BusinessMagazin

Tag: avocat

  • Interviu cu tânărul avocat George Berche: „Munca, singura cale spre succes”

    Vorbeşte-ne despre tine, despre parcursul tău professional.

    Avocat George Berche: Am absolvit Facultatea de drept din cadrul Universităţii din Oradea în anul 2015, iar în anul 2016 am absolvit programul de masterat din cadrul aceleiaşi facultăţi, specializarea „Drept civil şi procedură civilă”. Am promovat examenul de admitere în barou în anul 2016, şi în acelaşi an am devenit avocat colaborator în cadrul societăţii Doseanu&Asociaţii.

    Am avut o ascensiune „fabuloasă”, de la un contract pe 3 luni pentru perioadă de probă la un contract pe perioadă nedeterminată în cadrul celei mai mari societăţi de avocatură din Oradea. În decurs de câţiva ani o să vă pot spune lucruri mai interesante despre parcursul meu profesional.

    Ce te-a atras la profesia de avocat?

    G.B.: Sincer, până să încep să profesez nu eram atât de sigur că o să-mi placă. Ştiam că avocatura în România nu este aceeaşi cu ceea ce vedeam în filme. Am început să fiu atras de această profesie după ce am început să o practic. Aproape zilnic ne lovim de situaţii noi, care nu sunt reglementate expres în lege, dar la care trebuie să găsim rezolvare, pentru că şi acest lucru face parte din rolul unui avocat. Niciodată nu apuci să te plictiseşti. Nu ai cum.

    Un alt lucru important care m-a făcut să-mi placă profesia de avocat este colectivul în care am început să lucrez. Este esenţial, pentru o bună formare profesională, să ai colegi pe care să-i „stresezi” cu tot felul de întrebări (banale, de multe ori), pe care să-i pui să-ţi verifice „capodoperele” pe care le redactezi, pentru a găsi ei eventuale scăpări sau greşeli în locul judecătorului, ori colegi care se opresc din lucru pentru a discuta cu tine despre presupusa „revelaţie” pe care tu o ai într-un dosar şi să te ajute cu alte argumente să o susţii ori să râdă bine de tine şi să-ţi spună să revii la realitate.

    Cititi mai multe pe www.bihon.ro

  • Aşa să tot arunci gunoiul

    Avocata Whitney Ferrell s-a gândit că mulţi oameni ar putea fi convinşi să sorteze atenţi gunoaiele pe care le aruncă dacă ar avea la dispoziţie coşuri arătoase şi a pus astfel pe picioare proiectul RE.BIN, cu ajutorul unei campanii de crowdfunding pe Kickstarter.

    Coşurile RE.BIN arată ca nişte sacoşe de hârtie pentru cumpărături, dar sunt realizate din plastic reciclat şi pot fi amplasate oriunde în casă, la vedere sau ascunse.

  • Legea prin care Avocatul Poporului primeşte rang de ministru a fost adoptată de Senat

    Legea va fi trimisă preşedintelui pentru promulgare.

    Avocatul Poporului Victor Ciorbea a fost prezent în plenul Senatului pentru a susţine proiectul de lege. Acesta a spus că majoritatea articolelor formulate în proiectul de lege sunt în acord cu recomandările Subcomitetului ONU pentru prevenirea torturii şi vor face ca activitatea instituţiei să fie mai eficientă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • O femeie dă în judecată statul pentru aerul irespirabil: „Doctorul care m-a tratat a spus că aerul este atât de poluat încât ne afectează inevitabil sănătatea”

    Clotilde Nonnez, o profesoară de yoga de 56 de ani din Paris, spune că în cei 30 de ani de când trăieşte în acest oraş i s-a deteriorat sănătatea din cauza poluării tot mai grave. Situaţia s-a înrăutăţit treptat, iar anul trecut în decembrie poluarea din Paris a înregistrat cele mai ridicate valori cunoscute din ultimii zece ani. Conform datelor oferite de avocatul profesoarei, poluarea aerului cauzează 48.000 de decese pe an.

    „Ne adresăm statului deoarece considerăm că problemele medicale suferite de victimele poluării aerului se datorează lipsei de măsuri a autorităţilor în această chestiune”, a declarat avocatul Francois Lafforgue pentru Le Monde. Iar astfel de cazuri se înmulţesc şi în oraşe precum Lyon, Lile etc., mai spune acesta.

    Parisul se străduieşte de ani buni să combată fenomenul şi autorităţile au introdus penalităţi pentru vehiculele care nu sunt dotate cu filtre de reţinere a emisiilor. Pe mai multe rute din Capitala franceză a fost restricţionat accesul vehiculelor, iar o arie de 3 km din centru a devenit pietonală.

    Nonnez spune că ea a avut un stil de viaţă sănătos dintotdeauna – fiind dansatoare în tinereţe, iar acum profesoară de yoga-  dar a început să sufere de diverse probleme respiratorii, de la astm cronic până la pneumonie. Când poluarea a atins cele mai înalte cote, în decembrie anul trecut, afecţiunea sa bronhică i-a cauzat un atac de pericardită acută. „Doctorul care m-a tratat a spus că aerul din Paris este atât de poluat încât ne afectează inevitabil sănătatea, iar ca mine sunt mulţi alţi pacienţi, inclusiv copii şi bebeluşi. La fel spune şi cardiologul”, a mai declarat aceasta.  

  • O femeie dă în judecată statul pentru aerul irespirabil: „Doctorul care m-a tratat a spus că aerul este atât de poluat încât ne afectează inevitabil sănătatea”

    Clotilde Nonnez, o profesoară de yoga de 56 de ani din Paris, spune că în cei 30 de ani de când trăieşte în acest oraş i s-a deteriorat sănătatea din cauza poluării tot mai grave. Situaţia s-a înrăutăţit treptat, iar anul trecut în decembrie poluarea din Paris a înregistrat cele mai ridicate valori cunoscute din ultimii zece ani. Conform datelor oferite de avocatul profesoarei, poluarea aerului cauzează 48.000 de decese pe an.

    „Ne adresăm statului deoarece considerăm că problemele medicale suferite de victimele poluării aerului se datorează lipsei de măsuri a autorităţilor în această chestiune”, a declarat avocatul Francois Lafforgue pentru Le Monde. Iar astfel de cazuri se înmulţesc şi în oraşe precum Lyon, Lile etc., mai spune acesta.

    Parisul se străduieşte de ani buni să combată fenomenul şi autorităţile au introdus penalităţi pentru vehiculele care nu sunt dotate cu filtre de reţinere a emisiilor. Pe mai multe rute din Capitala franceză a fost restricţionat accesul vehiculelor, iar o arie de 3 km din centru a devenit pietonală.

    Nonnez spune că ea a avut un stil de viaţă sănătos dintotdeauna – fiind dansatoare în tinereţe, iar acum profesoară de yoga-  dar a început să sufere de diverse probleme respiratorii, de la astm cronic până la pneumonie. Când poluarea a atins cele mai înalte cote, în decembrie anul trecut, afecţiunea sa bronhică i-a cauzat un atac de pericardită acută. „Doctorul care m-a tratat a spus că aerul din Paris este atât de poluat încât ne afectează inevitabil sănătatea, iar ca mine sunt mulţi alţi pacienţi, inclusiv copii şi bebeluşi. La fel spune şi cardiologul”, a mai declarat aceasta.  

  • “Avocatul vedetelor” a fost numit CONSUL GENERAL al României la New York

    ”A fost adoptată o hotărâre privind numirea unui nou consul general al României la New York. Numele consulului general al României la New York este Radu Cătălin Dancu”, a spus Alina Petrescu, după şedinţa de Guvern.
     
    Ea a precizat că fostul consul general la New York, Ioana Gabriela Costache, a devenit consul general la Montreal.
     
    ”La Montreal de câteva luni nu exista un consul general, iar interesul pentru zona Canadei a crescut foarte mult în contextul ridicării vizelor pentru români”, a adăugat Alina Petrescu.
     
    Dancu este cunoscut drept avocat al mai multor vedete, reprezentând de-a lungul vremii pe Alexandra Dinu în divorţul cu Adrian Mutu sau pe Vincenzo Castellano în divorţul de Antonia.
     

  • “Avocatul vedetelor” a fost numit CONSUL GENERAL al României la New York

    ”A fost adoptată o hotărâre privind numirea unui nou consul general al României la New York. Numele consulului general al României la New York este Radu Cătălin Dancu”, a spus Alina Petrescu, după şedinţa de Guvern.
     
    Ea a precizat că fostul consul general la New York, Ioana Gabriela Costache, a devenit consul general la Montreal.
     
    ”La Montreal de câteva luni nu exista un consul general, iar interesul pentru zona Canadei a crescut foarte mult în contextul ridicării vizelor pentru români”, a adăugat Alina Petrescu.
     
    Dancu este cunoscut drept avocat al mai multor vedete, reprezentând de-a lungul vremii pe Alexandra Dinu în divorţul cu Adrian Mutu sau pe Vincenzo Castellano în divorţul de Antonia.
     

  • Cum a reuşit un puşti de 19 ani să scape mii de oameni de amenzi pentru parcare ilegală

    Un programator britanic, Joshua Browder, în vârstă de 19 ani, a lansat o versiune a unui program, un bot-avocat în Londra în septmbrie anul trecut. În acea lună, 3000 de oameni au apelat la serviciile avocatului. În aprilie a lansat serviciul şi în New York, iar de atunci până acum, “botul” a rezolvat 160.000 din cele 250.000 de amenzi atât în Londra cât şi în New York, ceea ce înseamnă că are o rată de succes de 64%.

    Avocatul dotat cu inteligenţă artificială demonstrează modul în care asemenea “boţi” pot ajuta oamenii să rezolve situaţii costisitoare şi că asemenea “boţi” nu ar trebui folosiţi doar pentru a răspunde la întrebări sau pentru a comanda mâncare.

    Cum funcţionează: utilizatorii trebuie să-şi facă un cont pe site-ul DoNotPay, iar acolo un chatbot le va adresa câteva întrebări (dacă a văzut semnele care indicau interzicerea opririi etc). Bazat pe răspunsurile tale, programul te-ar putea ajuta să ataci decizia judecătorilor.

    Mai multe companii investesc în asemenea programe. Una dintre acestea este Facebook care a investit în chatbots în aprilie pentru a ajuta oamenii să comande flori sau să le spună cum va fi vremea.