BusinessMagazin

Tag: asigurare

  • Reticenţa, principalul obstacol în asigurări

    România este o piaţă mare în care asigurările au o rată de penetrare foarte scăzută raportat la celelalte state ale Uniunii Europene, însă piaţa locală are un potenţial extraordinar de dezvoltare pe segmentul asigurărilor de viaţă, este de părere Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România. 
    Portofoliul Aegon este alcătuit în proporţie de 68% din asigurări de viaţă cu componentă de economisire, 18% sunt asigurări pentru sănătate, 5% sunt asigurări unit linked (produse care combină caracteristicile asigurărilor de viaţă cu cele ale unor produse de investiţie), iar restul de 10% sunt alte tipuri de produse de asigurări tradiţionale, a mai spus Sînziana Maioreanu. Compania a înregistrat o valoare a primelor brute subscrise la finalul anului 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, de 96 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul 2017. „Piaţa asigurărilor din România este într-un proces de stabilizare, riguros reglementată atât prin legislaţia locală cât şi prin directive europene, iar acest lucru ar trebui să inspire încredere consumatorilor. După o perioadă de modificări majore la nivelul cadrului legal, anul 2020 se anunţă a fi unul cu oportunităţi care sper că vor fi fructificate la maximum.”
    CEO-ul a explicat în continuare că în prezent se observă o deschidere mai mare a oamenilor faţă de posibilitatea de a încheia o poliţă de asigurare şi, mai mult decât atât, o conştientizare crescută a nevoii de a-şi face o asigurare. „Principalele obstacole ţin de reticenţa românilor atunci când vine vorba de un produs precum asigurările de viaţă, pe care le văd mai degrabă ca pe «asigurări de moarte». Oamenii se gândesc la moarte, la boală, la accidente în sine, şi nu la faptul că un produs ca asigurarea de viaţă îţi oferă o plasă de siguranţă, ţie şi familiei, şi te ajută să treci mai uşor peste episoade neplăcute care mai devreme sau mai târziu apar în viaţa noastră”, a explicat Sînziana Maioreanu. Ea mai observă şi că românii preferă de multe ori să nu se gândească la scenariile negative şi de aceea discuţiile cu agenţii de asigurare pornesc adesea dintr-un punct nevralgic. 
    „Ar trebui să existe un curs de educaţie sau alfabetizare financiară, care să fie inclus în programa şcolară obligatorie şi predat de la vârste fragede. Astfel, copiii vor deprinde o disciplină financiară şi vor învăţa care sunt instrumentele necesare pentru o bună gestionare a resurselor financiare.” O altă problemă pe care CEO-ul Ageon România o vede în rândul oamenilor este aceea a înţelegerii nevoii, care nu este întotdeauna suficient de clar explicată. „Noi avem o abordare puternic concentrată pe om, în care încercăm să avem un limbaj cât mai uşor de înţeles şi să vedem omul înainte de orice, dincolo de potenţialul client. Este foarte important să ştii care sunt temerile şi care este mediul în care trăieşte şi lucrează persoana cu care porţi o discuţie. Sunt oameni cărora le este foarte teamă de boli grave, alţii au o îngrijorare mai degrabă legate de accidente. În cele din urmă, orice om trebuie să aibă o discuţie punctuală cu un agent de asigurări de viaţă, astfel încât acesta să înţeleagă ceea ce îl frământă, dacă şi cum îl poate ajuta pe client.”
    În acest sens, Sînziana Maioreanu subliniază că pentru Aegon România, societate de asigurări parte a grupului internaţional Aegon, 2020 va fi un an al centrării pe om şi pe nevoile lui, mai mult decât până acum. „Ne dorim să comunicăm mai mult şi să facem informaţia mai accesibilă, ajutându-ne în felul acesta clienţii să îşi facă un plan financiar şi să îşi asigure viitorul. Cred că anul acesta va fi bun în special pentru asigurările de sănătate şi de viaţă, segmente pe care am observat o efervescenţă ridicată încă din a doua jumătate a anului 2019. Ne propunem o creştere cu 15% a volumului primelor brute subscrise în 2020 faţă de 2019 ”, a descris Sînziana Maioreanu obiectivele companiei pe care o reprezintă pentru anul în curs.  
    Piaţa asigurărilor de sănătate a avut o creştere susţinută a vânzărior de poliţe în ultimii ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 300 de milioane de lei la finalul anului 2019, în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului 2018. Luând în calcul nivelul segmentului asigurărilor de viaţă, volumul subscrierilor la finalul primelor nouă luni din 2019 era de circa 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. „Piaţa asigurărilor traversează o perioadă bună de creştere. Potrivit cifrelor noastre, în primele nouă luni din 2019 volumul primelor totale subscrise s-a situat la circa 8,13 miliarde de lei, cu aproape 9% mai mult decât în perioada similară din 2018. Segmentul asigurărilor de viaţă a avut la rândul său o traiectorie ascendentă cu o majorare de aproape 5%”, a detaliat Sînziana Maioreanu.
    Obiectivele principale al societăţii Aegon România sunt creşterea, diversificare şi transformarea, susţine CEO-ul. „Acestea sunt cuvintele care sintetizează planurile noastre pentru acest an. Pe lângă creşterea organică a volumului de vânzări, în 2020 vom continua să explorăm posibilitatea achiziţionării de companii sau portofolii de asigurări de viaţă, ne vom diversifica portofoliul de produse, vom rămâne fideli planurilor de creştere continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor şi vom implementa un nou sistem IT. Anul trecut, Aegon s-a concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, pe extinderea societăţii, precum şi pe consolidarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători din piaţă. 2019 a fost un an foarte intens, cu mult efort de implementare a cerinţelor legislative legate de IDD (Insurance Distribution Directive), GDPR, pregătirea profesională continuă şi certificarea vânzătorilor de asigurări. De asemenea, ne-am concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, prin extinderea echipei interne dedicate, prin intensificarea promovării produselor pe care le vindem prin acest canal, dar şi prin solidificarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători de pe această piaţă”, a explicat Sînziana Maioreanu. 
    „După părerea mea, pentru a putea creşte cu adevărat, avem nevoie de încrederea, responsabilizarea şi educarea clienţilor. În prezent, piaţa se află într-un proces de stabilizare, iar în următorii doi ani va continua să crească în mod temperat, după toate probabilităţile. Putem câştiga încrederea clienţilor prin transparenţă, precum şi prin simplificarea terminologiei şi a proceselor specifice industriei, iar aceste lucruri le putem realiza prin eforturi interne şi cu sprijinul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)”, descrie Sînziana Maioreanu perspectiva sa asupra modului în care s-ar putea îmbunătăţi dezvoltarea pieţei. De asemenea, ea punctează că piaţa asigurărilor poate fi influenţată major prin educarea şi responsabilizarea consumatorilor. „România are o nevoie acută în această zonă. Dincolo de iniţiativele lăudabile şi constante ale ASF şi ISF, pe care Aegon România le susţine, este necesară crearea şi implementarea unor planuri naţionale de educaţie financiară pentru populaţie. Este nevoie de eforturi concentrate ale jucătorilor statului, pentru că educaţia financiară ţine de foarte mulţi factori la nivel naţional.” 
    Sînziana Maioreanu a mai spus că o soluţie ar putea fi cursurile de educaţie financiară pentru copii, al căror rezultat ar putea duce la înţelegerea disciplinei şi responsabilităţii financiare, dar şi la conştientizarea intrumentelor pe care le au la dispoziţie pentru a-şi organiza viaţa din punct de vedere financiar. „Sunt generaţii cărora le este dificil să se mai pregătească în mod corespunzător pentru pensie, tocmai pentru că nu au învăţat la timp aceste lucruri, dar şi generaţii tinere care nu au avut de la cine să înveţe până acum, dar care au încă timp să o facă.” 

    Produsele Aegon România
    Principalele produse oferite de Aegon România sunt asigurările de viaţă cu componentă de economisire. În acest sens, asigurătorul distribuie asigurări de viaţă prin intermediul Băncii Transilvania, cu trei tipuri de pachete care au o valoare a primei lunare minime cuprinsă între 120 şi 500 de lei pe lună. Sumele despăgubite de aceste tipuri de pachete sunt cuprinse între 12.000 şi 30.000 de lei în caz de deces. 
    Valoarea primei lunare diferă în funcţie de partenerul prin care asigurătorul alege să îşi distribuie produsele. Astfel, distribuţia produselor prin Alpha Bank vine cu prime lunare de 160, 260, 550 şi 1.050 de lei pe lună, în funcţie de client, dar şi în funcţie de suma pe care îşi propune să o economisească în perioada în care este asigurat. 

    Cine este Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România
    Sînziana Maioreanu a terminat Universitatea Politehnica din Bucureşti, dar a început să-şi construiască un parcurs profesional diferit imediat după Revoluţie. Ea spune însă că studiile au ajutat-o în construirea unui anumit timp de gândire, orientat către cercetare, documentare şi organizarea proceselor, lucruri pe care povesteşte că le aplică şi acum. A făcut trecerea spre economie şi asigurări acum peste 20 de ani. Şi-a început cariera în ING Bank şi în NN România, a continuat ca director comercial al Interamerican Asigurări şi director general adjunct al Interamerican Pensii, ulterior devenit Eureko România, a pus bazele companiei de asigurări Signal Iduna, iar în 2010 s-a alăturat Aegon România pentru că au interesat-o în mod deosebit modelul de business, dar mai ales provocarea de a conduce o companie de asigurări, în Cluj. „Cele mai dragi şi mai provocatoare proiecte de până acum au fost lansarea primei asigurări de sănătate şi a primului spital privat din România, Euroclinic, astăzi parte din reţeaua Regina Maria, proiectul Pilonului II Pensii la Eureko, lansarea companiei de asigurări private de sănătate Signal Iduna şi, în prezent, conducerea Aegon, singura companie specializată în bancassurance din ţara noastră, preferată de clienţi pentru calitatea serviciilor şi recunoscută cu premiul Consumer Choice Winning Brand, în 2019 şi în 2020.” În peste două decenii de carieră, povesteşte că a întâlnit multe provocări, de la reorientarea carierei sale după Revoluţie la reforma pensiilor şi lansarea Pilonului II de pensii private, precum şi deschiderea şi conducerea primei companii de asigurări de sănătate, în plină criză financiară. De asemenea, povesteşte că o provocare majoră a fost reorganizarea şi creşterea singurei companii de asigurări specializată în bancassurance din ţară, Aegon, deschisă chiar în timpul crizei financiare. 

  • Ernst-Wilhelm Arnoldi

    Ernst-Wilhelm Arnoldi s-a născut pe data de 21 mai 1778 în oraşul Gotha din Germania, fiind primul fiu din familia cu nouă copii a lui lui Ernst Friederich Arnoldi, un comerciant german, şi a lui Sabine Elisabet, fiica unui producător de ace. Arnoldi însuşi a lucrat în comerţ înainte de a fonda compania de asigurare Gothaer Feuerversicherungsbank din Gotha, prima instituţie de acest fel din Germania.
    Între 1794 şi 1799, Arnoldi a urmat un stagiu de ucenicie la o cunoscută firmă de comerţ din Hamburg. Ce a învăţat acolo a reprezentat bazele pentru un parcurs profesional de succes: în 1799 s-a alăturat ca asistent afacerii tatălui său – Ernst Wilhelm Arnoldi & Sohn – şi a devenit partener în 1803, păstrând acest rol până în 1812. În 1804 a pus bazele unei fabrici de vopsea şi a unei mori în Remstädt, iar în 1808, a unei fabrici de porţelan.
    Arnoldi şi-a asigurat cele trei companii prin firma de asigurare Phoenix din Londra. Experienţa neplăcută a unui incendiu la o fabrică de tutun a tatălui său, la finalul anilor 1810, l-a pus faţă în faţă cu dezamăgirea faţă de compensaţia adusă de firma de asigurare, care avea o poziţie dominantă pe piaţa germană. Din acest motiv, primele erau foarte scumpe pentru asiguraţii formaţi mai ales din comercianţi şi producători.
    Furia lui legată de acest aspect l-a motivat să scrie un articol în ianuarie 1817, axat pe ideea înfiinţării unei companii germane de asigurări împotriva incendiilor, care a fost foarte bine primit de colegii săi.
    Au urmat o serie de discuţii care au condus la propunerea lui Arnoldi de a face o firmă care să asigure depozite comerciale, magazine şi mobilă. 16 comercianţi din Gotha au susţinut demersul. După o perioadă scurtă de timp, 118 comercianţi s-au înscris pe listă. În iulie 1820, planul înfiinţării firmei a fost aprobat de primul consiliu director al acestuia. Arnoldi a fost numit director al acestuia şi director onorific între 1820 şi 1822. Acest demers a îndepărat monopulul firmei londoneze Phoenix. Din 1823 până la moartea sa pe data de 27 mai 1841, Arnoldi a fost membru al comitetului Gothaer al firmei de asigurări împotriva incendiilor. În 1824, comitetele Eisenach şi Langensalza au părăsit adunarea generală. După moartea lui Ernst-Wilhelm Arnoldi, Gothaer a trecut prin multe schimbări, atât la nivelul organizaţional, cât şi ca brand, iar în anul 1946 sediul central al companiei s-a mutat în oraşul Köln.
    În prezent, potrivit celor mai recente date publice disponibile, compania are aproximativ 6.000 de angajaţi la nivel internaţional şi venituri din prime de peste 4 miliarde de euro. Pe piaţa locală businessul a intrat în 2013, iar în prezent ocupă locul 10 în topul asigurătorilor din România.

  • Un nou vaccin a fost dezvoltat împotriva unei boli grave

     Vaccinul meningococic grup B, produs de compania GlaxoSmithKline, este disponibil în România. Vaccinul meningococic grup B este indicat pentru imunizarea activă a persoanelor cu vârsta de peste 2 luni împotriva bolii meningococice invazive cauzate de Neisseria meningitidis grup B. Acest vaccin face parte din vaccinurile opţionale, conform prevederilor legale.

    O boală potenţial fatală sau cu grave sechele permanente pentru supravieţuitori, chiar şi în cazul administrării unui tratamentul adecvat. Boala progresează rapid şi este, de cele mai multe ori, dificil de diagnosticat. În România, 69% din toate cazurile de meningită meningococică confirmate în ultimii 4 ani au fost cauzate de serogrupul B. Numai în anul 2018 au fost confirmate 73 de cazuri, incidenţa cea mai mare fiind la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-1 an şi 1-5 ani.

    „Pentru prevenirea şi protecţia împotriva bolilor grave, GlaxoSmithKline asigură, la nivel global, peste două milioane de doze de vaccin zilnic. Compania are în portofoliu mai mult de 30 de tipuri de vaccin,  care ajută oamenii să se protejeze împotriva unui număr de 21 de boli grave. Având în vedere contextul actual din România şi nevoia acută pentru un vaccin meningococic grup B, GlaxoSmithKline a depus toate eforturile pentru a asigura pacienţilor din România posibilitatea de a se proteja împotriva Meningitei B” a declarat Dana Constantinescu – general manager GlaxoSmithKline România.

    Aproximativ 10% din populaţia la nivel global este purtătoare asimptomatică a Neisseria meningitidis, bacteria cauzatoare de meningită bacteriană. Bacteria este transmisă de la persoană la persoană pe cale respiratorie, prin picături de salivă sau secreţii nazofaringiene. În pofida tratamentului medical adecvat, aproximativ 1 din 10 pacienţi care contractează BMI decedează şi aproximativ 1 din 5 dintre cei care supravieţuiesc rămâne cu sechele permanente.

    În 2012, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi cele 194 de state membre au publicat un plan de acţiune privind vaccinarea, pentru a extinde accesul la imunizare, pentru a promova inovaţia în industria vaccinurilor şi a preveni milioane de decese. Mai mult, Comisia Europeană consideră că „vaccinarea este principalul instrument de prevenire primară a bolilor şi una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică. Imunizarea prin vaccinare este cea mai bună cale de apărare de care dispunem pentru a lupta împotriva bolilor grave care pot fi prevenite şi împotriva bolilor contagioase, care uneori pot fi mortale.”


     

  • Fraţii Pavăl şi-au asigurat vinul pentru masa de Paşte: Au cumpărat 5% din cel mai mare producător de vinuri listat pe bursă

    Compania Pavăl Holding SRL, firma prin care fraţii Pavăl de la Dedeman fac investiţii a fost anunţată ca acţionar semnificativ, cu peste 5% din acţiuni, la cel mai mare producător de vinuri listat pe bursă, Purcari Wineries.

    Compania fondată de omul de afaceri Victor Bostan a încheiat anul 2019 cu venituri de 199 mil. lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent, şi un profit net de 44,3 milioane lei, plus 6%, de la 41,7 milioane lei în 2018, potrivit raportului financiar preliminar.

    În acţionariatul Purcari se află fondul Amboselt Universal cu sediul în Insulele Virgine ale Regatului Unit (20%), controlat de Victor Bostan, Emerging Europe Growth Fund III (6,8%), dar şi alţi investitori instituţionali precum Fondul de investiţii SEB Investment Management AB din Suedia, cu 4,81%, Fiera Capital, Conseq şi Franklin Templeton. 

    De la începutul anului, acţiunile WINE se tranzacţionează în creştere cu 2,7%, pe fondul unor tranzacţii de 58,3 mil. lei, emitentul ajungând la 456 milioane lei capitalizare. 

     

  • Societăţile de asigurare din România vor fi evaluate printr-un exerciţiu derulat de ASF şi Autoritatea Europeană privind Asigurările

    Piaţa de asigurări din România va fi evaluată printr-un exerciţiu derulat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autoritatea Europeană privind Asigurările şi Pensiile Ocupaţionale (EIOPA), care vor evalua activele şi pasivele companiilor din domeniu.

    Exerciţiul va fi lansat în al doilea semestru al anului 2020.

    Societăţile de  asigurare vor fi selectate pe baza cotei de piaţă şi a modelului de afaceri, pentru a asigura o acoperire de aproximativ 90% din piaţa din România.

    Un exerciţiu similar a fost derulat pe piaţa locală a asigurărilor în perioada 2014 -2015. Potrivit ASF, deşi în perioada care a trecut de la acest exerciţiu piaţa asigurărilor din România a avut o evoluţie stabilă, aceasta este caracterizată de un nivel ridicat de concentrare şi îşi menţine dependenţa de asigurările RCA. Mai mult, poate fi observată o creştere rapidă în activitatea societăţilor care furnizează asigurări de credite şi garanţii.

    Pe lîngă evaluarea activelor şi pasivelor societăţilor de asigurare, în cadrul acestui exerciţiu sunt incluse şi evaluarea nivelului rezervelor tehnice, a aspectelor privind guvernanţa şi a parametrilor prudenţiali.

    Momentul de referinţă pentru datele din bilanţ utilizate în acest exerciţiu va fi 31 martie 2020.

    Exerciţiul va fi realizat de către consultanţi/auditori independenţi, coordonaţi şi supravegheaţi de către ASF şi EIOPA. De asemenea, ASF va selecta un consultant independent care nu va face parte dintre consultanţii/auditorii societăţilor de asigurare participante şi care nu se va afla în conflict de interese cu aceste societăţi de asigurare. Consultantul va asigura o aplicare uniformă a metodologiei exerciţiului de către auditori.

     

     

     

  • Cum a ajuns Generali Asigurări să lucreze cu UiPath şi care sunt priorităţile asigurătorului în 2020

    „2019 a fost  un an de consolidare în care ne-am concentrat pe liniile de business profitabile, astfel încât să avem şi un portofoliu echilibrat în piaţă. Acesta a fost un lucru foarte important pentru noi”, a spus Adrian Marin, CEO al Generali România şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR).
    Adrian Marin şi-a începutul drumul în domeniul asigurărilor în anul 1995 printr-o poziţie de underwriter la o companie de asigurari româno-americană.
    „Înainte de asigurări am lucrat într-o firmă de maşini grele, inginerie, şi eram în acele căutări specifice vârstei după anii de facultate. Fără să îmi dau seama am ajuns în domeniul asigurărilor ca underwriter, iar un an mai târziu am venit la Generali pe aceeaşi poziţie. După ce am învăţat despre toate segmentele de asigurări, am continuat cu o echipă foarte bună şi am mers înainte, schimbând 9 poziţii în cadrul Generali”, a explicat CEO-ul.
    Ajuns în cadrul societăţii de origine italiană, Adrian Marin a fost însărcinat cu înfiinţarea sucursalei Generali din Bucureşti de la zero, pentru ca în 2008 să fie numit în directoratul companiei.
    „În 2011 am devenit CEO-ul Generali România, iar în 2014 am primit o responsabilitate ca preşedinte al supervisory board la Generali Pensii. Următorul pas pe care l-am făcut a fost în 2016, când am acceptat să mă alătur UNSAR ca preşedinte, în urma unui vot al membrilor din UNSAR”, a adăugat Adrian Marin.
    Prima sucursală pe care a deschis-o Generali în România a fost în anul 1835 în regiunea sud-est pentru a putea fi aproape de zona în care se afla traseul comercial de pe Dunăre. „Existau foarte multe activităţi comerciale care veneau prin Marea Neagră, Dunăre şi intrau în interiorul continentului. Avem în România o istorie destul de indelungată. Cu toate acestea, când a venit momentul celui de-al Doilea Război Mondial, Generali a fost obligat să se retragă din blocul comunist, iar treptat s-a reîntors”, a spus Adrian Marin. 
    În urma dezvoltării pieţei asigurărilor şi a revoluţiei tehnologice, care a devenit un motor pentru majoritatea companiilor din România, Generali a început să elaboreze diferite proiecte de digitalizare.
    „Anul 2019 a venit şi cu această necesitate de componentă de IT din cadrul fiecărei companii. Aici am fost destul de atenţi pentru a aduce proiecte de digitalizare. Vorbim de RCA online, semnătura electronică, anumite sisteme de ocerizare (transpunerea documentelor în format digital – n.red.) folosite între noi şi parteneri. Vrem în continuare să mergem cu aceeaşi viteză, iar scopul principal este de viteză şi de a ajunge la clienţii noştri cât mai eficient. De asemenea, suntem în teste pe multe lucruri. Avem parteneri pentru dezvoltarea tehnologică pentru a putea dezvolta soluţii digitale, iar pentru partea de Robotic Process Automation (RPA) îl avem ca partener pe cel mai cunoscut jucător din România, UiPath”, a adăugat Adrian Marin.

    Piaţa asigurărilor din România a avut o evoluţie semnificativă în ultimii 20 de ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 6,5 ori mai mare în primele nouă luni din anul 2019 faţă de valoarea înregistrată în 1999, de 262 de milioane de euro.
    La nivelul pieţei locale, Generali România se află în primii 10 cei mai mari jucători în primele şase luni din 2019, atât pe segmentul asigurărilor generale cu o valoare a primelor brute subscrise de 284 milioane de lei, cât şi pe linia asigurărilor de viaţă cu subscrieri de 70 milioane de lei.
    Grupul italian Generali este unul dintre principalii jucători globali şi al treilea cel mai mare grup din Europa, după Axa şi Allianz. Grupul a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 51,4 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul net a ajuns la 2,2 miliarde de euro. 

  • Proiect PSD, depus la Senat: Asigurarea casei devine obligatorie, chiar dacă este locuită sau nu

    Senatorul PSD Liviu Pop şi deputatul PSD Gheorghe Şimon au depus, la Senat, un proiect de lege care prevede ca asigurarea casei împotriva dezastrelor naturale, cum ar fi cutremure, inundaţii şi furtuni să fie obligatorie indiferent dacă aceasta este locuită sau nu.

    „Persoanele fizice şi juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale; obligaţia se aplică indiferent dacă construcţia cu destinaţia de locuinţă este utilizată parţial sau integral în acest scop”, arată proiectul de lege al senatorului Liviu Pop şi deputatului Gheorghe Şimon înregistrat la Senat.

    Dacă locuinţa este în coproprietate ori există părţi de uz comun, atunci va fi încheiat un contract de asigurare obligatoriu pentru fiecare locuinţă în parte.

    „În cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate sau care au părţi de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plăteşte pentru fiecare locuinţă în parte”, conform modificării legislative propuse de PSD.

    O altă schimbare vizează locuinţele care se află în clădiri cu risc seismic clasa I, care nu vor fi asigurate prin poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) decât după ce a fost făcut recepţia finalizării lucrărilor de consolidare a imobilelor.

    „Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepţiei efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor”, potrivit sursei citate.

    Conform Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor în vigoare pot fi făcute asigurări pentru două tipuri de locuinţe, tip A şi tip B.

    Locuinţa tip A este o construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit actului normativ în vigoare.

    Locuinţa tip B este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit legii actuale.

     

    Suma şi prima aferente, menţionate în lei

    Sumele asigurate pot fi menţionate în lei, propune proiectul de lege al social-democraţilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate actualiza, doar dacă are în prealabil avizul Ministerului Lucrărilor, Dezvoltării şi Administraţiei (MDRAP).

    „Art. 5 – (l) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A;
    b) 50.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B. (2)Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (l), denumite în continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. b). (3) Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”, conform propunerii legislative.

    În prezent, conform legii 260/2008, proprietarii au obligaţia să încheie asigurări împotriva dezastrelor naturale în limita sumei, echivalentă în lei, de 20.000 euro pentru fiecare locuinţă tip A şi 10.000 euro pentru fiecare locuinţă de tip B. Valoarea primei, în funcţie de suma asigurată, este de 20 euro, în cazul locuinţei tip A, şi 10 euro pentru locuinţa tip B.

    Legea în vigoare arată că atât suma asigurată, cât şi prima aferentă pot fi modificate prin ordin al preşedintelui ASF, fără a necesita un aviz al MDRAP în prelabil.

     

    Introducerea riscului de furtună, printre noutăţi

    Conform expunerii de motive a proiectului de lege sunt vizate modificări referitoare la:

    – introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinţe sunt acoperite prin prezentul proiect;

    – posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare. Totodată este încurajat şi accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potenţialilor clienţi înainte de încheierea contractului de asigurare;

    – liberalizarea accesului în acţionariatul PAID: vor putea fi acţionari la această societate orice alte entităţi, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă acţionariatul, inclusiv prin oferta publică;

    – liberalizarea canalelor de distribuţie pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuţia contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare. În acest mod, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot distribui produsul de asigurare PAD, susţin iniţiatorii;

     

    Nu vor mai fi amenzi, dacă nu închei o poliţă pentru asigurarea locuinţei

    Alte modificări pe care le propune iniţiativa legislativă prevăd că proprietarii sau persoanele juridice nu vor mai fi amendaţi, în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

    Alte schimbări preconizate sunt:

    – abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD. Potrivit legii în vigoare, lipsa încheierii unei poliţe de asigurare pentru locuinţă e amendată cu o sumă cuprinsă între 100 şi 500 de lei;

    – pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii;

    – modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asiguraţii nu vor fi despăgubiţi doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei;

    – introducerea posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD;

    – corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID – autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID, în prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;

    – simplificarea schimbului de informaţii între societăţile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale către PAID a listei contractelor facultative.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

  • Proiect PSD, depus la Senat: Asigurarea casei devine obligatorie, chiar dacă este locuită sau nu

    Senatorul PSD Liviu Pop şi deputatul PSD Gheorghe Şimon au depus, la Senat, un proiect de lege care prevede ca asigurarea casei împotriva dezastrelor naturale, cum ar fi cutremure, inundaţii şi furtuni să fie obligatorie indiferent dacă aceasta este locuită sau nu.

    „Persoanele fizice şi juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale; obligaţia se aplică indiferent dacă construcţia cu destinaţia de locuinţă este utilizată parţial sau integral în acest scop”, arată proiectul de lege al senatorului Liviu Pop şi deputatului Gheorghe Şimon înregistrat la Senat.

    Dacă locuinţa este în coproprietate ori există părţi de uz comun, atunci va fi încheiat un contract de asigurare obligatoriu pentru fiecare locuinţă în parte.

    „În cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate sau care au părţi de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plăteşte pentru fiecare locuinţă în parte”, conform modificării legislative propuse de PSD.

    O altă schimbare vizează locuinţele care se află în clădiri cu risc seismic clasa I, care nu vor fi asigurate prin poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) decât după ce a fost făcut recepţia finalizării lucrărilor de consolidare a imobilelor.

    „Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepţiei efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor”, potrivit sursei citate.

    Conform Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor în vigoare pot fi făcute asigurări pentru două tipuri de locuinţe, tip A şi tip B.

    Locuinţa tip A este o construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit actului normativ în vigoare.

    Locuinţa tip B este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit legii actuale.

     

    Suma şi prima aferente, menţionate în lei

    Sumele asigurate pot fi menţionate în lei, propune proiectul de lege al social-democraţilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate actualiza, doar dacă are în prealabil avizul Ministerului Lucrărilor, Dezvoltării şi Administraţiei (MDRAP).

    „Art. 5 – (l) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A;
    b) 50.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B. (2)Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (l), denumite în continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. b). (3) Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”, conform propunerii legislative.

    În prezent, conform legii 260/2008, proprietarii au obligaţia să încheie asigurări împotriva dezastrelor naturale în limita sumei, echivalentă în lei, de 20.000 euro pentru fiecare locuinţă tip A şi 10.000 euro pentru fiecare locuinţă de tip B. Valoarea primei, în funcţie de suma asigurată, este de 20 euro, în cazul locuinţei tip A, şi 10 euro pentru locuinţa tip B.

    Legea în vigoare arată că atât suma asigurată, cât şi prima aferentă pot fi modificate prin ordin al preşedintelui ASF, fără a necesita un aviz al MDRAP în prelabil.

     

    Introducerea riscului de furtună, printre noutăţi

    Conform expunerii de motive a proiectului de lege sunt vizate modificări referitoare la:

    – introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinţe sunt acoperite prin prezentul proiect;

    – posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare. Totodată este încurajat şi accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potenţialilor clienţi înainte de încheierea contractului de asigurare;

    – liberalizarea accesului în acţionariatul PAID: vor putea fi acţionari la această societate orice alte entităţi, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă acţionariatul, inclusiv prin oferta publică;

    – liberalizarea canalelor de distribuţie pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuţia contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare. În acest mod, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot distribui produsul de asigurare PAD, susţin iniţiatorii;

     

    Nu vor mai fi amenzi, dacă nu închei o poliţă pentru asigurarea locuinţei

    Alte modificări pe care le propune iniţiativa legislativă prevăd că proprietarii sau persoanele juridice nu vor mai fi amendaţi, în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

    Alte schimbări preconizate sunt:

    – abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD. Potrivit legii în vigoare, lipsa încheierii unei poliţe de asigurare pentru locuinţă e amendată cu o sumă cuprinsă între 100 şi 500 de lei;

    – pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii;

    – modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asiguraţii nu vor fi despăgubiţi doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei;

    – introducerea posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD;

    – corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID – autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID, în prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;

    – simplificarea schimbului de informaţii între societăţile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale către PAID a listei contractelor facultative.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

  • Numărul de contracte de asigurare în vigoare la finalul lunii septembrie 2019 a înregistrat o creştere uşoară de 3%

    Asigurătorii au înregistrat în portofolii peste 15,5 milioane de poliţe la finalul primelor nouă luni (T3) din 2019, în creştere cu 3% faţă de perioada similară anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Pe de altă parte, numărul contractelor raportate la finaluil lunii septembrie 2019 este asemănător cu numărul poliţelor înregistrate la finalul lunii iunie 2019, respectiv circa 15,5 milioane de contracte.

    Segmentul asigurărilor generale are cea mai mare pondere a numărului de contracte raportate la finalul primelor nouă luni din anul curent, de 90% din totalul numărului de contracte înregistrate.

    Analizind evoluţia acestui segment din prisma numărului de poliţe la primele nouă luni din ultimii cinci ani, se observă o creştere constantă ajungând de la circa 10 milioane de poliţe în primele nouă luni din 2015 la 13,9 milioane de contracte în T3/2019.

    Cu toate acestea, numărul poliţelor înregistrate pe segmentul asigurărilor de viaţă a avut o evoluţie diferită. Cel mai mare volum al contractelor de asigurare s-a înregistrat în primele nouă luni din 2015, respectiv aproape 3 milioane de poliţe, comparativ cu aproape 1,6 milioane de contracte la sfârşitul lunii septembrie din 2019. Această diferenţă reprezintă o scădere de 30% în cinci ani a numărului de contracte în T3/2019 faţă de T3/2015.

    Din punctul de vedere al claselor de asigurare, numărul poliţelor raportate în primele nouă luni din 2019 pentru clasa asigurărilor obligatorii auto (RCA) are o pondere de 40% din totalul numărului de contracte înregistrate. Astfel, se observă că acest segment rămâne dominant înregistrând cel mai mare număr de poliţe în primele nouă luni din ultimii cinci ani.

    La nivelul pieţei, în trimestrul al treilea al ultimilor cinci ani, numărul de poliţe de asigurare a înregistrat o creştere de aproape 25% la sfârşitul primelor nouă luni din 2019 faţă de perioada similară a anului 2015. 

  • Cum funcţionează soluţia de automatizare dezvoltată de PwC România pentru departamentele cu funcţii suport

    Descrierea inovaţiei:

    Chatbotul este o soluţie software de automatizare ce utilizează tehnologii avansate de înţelegere a limbajului natural în vederea stimulării unei conversaţii (libere sau ghidate) cu un utilizator, folosind platforme PC sau aplicaţii mobile. Practic, chatbotul este utilizat ca un sistem de dialog pentru diferite scopuri practice, în vederea obţinerii într-un timp cât mai scurt a informaţiilor necesare utilizatorului. Soluţia este implementată, într-o primă fază, pentru Frequently Asked Questions, în vederea obţinerii informaţiilor necesare în timp util prin procesarea rapidă a unui volum mare de informaţii. Echipa implicată în dezvoltarea proiectului este formată din Inge Abdulcair, director în cadrul departamentului Taxe Indirecte al PwC România şi Gabriel Voicilă, partener servicii de consultanţă şi tehnologie al PwC România, cu o experienţă de peste 24 de ani în industria serviciilor IT&C.

    Elementul de noutate:

    În orice societate, fiecare persoană din cadrul companiei adresează o serie de întrebări frecvente către diverse departamente sau către persoane care au o experienţă mai îndelungată. Implementarea soluţiilor de tip chatbot la nivel intern asigură eficientizarea activităţii, obţinerea informaţiilor în timp real, procesarea unui volum mare de cereri în acelaşi timp, dar şi reutilizarea cunoştinţelor interne pentru a asigura un proces optimizat de livrare a informaţiilor.

    Efecteleinovaţiei:

    Efectele inovaţiei sunt: reducerea timpului pentru obţinerea informaţiilor necesare, precum şi asigurarea procesului de asimilare a informaţiilor de către chatbot într-un mod eficient.