Tag: banca

  • Mii de angajaţi ai Credit Suisse vor fi concediaţi după ce banca va fi preluată de UBS

    Credit Suisse Group era în procesul de a concedia 9.000 de persoane încă dinainte de acordul prin care gigantul UBS va prelua banca pentru a o salva, iar valul de disponibilizări ar putea lua amploare, potrivit Bloomberg.

    Sursele citate de publicaţia americană spun că dimensiunea valului de disponibilizări ar putea fi chiar un multiplu al numărului vehiculat anterior, ducând fenomentul la un alt nivel.

    Preluarea Credit Suisse de către UBS îi aduce grupului elveţian mai mult personal decât are nevoie pentru diferite componente din activităţile băncii. Cei doi creditori aveau împreună 125.000 de angajaţi la finalul anului 2022, dintre care circa 30% sunt localizaţi în Elveţia.

    Colm Kelleher, preşedintele UBS, a declarat că este prea devreme pentru a da o cifră exactă referitoare la concedieri, însă banca a dat de înţeles că acestea vor fi semnificative.

    Duminică, UBS a declarat că vrea să reducă cheltuielile UBS cu mai mult de 8 miliarde de dolari până în 2027, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din cheltuielile Credit Suisse din 2022.

  • Ce mesaj a trimis Credit Suisse angajaţilor

    Credit Suisse le-a transmis angajaţilor că vor primi în continuare bonusurile şi majorările salariale promise pentru 2023, în contextul în care banca vrea să menţină imaginea de stabilitate şi calm, după o săptămână complicată care s-a finalizat cu anunţul tranzacţiei prin care UBS va prelua Credit Suisse, potrivit Bloomberg.

    Nu vor există schimbări la nivelul salariilor şi al bonusurilor, iar acestea vor fi plătite pe data de 24 martie, a transmis Credit Suisse într-o notă internă către angajaţi.

    În multe ţări, angajaţii Credit Suisse au primit deja bonusurile, iar banca se aşteaptă ca acest proces să continue în toate jurisdicţiile în care este activă.

    UBS Group a ajuns în weekend la un acord pentru achiziţia Credit Suisse, într-o mutare istorică intermediată de guvernul elveţian pentru a limita o criză de încredere care începe să afecteze pieţele financiare. UBS plăteşte 3,3 miliarde de dolari pentru Credit Suiss,  

  • Aplicaţia care a schimbat lumea bancară a ajuns la 27 de milioane de clienţi şi venituri de sute de milioane de euro. Cum au ajuns aici şi ce planuri au pentru viitor

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • UBS şi Credit Suisse se opun ideii unei asocieri forţate, în ciuda planurilor guvernamentale. Analiştii susţin că problemele Credit Suisse s-ar putea încheia odată cu preluarea acesteia

    UBS Group AG şi Credit Suisse Group AG se opun unei combinaţii forţate, chiar dacă planificarea unui scenariu pentru o asociere orchestrată de guvern continuă, potrivit unor persoane direct implicate în problemă, scrie Bloomberg.

    UBS ar prefera să se concentreze pe propria strategie de sine stătătoare şi este reticentă în a-şi asuma riscurile legate de Credit Suisse, potrivit persoanelor în cauză, a căror identitate s-a cerut a nu fi dezvăluită, întrucât deliberările sunt private. 

    Credit Suisse a stopat joi o prăbuşire a încrederii investitorilor după ce a obţinut o linie de credit de 50 de miliarde de franci (54 de miliarde de dolari) de la Banca Naţională a Elveţiei. Rezolvarea situaţiei a venit după ce creditorul elveţian a apelat la autorităţi pentru o demonstraţie publică de susţinere în urma unei prăbuşiri fără precedent a acţiunilor. 

    Atât UBS, cât şi Credit Suisse văd o preluare ca pe o potenţială măsură de ultimă instanţă, au declarat persoanele menţionate. Guvernul şi creditorii parcurg o întreagă gamă de scenarii şi rămâne de văzut ce măsuri suplimentare vor fi luate în afară de sprijinul pentru lichidităţi.

    Analiştii de la JPMorgan Chase & Co. conduşi de Kian Abouhossein se numără printre cei care spun că este foarte probabil ca problemele Credit Suisse să se încheie odată cu preluarea acesteia, probabil de către UBS. O asociere cu rivalul său mai mare a fost, de asemenea, una dintre opţiunile discutate recent între Credit Suisse şi autorităţile elveţiene, potrivit surselor citate. 

    Analiştii de la Keefe, Bruyette & Woods au declarat într-o notă că, după sprijinul pentru lichiditate, noile măsuri îi mai dau băncii timp, dar o fragmentare a afacerilor este cea mai probabilă soluţie. Credit Suisse ar putea să urmărească o rupere a creditorului, cu afacerea de gestionare a averilor mergând la UBS sau la un alt cumpărător, unitatea elveţiană fiind separată ca o nouă entitate, iar operaţiunile de gestionare a activelor şi cele de investiţii bancare fiind cedate sau separate. 

  • În vremuri de neîncredere crescândă în bănci, cel mai bogat maghiar îşi deschide o bancă pe plan local

    Interactive Bank a fost înregistrată în Ungaria începând cu data de 1 martie, 2023. Fondator este firma de brokeraj Interactive Brokers LLC, cu sediul în SUA, deţinută de Tamas Peterffy, considerat cel mai bogat maghiar din lume, notează Daily News Hungary. Averea lui Peterffy este estimată la 24 miliarde de dolari.

     

  • Acţiunile Credit Suisse se prăbuşesc la bursă şi ating un minim record, după ce banca a pierdut aproape 25% din valoarea de piaţă. Cel mai mare susţinător al băncii spune că nu poate investi mai mulţi bani

    Credit Suisse (CSGN.S) a pierdut miercuri aproape un sfert din valoarea sa, coborând la un nou minim istoric, după ce cel mai mare investitor al său a declarat că nu poate oferi mai mult ajutor financiar băncii elveţiene. Banca are circa 7,5 mld. euro capitalizare.

    “Nu putem, pentru că am depăşi 10%. Este o problemă de reglementare”, a spus miercuri preşedintele Saudi National Bank, Ammar Al Khudairy.

    Creditorul saudit a dobândit anul trecut o participaţie de aproape 10% după ce a participat la majorarea de capital a Credit Suisse şi s-a angajat să investească până la 1,5 miliarde de franci elveţieni (1,5 miliarde de dolari).

    Pieţele bursiere au scăzut puternic, inversând creşterile anterioare, în condiţiile în care scăderea Credit Suisse cu până la 24% a reaprins o parte din neliniştile investitorilor cu privire la rezistenţa sistemului bancar mondial după prăbuşirea Silicon Valley Bank.

    În cadrul unei conferinţe organizate miercuri de Morgan Stanley, Ralph Hamers, directorul general al rivalului elveţian UBS (UBSG.S), a declarat că creditorul a beneficiat de recentele turbulenţe de pe piaţă şi a văzut intrări de bani.

    “În ultimele două zile, aşa cum v-aţi fi aşteptat, am văzut intrări de bani”, a spus Hamers. “Este în mod clar o fugă spre siguranţă din această perspectivă, dar cred că trei zile nu fac o tendinţă”.

    Credit Suisse şi-a publicat marţi raportul anual pentru anul 2022, spunând că banca a identificat “deficienţe materiale” în controalele privind raportarea financiară şi că nu a oprit încă ieşirile de fonduri ale clienţilor.

    A doua mare bancă din Elveţia încearcă să îşi revină după o serie de scandaluri care au subminat încrederea investitorilor şi a clienţilor. În trimestrul al patrulea, ieşirile clienţilor au crescut la peste 110 miliarde de franci elveţieni (120 miliarde de dolari).

    Acţiunile au scăzut pentru prima dată sub pragul de 2 franci elveţieni la Zurich, în timp ce se îndreptau spre a şaptea scădere zilnică consecutivă.

    Costul asigurării obligaţiunilor companiei împotriva neîndeplinirii obligaţiilor de plată a crescut vertiginos. Swapurile pe riscul de nerambursare a creditelor pe cinci ani pentru datoriile Credit Suisse au crescut la 574 de puncte de bază, de la 549 de puncte de bază la ultima închidere, potrivit datelor S&P Global Market Intelligence, marcând un nou nivel record.

    La începutul acestei săptămâni, directorul general al Credit Suisse, Ulrich Koerner, a declarat la o conferinţă că rata de acoperire a lichidităţilor băncii a fost în medie de 150% în primul trimestru al acestui an – cu mult peste cerinţele de reglementare.​

  • Cine este Greg Becker, omul care conducea Silicon Valley Bank. În 2015 credea că banca e cea mai sigură din univers, iar în 3 zile s-a prăbuşit

    Greg Becker este omul care a condus Silicon Valley Bank din 2011 şi până în prezent. Încă din 2015 şi  până anul trecut, CEO-ul insista asupra poziţiei extraordinare al băncii, continuând să dea asigurări investitorilor şi autorităţilor că SVB este invincibilă. În 2023, pe parcursul a doar trei zile, SVB s-a transformat în al doilea cel mai mare faliment bancar de la episodul Lehman Brothers din 2008, scrie The Wall Street Journal.

    „Modelul de afaceri şi profilul de risc al SVB nu prezintă un risc sistemic. Impunerea unor restricţii privind asumarea unor riscuri din partea băncii, care au fost concepute pentru marile bănci, ar reprezenta o povară uriaşă pentru noi”, declara CEO-ul în faţa Comisiei Bancare a Senatului în urmă cu opt ani.

    Greg Becker, în vârstă de 55 de ani, a devenit CEO al Silicon Valley Bank în urmă cu 12 ani şi a transformat banca în unul dintre cei mai mari creditori din SUA. În perioada în care băncile au refuzat să-şi asume riscuri şi s-au retras din afacerile cu businessurile din tehnologie, Silicon Valey Bank a preferat să lucreze cu mai multe start-upuri cu potenţial mare, dar cu profituri mici.

    Fostul CEO vine din nord-estul statului Indiana, pe care l-a lăsat în urmă după finalizarea studiilor în cadrul Universităţii Indiana, plecând să lucreze la o bancă din Detroit. În cele din urmă, banca l-a trimis să lucreze la o sucursală din California, de unde a fost recrutat ulterior de SVB.

    Becker s-a alăturat Silicon Valey Bank în 1993 ca ofiţer de credite, Deescheneaux, a ajuns la SVB în mijlocul anilor 2000, iar Beck a fost cel mai nou membru al conducerii SVB, ajungând la bancă în 2017.

    În martie, SVB a făcut publice compensaţiile pe care le-a încasat Greg Becker şi echipa sa în 2022. Fostul CEO a primit anul trecut pentru activtatea sa 9,9 milioane de dolari, în buzunarul lui Michael Descheneaux au intrat 4,6 milioane de dolari, iar Daneil Beck s-a bucurat de 3,6 milioane de dolari. O mare parte dintre aceste sume a fost primită sub formă de acţiuni. Într-un raport al băncii privind sumele acordate conducerii, oamenii de la vârful Silicon Valey Bank au fost lăudaţi pentru un „leadership solid” în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor.

    Echipa lui Becker formată  din Daniel Beck – în poziţia de CFO – şi Michael Descheneaux care era preşedintele băncii au adoptat perspective şi discursuri optimiste, mai degrabă potrivite antreprenorilor din tehnologie decât şefilor de bănci. De asemenea, aceştia insistau ca businessurile să lucreze aproape în mod exclusiv cu SVB.

    Înainte ca banca să intre în faliment, mai exact pe 27 februarie, Greg Becker a renunţat la o parte importantă din participaţia sa în cadrul SVB, vânzând un pachet de 12,451 de mii de acţiuni de pe urma cărora a obţinut un profit de 2,3 milioane de dolari.

    CFO-ul Daniel Beck şi-a vândut de asemenea o treime din acţiunile deţinute în cadrul creditorului pentru 575 de mii de dolari.

    Silicon Valley Bank a intrat colaps în urmă cu trei zile după o încercare eşuată de a atrage capital şi o retragere in masă a cashului deţinut de startup-urile tech care au propulsat banca în rândul celor mai mari creditori din Statele Unite ale Americii.

     

  • Până şi bogaţi lumii au probleme financiare serioase. Banca Naţională a Elveţiei raportează cele mai mari pierderi din istoria băncii centrale

    Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat luni pierderi de 132,5 miliarde de franci elveţieni(141,5 miliarde de dolari) în 2022, în conformitate cu calculele provizorii pe care le-a anunţat în ianuarie.

    Aceste pierderi, cele mai mari din istoria de 115 ani a băncii centrale, au fost cauzate de prăbuşirea valorii investiţiilor SNB, din cauza scăderilor de pe pieţele de obligaţiuni şi de acţiuni de anul trecut.

    O întărire a francului elveţian a avut, de asemenea, un efect negativ, reducând deţinerile SNB şi randamentele din investiţiile străine atunci când acestea au fost convertite înapoi în franci elveţieni, scrie Reuters.

    Scăderea, care a urmat unui profit de 26 de miliarde de franci în 2021, înseamnă că SNB nu va face nicio plată către guvernele centrale sau regionale elveţiene şi nici nu va acorda dividende investitorilor, doar pentru a doua oară de la înfiinţarea sa în 1907.

    Cea mai mare parte a deficitului de anul trecut ar putea fi atribuită celor 131,5 miliarde de franci pierdute pe poziţiile valutare, iar deţinerile sale de obligaţiuni au pierdut 72 de miliarde de franci în valoare, iar portofoliul său de acţiuni a valorat cu 41 de miliarde de franci mai puţin.

    SNB, care urmează să prezinte următoarea actualizare a politicii monetare pe 23 martie, a refuzat să comenteze modul în care pierderea ar putea afecta viitoarea sa politică monetară.
    Analiştii nu cred că ar putea influenţa, SNB având capitaluri proprii de 66 de miliarde de franci, în ciuda pierderilor masive.

  • O nouă prăbuşire de răsunet în piaţa crypto: Una dintre puţinele bănci cu focus pe monedele digitale, au plonjat cu 58% pe bursa de la New York, după ce banca a anunţat că îşi ”evaluează capacitatea de a supravieţui” după implozia FTX

    Acţiunile băncii Silvergate, axată pe criptomonede, au pierdut joi mai mult de jumătate din valoare, după ce creditorul a declarat că îşi evaluează capacitatea de a supravieţui pe piaţă, scrie FT.
     
    Silvergate, cu sediul în California, una dintre puţinele bănci americane care se concentrează puternic pe cripto, a fost puternic afectată de recenta prăbuşire a preţurilor la monedelor digitale şi de implozia imperiului FTX al lui Sam Bankman-Fried, care era client al băncii.
     
    Într-un document de reglementare depus miercuri, Silvergate a declarat că nu va putea să îşi depună la timp raportul anual la SEC. Aceasta a spus că nu va respecta termenul limită de 16 martie din cauza unei noi slăbiri a poziţiei sale de capital de luna trecută, când a raportat profituri sumbre pentru al patrulea trimestru.
     
    Silvergate a precizat că “evaluează impactul pe care aceste evenimente ulterioare îl au asupra capacităţii sale de a continua să îşi continue activitatea în cele 12 luni care urmează după emiterea situaţiilor sale financiare”.
     
    Exchangeul Coinbase, listat în SUA, a declarat joi că nu mai acceptă sau iniţiază plăţi către sau de la Silvergate “în lumina evoluţiilor recente şi din abundenţă de precauţie”. Bursa a adăugat că a avut o “expunere corporativă de minimis” faţă de bancă, iar tranzacţiile în numerar ale clienţilor instituţionali vor fi facilitate prin intermediul altor parteneri bancari.
     
    Galaxy Digital, o companie de servicii financiare criptografice, a declarat, de asemenea, joi, că a încetat să mai accepte sau să iniţieze transferuri către Silvergate, adăugând că nu are “nicio expunere materială” faţă de bancă.
     
    “Această acţiune a fost luată din abundenţă de precauţie pentru a asigura securitatea activelor clienţilor şi ale firmei”, a declarat compania.
     
    Acţiunile Silvergate au închis joi la New York cu 58% în scădere.
     
     
  • BCE, în faţa realităţii dure: companiile profită de pe urma inflaţiei încăpăţânate, în timp ce muncitorii şi consumatorii suportă costurile

    Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.

    În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semicon­duc­tori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.

    BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cere­rea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.

    Însă, recent, o imagine uşor dife­rită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creş­tere, şi nu scădere, cum ar fi de aştep­tat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.

    Ideea că firmele au majorat pre­ţu­rile exagerat pe seama consumato­rilor şi salariaţilor ar putea stârni mâ­nia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru ban­cherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit econo­miştilor intervievaţi de Reuters.

    Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică mo­ne­tară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobân­zile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei finan­ciare din 2008.

    Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plă­nuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.

    Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.

    Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.

    În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.

    Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.