atenţii intense, la nivelul întregului sector, asupra compensaţiilor şi a altor cheltuieli, cauzată de o criză prelungită a încheierii de tranzacţii şi a îngrijorării privind impactul pe care o eventuală recesiune l-ar avea asupra veniturilor de pe Wall Street.

    Gorman va rămâne director general până la sfârşitul anului, apoi va fi preşedinte executiv, ajutând la tranziţie. Pick îşi va începe noul mandat în ianuarie. Când Gorman a devenit CEO în 2010, predecesorul său John Mack a deţinut rolul de preşedinte timp de doi ani, înainte de a-i ceda şi acest titlu lui Gorman.

    Salariul lui Gorman a fost redus cu 10%, până la 31,5 milioane de dolari în 2022, un an în care profitul s-a prăbuşit şi acţiunile Morgan Stanley s-au scufundat. Acest declin a urmat unei majorări de 6% a salariului pentru 2021, când firma cu sediul la New York a înregistrat cel mai profitabil an de până atunci. Cu un an mai devreme, el l-a depăşit pe Jamie Dimon de la JPMorgan Chase & Co. ca fiind cel mai bine plătit director general al unei bănci din SUA.