Grecia va juca şi anul viitor rolul eroului principal al “tragediei” din zona euro. Acest stat falimentar nu va putea supravieţui financiar fără ca guvernele europene şi Banca Centrală Europeană să o “ierte”, să-i şteargă o parte din datoriile pe care le deţin, scrie CNBC. Printr-un astfel de default mascat datoria uriaşă a Greciei va putea fi redusă suficient astfel încât Atena să aibă suficient spaţiu de manevră pentru atingerea ţintelor bugetare şi de datorii stabilite de creditorii internaţionali. Problema ar fi că după de Grecia obţine astfel de concesii, alte state cu probleme precum Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia vor cere cu siguranţă condiţii asemănătoare.
Tag: austeritate
-
Ziua mâniei în Europa (FOTO)
“Indignaţii” care la jumătatea lui noiembrie 2011 promiteau revoluţie au reuşit acum să-şi ţină promisiunea: transporturile şi serviciile publice au fost perturbate sau întrerupte, ciocnirile şi luptele de stradă cu forţele de ordine s-au repetat de la Paris şi Lille până la Milano şi Roma, circa 40 de răniri şi 80 de arestări au avut loc numai la Madrid, iar în Grecia, protestatarii au aruncat cu apă şi cafea pe consulul Germaniei din Salonic, strigând “Daţi afară nazistul!”.
Germania şi figura cancelarului Angela Merkel au fost mai peste tot principalele ţinte ale protestului, dincolo de minciunile politicienilor locali, cu toţii ajunşi la putere în ultimii ani cu platforme anti-austeritate sau de austeritate moderată. A apărut chiar şi un banc, citat de AFP ca ilustrare a sentimentelor anti-germane din Europa: Angela Merkel soseşte pe aeroportul din Atena, iar omul de la controlul paşapoartelor întreabă: “Naţionalitate?” “Germană”, răspunde Merkel. “Ocupaţie?” “Nu, am venit doar pentru câteva zile”.
Cu ultimele date oficiale care confirmă recăderea zonei euro în recesiune, cu un şomaj record (11,6% în zona euro şi 25% în Spania şi Grecia), era doar o chestiune de timp pentru ca actuala cursă a austerităţii, cerută de Germania, Olanda sau Finlanda şi practicată exclusiv ca să îmblânzească pieţele financiare, să producă astfel de răzmeriţe. Desigur, ele nu vor rezolva nimic, cu excepţia renaşterii speranţelor nutrite de eurosceptici că UE mai are un pic şi se destramă.
Datele preliminare ale Eurostat confirmă că zona euro a intrat în T3 în a doua recesiune după 2009, cu o scădere a PIB de 0,1% faţă de trimestrul precedent, după o scădere cu 0,2% în T2 şi după stagnarea din T1. Germania şi Franţa au reuşit doar o creştere simbolică de 0,2%, economia Italiei a scăzut cu 0,2%, cea a Spaniei cu 0,3%, cea a Portugaliei cu 0,8%, iar Grecia a ajuns la -7,2%. Mai nou, evoluţia negativă nu mai e limitată la ţările cu probleme de la periferia zonei, ţinând cont că PIB s-a redus cu 1,1% în Olanda, iar Austria a raportat o creştere de numai 0,1%.
Estimările curente ale analiştilor de la Crédit Agricole pentru zona euro:
-
Grecia cea fără speranţă şi UE cea sceptică
De la începutul crizei, din 2008, şomajul s-a triplat, în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani a atins 58%, iar economia este aşteptată să scadă în continuare, odată cu aprobarea în parlament, zilele trecute, a unor noi tăieri de salarii şi pensii şi majorări de taxe în valoare de 9,4 mld. euro, precum şi a majorării cu doi ani a vârstei de pensionare, la 67 de ani. Toate acestea sunt condiţii cerute de creditorii internaţionali pentru eliberarea următoarei tranşe de asistenţă financiară, de 31,5 mld. euro, fără de care ţara ar urma să rămână la 16 noiembrie fără bani de cheltuieli curente. Circa 80.000 de greci au protestat în faţa parlamentului din Atena contra noului pachet de austeritate, într-o manifestaţie marcată din nou de ciocniri violente cu poliţia.
În această săptămână, Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza economică pentru UE, unde aşteaptă o contractare cu 0,25% a PIB în acest an, urmată de o firavă redresare de 0,5% în 2013 şi de o consolidare la 1,5% în 2014. Notabilă este în special revizuirea prognozei pentru 2013 în cazul Germaniei, locomotiva zonei, de la 1,7% la 0,8%. Pentru zona euro, prognoza este de -0,4% în acest an, 0,1% la anul şi 1,4% în 2014.
Pentru România, prognoza a fost redusă de la 1,4% la 0,8% pentru 2012 şi de la 2,9%, la 2,2% pentru 2013, urmând ca în 2014 să fie posibilă o creştere a PIB de 2,7%.
-
Criza dă fiori nordului Europei; companii mari îşi reduc estimările financiare
Efectele crizei datoriilor declanşate în Grecia în 2099 s-au extins în Germania, cea mai mare economie europeană, unde încrederea oamenilor de afaceri a scăzut în această lună la cel mai redus nivel din ultimii doi ani şi jumătate din cauza cererii mai mici pentru exporturile ţării. Bundesbank a estimat recent că economia germană s-ar putea contracta în trimestrul patru din cauza cererii externe insuficiente.
Condiţiile macroeconomice dificile determină companiile să aplice propriile măsuri de austeritate. Producătorul de echipamente electrice Schneider va intensifica măsurile de restructurare, iar Daimler s-a angajat să micşoreze costurile cu 2 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2014. Volkswagen a avertizat că presiunile asupra preţurilor s-au intensificat în Europa, iar “condiţiile dificile vor continua”, potrivit directorului financiar Hans Dieter Poetsch. Problemele nu se limitează doar la Europa. În Statele Unite, companiile nord-americane au anunţat, după 1 septembrie, planuri de eliminare a 62.600 de locuri de muncă pe plan local şi în străinătate, cele mai ample astfel de măsuri de la începutul lui 2010.
Problemele economice afectează şi producătorii de bunuri de consum. Pernod-Ricard, cel mai mare producător francez de băuturi alcoolice distilate, anticipează o încetinire a creşterii anuale a vânzărilor, faţă de 2011, după scăderea livrărilor europene în trimestrul al treilea. Heineken, al treilea mare producător de bere la nivel mondial, a înregistrat o scădere a volumului de bere în Europa din cauza reticenţei pentru consum din Marea Britanie, Olanda şi Spania. Danone, lider mondial pe piaţa iaurturilor, a anunţat săptămâna trecută că operaţiunile din Germania au fost “sub presiune”, iar pieţele din Franţa şi Marea Britanie au stagnat în trimestrul al treilea. Între companiile care au contrazis tendinţa negativă a pieţei sunt Unilever, care a raportat o creştere peste aşteptări a veniturilor, susţinută de cererea de pe pieţe precum Brazilia, şi Reckitt Benckiser Group datorită creşterii vânzărilor de produse pentru îngrijirea sănătăţii.
-
Spania sub presiune, Draghi în expectativă, băncile mălai visează
BCE a lăsat în această săptămână neschimbate ratele dobânzilor şi nici n-a discutat la şedinţa de joi perspectiva unei reduceri, ţinând cont că, deşi previziunile băncii pentru PIB zonei euro au fost reduse, în paralel au crescut estimările de inflaţie.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, s-a declarat încrezător în succesul măsurilor de reformă în Spania şi a lăsat deschisă posibilitatea ca Madridul să fie ajutat prin noul program al BCE de cumpărare a obligaţunilor emise de statele cu probleme din zona euro. El a precizat însă că numai Spania este cea care poate decide dacă doreşte să apeleze la acest program, făcând aluzie la faptul că orice ţară care solicită ajutorul BCE trebuie să se supună unui set de condiţii vizând reforme fiscale şi structurale mai mult sau mai puţin diferite de cele cerute prin programele cu FMI şi UE acceptate de Grecia sau Portugalia. Reticenţa faţă de astfel de condiţii a ţinut până acum departe guvernele spaniole de orice cerere de ajutor din partea FMI.
Analiştii bancari continuă să aştepte însă nu doar o tăiere a dobânzilor de către BCE până la finele anului, dar şi chiar o nouă rundă de refinanţare ieftină pe termen lung pentru bănci (LTRO), după cea din februarie. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a comentat deocamdată că “măsurile de politică monetară non-standard sunt luate numai atunci când cele tradiţionale nu sunt pe deplin funcţionale”.
-
Primul protest al toamnei la Madrid: Câteva sute de persoane au manifestat împotriva austerităţii
O mie de manifestanţi s-au adunat paşnic pe bulevardul care duce la gara Atocha, scandând sloganuri ca “Bancheri, afară de la putere” sau “Fără muncă, fără domiciliu şi fără frică”. Este primul protest al acestei toamne în capitala spaniolă şi cel mai recent dintr-o serie de manifestaţii în decursul anului împotriva măsurilor de austeritate care au redus salariile, au crescut impozitele şi au afectat mai ales săracii, conform manifestanţiilor. “Este furt” declară o protestatară, Emilia Fernandez, în vârstă de 58 de ani, de profesie asistentă socială al cărui salariu a fost redus cu 7 la sută. “Nouă ne-au tăiat salariile dar nu au făcut la fel cu cele ale politicienilor”, continuă ea.
-
Inspectorii străini sosiţi la Atena au respins o parte din măsurile de austeritate propuse de Grecia
Oficialii străini au considerat inadecvate unele măsuri de reducere a cheltuielilor şi creştere a veniturilor în valoare totală de 2 miliarde euro, din pachetul total de 13,5 miliarde euro necesar pentru ca Grecia să obţină următoarea tranşă din finanţarea internaţională, au declarat mai mulţi oficiali eleni, potrivit WSJ.com.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Noi măsuri de austeritate în Grecia, cu “tăieri” de 11,5 miliarde euro
Premierul Antonis Samaras i-a convins miercuri pe Evangelos Venizelos, liderul partidului Pasok, şi Fotis Kouvelis, preşedintele formaţiunii Stânga Democratică, să semneze acordul după cea de-a doua rundă de negocieri din această săptămână, transmite Bloomberg.
Venizelos, fostul ministru al Finanţelor care a negociat actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, nu era de acord cu Samaras, cerându-i acestuia să insiste pe prelungirea termenelor pentru ţintele fiscale din program.
“Reducerea cheltuielilor publice cu încă 11,5 miliarde euro era o precondiţie pentru ca Grecia să rămână în zona euro”, a declarat ministrul Finanţelor, Yannis Stournaras, după încheierea negocierilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Proteste violente în Spania: după mineri se revoltă şi madrilenii (VIDEO)
Minerii au sosit la Madrid din nordul şi estul ţării, după un marş de 18 zile, ca să protesteze contra deciziei guvernului de a tăia bugetul pentru industria cărbunelui de la 300 mil. euro în 2011 la numai 11 mil. euro în acest an. Unii au aruncat cu sticle în poliţişti, care au răspuns cu gloanţe şi bastoane de cauciuc. În cursul protestelor de miercuri, peste 30 de oameni au fost răniţi, între care poliţişti, demonstranţi şi simpli trecători.
Guvernul de centru-dreapta condus de Mariano Rajoy a reuşit să negocieze cu liderii UE un compromis prin care acceptă să majoreze TVA de la 18% la 21% şi să reducă şi mai mult cheltuielile statului, cu un total de 65 mld. euro până la sfârşitul lui 2015. Răsplata a fost că UE a acceptat să amâne cu un an, până în 2014, termenul până când Madridul trebuie să ajungă la un deficit bugetar sub 3% din PIB.
Pe motiv că şi mai multă austeritate ar îngropa definitiv economia, guvernul Rajoy făcuse figură de rebel în martie, când avertizase că va majora ţinta de deficit bugetar în acest an, la 5,8% din PIB, peste ţinta de 4,4% stabilită de fostul guvern Zapatero, urmând să se încadreze însă la anul într-un deficit de 3%. Numai că între timp, cu dobânzi în creştere continuă şi obligată de UE să cedeze o parte din controlul băncilor în schimbul ajutorului financiar de până la 100 mld. euro (în cel mai bun caz 60-70 mld. euro) pentru recapitalizarea acestora, Spania s-a predat.
După mineri, vineri a venit rândul madrilenilor şi al spaniolilor din alte centre urbane (Valencia, Barcelona, Valladolid) să protesteze contra noilor măsuri de austeritate negociate de guvern. El Pais a relatat că mii de oameni au cerut demisia guvernului Rajoy şi au încercat să blocheze circulaţia în mari multe intersecţii din Madrid. Confruntările cu poliţia s-au soldat cu mai mulţi răniţi şi arestaţi, între care şi o femeie de 60 de ani care a fost reţinută de forţele de ordine.
-
Şeful Băncii Austriei avertizează asupra austerităţii, care în anii ’30 a condus la nazism
“Concentrarea excluxiv pe austeritate în anii ’30 a condus la şomaj în masă, o prăbuşire a sistemelor democratice, iar în final la catastrofa nazismului”, a spus Nowotny. Comentariul, neobişnuit pentru un şef de bancă centrală, mai ales pentru cea din Austria, unde nazismul rămâne încă un subiect tabu, scoate în evidenţă pericolul în care se află Europa în prezent, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Austeritatea severă impusă Germaniei după Primul Război Mondial de învingători a condus la şomaj masiv şi a distrus democraţia, deschizând drumul fascismului şi declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial.