BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Code4Romania

    ING BANK ROMÂNIA

    Motivaţie:
    Reprezentanţii ING Bank Romania spun că prin această campanie  încurajează atât clienţii, cât şi comunităţile, să fie mereu cu un pas înainte, să ia decizii financiare corecte şi să îşi dobândească sănătatea financiară. Code4Romania îşi propune să echipeze grupuri sociale şi instituţii cu instrumente care să le uşureze munca şi să îi ajute să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit, eficient şi transparent.

    Descrierea proiectului:
    Colaborarea celor două organizaţii are la bază realizarea de cercetări amănunţite în domeniile prioritare şi propunerea de soluţii tech care apoi să poată fi preluate de către orice ONG/autoritate. În primele zile ale stării de urgenţă, au lansat împreună cu Fundaţia Vodafone şi Romanian American Foundation – TaskForce COVID-19, mai multe platforme, cu misiunea clară de a găsi soluţii tehnologice rapide pentru a ameliora situaţia de criză actuală cauzată de COVID-19 (stirioficiale.ro, ştiri din surse sigure;  datelazi.ro, informaţii corecte şi oficiale privind efectelor cauzate de COVID-19 în România; rohelp.ro, colectarea coerentă şi în siguranţă a ajutoarelor, de orice fel, prin conectarea ONG-urilor abilitate cu oferta de resurse pusă la dispoziţie;  cetrebuiesafac.ro, evaluarea corectă şi rapidă a deciziilor pe care trebuie să le iei ca urmare a efectelor cauzate de COVID-19 în România, direct din surse oficiale;  diasporahub.ro este platforma digitală de sprijin pentru diaspora; Jurnalmedical.ro, evaluare constantă a persoanelor aflate în izolare, oferind sprijin în managementul cazurilor pentru autorităţi). În cadrul TaskForce COVID-19 au contribuit 11 angajaţi full time Code4Romania şi peste 420 de voluntari, care au dedicat în medie 80 de ore fiecare. Între aceşti voluntari s-a numărat şi o echipă de angajaţi ING care a lucrat exclusiv pentru TaskForce. Toate aplicaţiile au fost definite, prototipate, testate şi implementate în primele 6 săptămâni ale stării de urgenţă. Dincolo de contribuţia financiară ING Bank pentru realizarea soluţiilor (20.000 de euro,) banca a pus la dispoziţie echipe de voluntari şi infrastructura de comunicare.

    Efecte:
    Platformele dezvoltate au ajuns la 1 din 4 români adulţi, conform datelor de monitorizare media. Între ele,
    stirioficiale.ro a fost accesat de 5,2 mili­oane de vizitatori unici, iar în diasporahub s-au înscris 460 de grupuri ce au sprijinit prin intermediul platformei peste 10.000 de români din diaspora. Totodată, acestea au fost adoptate imediat de autorităţi şi incluse în lista de aplicaţii recomandate a Comisiei Europene (DigitalResponse to Covid).

  • Virusul continuă să se răspândească de-a lungul populaţiei tinere, iar guvernele europene decid să pună capăt petrecerilor

    Tinerii continuă să răspândească virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul Europei, forţând guvernele să reproiecteze planurile de combatere a pandemiei din primăvară. De-a lungul continentului, oamenii cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani reprezintă 80% din cei testaţi pozitiv cu coronavirus, comparativ cu 50% la începutul crizei, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.

    În condiţiile de faţă, autorităţile se confruntă cu două probleme: cum se poate creşte nivelul de conformare al tinerilor vis-a-vis de măsurile de distanţare socială şi cum ne putem asigura că infecţiile nu se răspândesc către persoanele vârstnice.

    Drept rezultat, autorităţile din Germania, Spania şi alte ţări au început să ţină în frâu viaţa de noapte, fiind impuse limite asupra petrecerilor şi altor evenimente sociale şi restricţii pentru baruri, cluburi şi cafenele, scrie The Wall Street Journal.

    „Petrecerile private sunt una dintre cele mai mari cauze ale focarelor”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, anunţând o serie nouă de măsuri de combatere a virusului. Munchen, capitala Bavariei şi un „punct fierbinte” pentru actualul val de infecţii, a interzis vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în spaţiile publice la anumite ore.

    Vârsta medie a celor testaţi pozitiv în Germania este de 40 de ani în prezent, faţă de 50 de ani în aprilie, conform Institutului Robert Koch, centrul german pentru prevenirea şi controlul bolilor.

    Spania, care se confruntă cu cele mai mari creşteri în Europa, a ales o abordare similară. După lansarea măsurilor de săptămâna trecută în Madrid, barurile şi restaurantele trebuie să se închidă acum până la ora 22:00. În Madrid şi Catalonia, adunările de peste şase oameni sunt interzise dacă oamenii în cauză nu locuiesc în aceeaşi casă.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii crede că oamenii s-au săturat să respecte măsurile de distanţare socială. În Germania, unde rata de conformare a fost ridicată, doar 45% din populaţie urmează normele de distanţare, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Hamburg. În plus, 58% din cetăţeni evită îmbrăţişările, săruturile şi strângerile de mână, comparativ cu 77% în luna aprilie.

     

  • Deloitte: Creditarea şi-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităţilor de reglementare în domeniu

    Băncile din Europa Centrală şi de Est se aşteaptă la o revigorare a activităţii de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităţilor de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ faţă de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 ţări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare, imobiliar şi construcţii, precum şi producţie. Pe de altă parte, în sectoare precum comerţ şi agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

    Peste 60% din respondenţi anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii, în principal din cauza înrăutăţirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării şi a toleranţei mai scăzute a băncilor faţă de risc. Tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorităţii Bancare Europene, dar într-un ritm mai puţin drastic decât evoluţia din timpul crizei din 2008-2009.

    Băncile din regiunea Europei Centrale şi de Est şi-au îmbunătăţit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital şi şi-au întărit poziţiile de lichiditate, subliniază studiul, aşadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare. Deşi se aşteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenţi) sau L (22%) -, băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calităţii activelor. Peste 80% din respondenţi anticipează că rata creditelor neperformante va creşte cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor. În mod previzibil, ei se aşteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare şi imobiliar şi construcţii, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

    „Volumele de credite neperformante din Europa Centrală şi de Est au scăzut considerabil în ultimii ani şi au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creşterii economice, măsurilor de prevenţie luate de autorităţile de supraveghere şi bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienţii lor şi să se pregătească pentru a putea reacţiona rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât aşteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situaţia financiară a debitorilor şi vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverşi factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăţi majore), cu atât mai uşor va fi pentru toate părţile implicate să găsească soluţii de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, partener coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    Viteza de reacţie din partea guvernelor şi a băncilor naţionale privind măsurile anunţate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală şi de Est. Peste 60% din respondenţi au spus că autorităţile locale au reacţionat la timp faţă de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menţinerea stabilităţii financiare.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondenţi intenţionează să vândă astfel de portofolii în următoarele şase luni. Aproape 22% din respondenţi au declarat că au amânat tranzacţiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfăşurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenţionează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecţie mai atentă.
    Împrumuturile fără garanţii acordate persoanelor fizice vor domina piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste aşteptări ar putea fi explicate de creşterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum şi de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.
     

  • 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

    Voia să transmită un mesaj important – că vrea să doneze 5% din cifra de afaceri a tuturor firmelor în care el şi membri ai familiei sale erau acţionari – sănătăţii româneşti, pentru lupta împotriva coronavirusului. „Credeam că vreţi îmi spuneţi cum va fi afectat businessul din HoReCa”, i-am spus. „Nu, asta este evident, dar trebuie să facem ceva şi să transmitem un mesaj ca să ne urmeze şi alţii”, spunea el, după ce a menţionat că se inspirase din iniţiative de acest gen din Italia.
    Pe atunci, proporţiile coronavirusului nu ajunseseră la dimensiuni epidemice în România –  eram convinşi că măsurile de telemuncă erau temporare – iar aceasta era prima ştire de „fapte bune” care ajunsese la noi. Şi publicul nostru a fost surprins – după cum reiese din faptul că aceasta a fost citită de peste 40.000 de oameni pe site-ul Business MAGAZIN.
    Ştirile de acest gen au continuat apoi din ziua care a urmat, iar odată cu intensificarea situaţiei pandemice, remarcam în fiecare zi discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşura în paralel cu cel al autorităţilor. La o discuţie video într-o conferinţă de presă cu un executiv din telecom aflasem că pentru cei aproximativ 2.000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi în perioada în care acestea erau greu de obţinut şi, mai mult decât atât, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi. Şi când vine vorba de fonduri, mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – totul a culminat cu construcţia spitalului modular ridicat într-un ritm în care nu credeam că se poate construi în România, la iniţiativa Asociaţiei Dăruieşte Viaţă – 650 de companii şi 250.000 de persoane au făcut donaţii, iar construcţia efectivă a acestuia s-a realizat în doar două luni.
    Cu businessurile afectate, închise în unele domenii, venituri zero, ştirile despre solidaritate au dominat cele 6 luni de pandemie.
    Dar nu doar în contextul pandemic implicarea companiilor în probleme ale societăţii devine din ce în ce mai importantă şi în România. În iniţiativele lor – chiar dacă o bună parte sunt orientate în lupta împotriva COVID-19, veţi găsi şi multe alte soluţii pentru probleme mai vechi ale societăţii româneşti.
    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră şi reprezentanţilor platformei de resurse umane undelucram.ro, care ne-au sprijinit în propagarea mesajului referitor la acest proiect.
    Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.

    Am început cu o ediţie specială a revistei, publicată săptămâna aceasta, iar în zilele următoare veţi regăsi şi pe site proiectele incluse aici.

     

  • Facebook anunţă că va plăti taxe restante de peste 100 de milioane de euro în Franţa

    Facebook a anunţat că va plăti taxe restante de circa 106 milioane de euro în Franţa pentru a încheia o dispută privind veniturile câştigate pe teritoriul ţării, potrivit BBC.

    Suma acoperă ultimul deceniu al operaţiunilor efectuate de companie în Franţa. De asemenea, gigantul din Silicon Valley a convenit să plătească 8,46 de milioane de euro în taxe pentru veniturile înregistrate în 2020, cu 50% mai mult decât în 2019.

    „Ne luăm în serios obligaţiile fiscale şi lucrăm îndeaproape cu autorităţile financiare din întreaga lume pentru a asigura respectarea legilor şi pentru a rezolva eventualele litigii, procedând astfel şi cu autorităţile franceze”, a declarat un purtător de cuvând al companiei.

    În ultimii doi ani, guvernul francez a forţat marile companii tech să plătească tot mai multe taxe. Alţi giganţi, precum Google, Apple şi Amazon, au ajuns la acorduri similare cu autorităţile fiscale din Franţa. Proiectul de lege privind firmele tech a fost prezentat în martie 2019 şi prevede impozitarea cu 3% a companiilor din sectorul digital.

    Compania Google a fost obligată să plătească anul trecut o amendă de 549 de milioane de dolari şi taxe de aproximativ 510 milioane de dolari.

    În prezent, valoarea de piaţă a Facebook atinge 773 de miliarde de dolari.

     

  • După ce a înregistrat cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani, Suedia spune: O ducem bine, regulile stricte nu funcţionează dacă oamenii tind să le încalce

    Autorităţile suedeze estimează că vor depista mai multe focare de COVID-19 în viitorul apropiat, însă nu se aşteaptă la un al doilea val de infecţii, relatează The Guardian.

    Coronavirusul a omorât până acum aproape 6.000 de oameni în Suedia, înregistrându-se în total peste 51.000 de decese în prima jumătate a anului. Ultimul record a fost înregistrat în 1869, când au murit aproximativ 55.000 de persoane.

    Spre deosebire de majoritatea ţărilor Europene, Suedia a decis să ţină deschise business-urile şi majoritatea şcolilor şi, în loc să impună o serie de restricţii de circulaţie, autorităţile s-au bazat pe spiritul civic al cetăţenilor şi nu au recomandat folosirea măştilor faciale. Unul dintre argumentele autorităţilor a fost reprezentat de posibilitatea atingerii „imunităţii de turmă”.

    Per capita, Suedia a suferit mult mai mult faţă de celelalte ţări nordice, însă nu a suferit declinul unor state precum Belgia, Spania şi Marea Britanie.

    „Nu credem că vom vedea un al doilea val, în sensul clasic al cuvântului, precum în timpul pandemiilor de gripă. Această boală pare să funcţioneze diferit. Transmiterea este neregulată, crescând astfel probabilitatea apariţiei unor focare de-a lungul Europei în timpul toamnei”, a declarat Anders Tegnell, principalul expert epidemiologic al Suediei.

    „Suedia o duce bine. Regulile stricte nu funcţionează dacă oamenii tind să le încalce”, a declarat Arne Elofsson, profesor specializat în prelucrarea datelor biometrice în cadrul Universităţii din Stockholm.

     

  • Englezii se pregătesc pentru al doilea val: Premierul Boris Johnson plănuieşte să interzică călătoriile interne şi să pună sub carantină toţi turiştii de pe teritoriul Marii Britanii

    Premierul britanic Boris Johnson plănuieşte să interzică călătoriile interne şi să plaseze sub carantină turiştii de pe teritoriul Regatului Unit pe măsură ce autorităţile se pregătesc pentru al doilea val de infecţii cu coronavirus, conform Business Insider.

    Guvernul britanic încearcă să îşi evalueze opţiunile prin care să evite al doilea val fără să relanseze starea de urgenţă, văzută ca un „factor de descurajare” pentru prim-ministru.

    Numărul de cazuri de COVID-19 a început să crească rapid în Marea Britanie săptămâna trecută, forţând guvernul să impună restricţii pentru 4,5 milioane de oameni din nordul Angliei şi să amâne relaxarea măsurilor de distanţare socială.

    În schimb, guvernul ia în considerare o serie „flexibilă” de opţiuni, care ar putea fi lansate în zonele în care numărul de infecţii creşte semnificativ. Printre măsurile luate în calcul de autorităţi se numără izolarea persoanelor cu afecţiuni severe care sunt, în consecinţă, mai vulnerabile la COVID-19.

    Firma de analiză financiară EY Item Club estimează că economia Marii Britanii nu îşi va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie până în 2024. Analiştii, care folosesc un model economic asemănător Trezoreriei Marii Britanii, sugerează că rata şomajului din Regatul Unit va creşte de la 3,9% la 9%, iar economia ţării va înregistra un declin de până la 11,5% anul acesta.

  • Educaţi (financiar) de pandemie. Cum a schimbat COVID-19 comportamentul de economisire al românilor

    Odată cu declanşarea pandemiei de COVID-19, atât societăţile, cât şi băncile au fost nevoite să  se digitalizeze într-un ritm accelerat. Perioada restricţiilor impuse de autorităţi pentru a preveni răspândirea îmbolnăvirii a afectat modalitatea clasică prin care oamenii erau obişnuiţi să interacţioneze cu băncile, dar şi comportamentul lor în materie de finanţe. Lipsa de activitate, împreună cu incertitudinile au dus la o adoptare accelerată a plăţilor online şi a unui comportament orientat spre economisire.

    În această perioadă, clienţii au fost vizibil mai preocupaţi să economisească. Astfel, conturile de economii deschise în digital au fost în creştere, în special după lansarea campaniei Round Up. Mai exact, între 27 aprilie şi 4 mai, creşterea a fost de 365% faţă de perioada de anul trecut. De asemenea, peste 50% dintre fondurile mutuale de investiţii au fost deschise în Home’Bank, iar în ceea ce priveşte creditele de nevoi personale, 44% dintre acestea au fost accesate online”, a spus Alina Iacomi, head of digital la ING Bank România, cu o experienţă de aproape 19 ani în cadrul băncii.

    Ea a explicat în continuare că în perioada stării de urgenţă, ING Bank a lansat serviciul Round Up, care permite clienţilor să îşi rotunjească cheltuielile şi să economiseasăîntr-un mod mai simplu. În primele cinci săptămâni de la lansare, 50.000 clienţi au activat şi folosesc Round Up. A fost un serviciu foarte bine primit de clienţii ING Bank România, având cea mai mare rată de adopţie din grupul ING (la fel ca şi ING Pay), ceea ce demonstrează interesul românilor pentru tehnologiile digitale.

    Banca olandeză a încurajat întotdeauna operaţiunile financiare în mediul digital, astfel ING Bank a ajuns cel mai rapid printre primele bănci care erau deja digitalizate încă dinaintea pandemiei.
    „Clienţii noştri erau deja digitalizaţi, prin urmare, creşterile pe care le-am văzut au fost în ritmul normal, nu am înregistrat o creştere exponenţială. Numărul de tranzacţii e-commerce între 16 martie şi 15 mai comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut a crescut cu 27%, în timp ce valoarea tranzacţiilor e-commerce a crescut cu aproximativ 20%”, a mai spus Alina Iacomi.

    Ea a explicat în continuare că în a doua şi a treia săptămână a lunii martie, sumele cheltuite pe cumpărături cu cardul la POS şi e-commerce au crescut cu 35% faţă de media săptămânală a lunii februarie.
    „Este interesant că am observat o creştere mai accentuată pentru clienţii din segmentul 55+ ani, în ceea ce priveşte numărul de clienţi care au făcut plăţi în digital. De exemplu, în primele săptămâni din mai, numărul acestora a crescut cu 20% comparativ cu media săptămânală din februarie 2020. De asemenea, în ceea ce priveşte noile conturi Home’Bank activate, 37% dintre acestea au fost pentru clienţi de peste 45 ani, comparativ cu 30% în perioada anterioară stării de urgenţă”, susţine şefa departamentului digital din cadrul ING Bank România.

    Din punctul de vedere al dezvoltării zonei digitale, ING Bank a început implementarea, de acasă, a unei versiuni noi de Home’Bank care aduce un redesign şi retehnologizare a aplicaţiei, încă din perioada stării de urgenţă.
    „Noile actualizări au inclus un mod de autentificare mai intuitiv, instant pe dispozitivele înregistrate, dar şi un meniu uşor de navigat, care asigură o vizibilitate foarte bună asupra tuturor opţiunilor disponibile, aflate la un clic distanţă. De asemenea, am făcut tranziţia către o tehnologie nativă, superioară celei precedente, ceea ce aduce aplicaţiei performanţa sporită”, a mai spus Alina Iacomi.

    În continuare, banca vizează în principal dezvoltarea zonei de mobile banking prin crearea de noi opţiuni şi produse de creditare.„Investim continuu în îmbunătăţirea sistemelor. Astfel, în prim-plan se află experienţa utilizatorului, securitatea, disponibilitatea şi scalabilitatea platformelor noastre. Pe termen scurt, ne propunem să adăugăm noi opţiuni precum închiderea de conturi online, retragerea de numerar fără card, utilizarea cardului de credit în ING Pay, rambursarea creditelor existente şi deschiderea online şi a altor produse de creditare”, a mai explicat Alina Iacomi.
    Din momentul în care s-au impus restricţiile din cauza pandemiei de COVID-19, toate serviciile băncii s-au desfăşurat în mod normal, cu accent pe operaţiunile care puteau fi desfăşurate prin intermediul Home’Bank.
    „Printre actualizările pe care

    le-am făcut în aplicaţia Home’Bank, se numără şi adăugarea secţiunii «Am o întrebare», pentru a facilita accesul la informaţii. Aceasta conţine răspunsuri la cele mai frecvente întrebările ale utilizatorilor, astfel încât să nu mai fie necesare alte drumuri la bancă sau apeluri în call center”, a mai adăugat şefa departamentului digital al ING Bank.
    Având în vedere evoluţia digitală a băncii şi trendul instaurat la majoritatea societăţilor, ING Bank România îşi va continua investiţiile în dezvoltarea inrfastructurii IT, care susţine platforma Home’Bank.
    „Vom investi, în continuare, în evoluţia infrastructurii IT ce susţine platforma Home’Bank pentru a avea o rată de disponibilitate cât mai mare. În 2020, Home’Bank a avut o rată de disponibilitate de 99,8%. De asemenea, continuăm să investim în noi funcţionalităţi, tehnologii digitale cu accent pe experienţa utilizatorului, simplificare de design şi în securitate. Pe lângă experienţa digitală, este o nevoie incontestabilă, aşa cum spuneam, de consultanţă cu valoare adăugată, atunci când clienţii se află în cele mai importante momente din viaţa lor în relaţia cu banca”, a mai adăugat Alina Iacomi.
    Ea a mai spus că anul trecut ING Bank a lansat un nou concept de office în Bucureşti, iar anul acesta planul este de a deschide cel puţin 11 astfel de tipuri de office-uri în ţară.
    ING Bank România a ajuns la finalul anului 2019 pe poziţia 4 în clasamentul băncilor în funcţie de active. Astfel, banca a raportat active în valoare de 44,6 mld. lei şi o cotă de piaţă de 9,01%.

  • Cu barca la film. În ce oraş a fost deschis un cinematograf plutitor

    Organizatorii MK2 Cinemas au încheiat un parteneriat cu autorităţile din Paris şi au lansat o vizionare inedită pe data de 18 iulie.  Cinefilii au putut să vadă comedia franceză „Le Grand Bain” din 38 de bărci electrice sau de pe scaune aflate pe malul râului. „După câteva luni de izolare, ne-am gândit că avem nevoie de o modalitate de a transmite oamenilor şi lumii că cinemaul este deschis în Paris, una dintre capitalele mondiale ale cinemaului”, a spus Elisha Karmitz, CEO al MK2 Cinemas, potrivit Euronews.

  • Blue Air anulează mai multe zboruri către Italia şi Cipru din cauza restricţiilor impuse de autoritaţile din cele două ţări

    Blue Air, cea mai mare companie aeriană cu capital privat românesc, a anunţat că este nevoită să anuleze un număr semnificativ de zboruri către Italia şi Cipru ca urmare a restricţiilor impuse de autoritaţile din cele două ţări.

    “Ca urmare a deciziei autorităţilor italiene şi cipriote de a introduce măsura autoizolarii obligatorii de 14 zile şi a supravegherii medicale pentru toate persoanele care sosesc din România sau care s-au aflat în tranzit prin ţara noastră în ultimele două săptămâni, Blue Air este nevoită să anuleze un număr semnificativ de zboruri între România şi Italia şi între România şi Cipru”, transmit reprezentanţii companiei.

    În acest moment, sunt afectate un număr de 64 zboruri planificate în perioada 3 – 31 august 2020, urmând ca lista să fie actualizată permanent în funcţie de durata restricţiilor impuse de autorităţile italiene.

    Rutele afectate de aceste anulări sunt Bucureşti Otopeni – Milano Malpensa, Florenţa, Napoli; Bacău – Bergamo, Torino, Roma Fiumicino; Iaşi – Torino; Bucureşti Otopeni – Larnaca.

    “Pasagerii Blue Air afectaţi de aceste anulări vor primi toate detaliile referitoare la opţiunile pe care le au la dispoziţie pe e-mailul furnizat în momentul rezervarii biletului”, precizează reprezentanţii companiei.