BusinessMagazin

Tag: arta

  • Poluare la expoziţie

    Ca să educe publicul în privinţa problemelor climatice, un artist s-a gândit să le arate oamenilor ce înseamnă poluarea, creând o instalaţie de artă în acest sens. Intitulată „Pollution Pods”, lucrarea semnată de Michael Pinsky le arată curioşilor cum este nivelul de poluare din cinci locuri din lume. Compusă din cinci cupole transparente legate între ele prin tuneluri, instalaţia poate fi vizitată pornind de la cupola în care este reprodusă atmosfera din Trondheim, Norvegia, cu care se poate compara calitatea aerului din celelalte localităţi incluse în proiect. Vizitatorii se plimbă după aceea prin Londra, unde aerul din capsulă miroase a motorină, invitându-i să se gândească la modul în care se deplasează, prin New Delhi, cu temperatură mai ridicată şi vizibilitate redusă, Beijing, unde este reprodusă poluarea cu miros de sulf de pe timpul iernii sau oraşul brazilian São Paulo. Pentru a ajunge la un public cât mai larg, instalaţia de artă se plimbă prin diverse oraşe din lume.

  • Blockchainul, ciobanul şi mioriţa

    Proiectul „Strămoşi” a început în martie 2021 cu scopul de a realiza o fuziune între tradiţie, artă modernă şi tehnologia de bază din spatele criptomonedelor. A rezultat o colecţie de circa 10.000 de NFT-uri create pe blockchainul Elrond şi unul dintre cele mai inovatoare proiecte de promovare turistică a României.

     

    Sabin Stănescu, project manager al asociaţiei nonguvernamentale @Romania, aflată în spatele proiectului „Strămoşi”, a fost mereu un entuziast al turismului şi călătoriilor, pasiune ce l-a determinat să studieze management turistic în cadrul unei universităţi din Bucureşti. După terminarea facultăţii, a lucrat în imobiliare, motorsport, marketing, producţie media şi, înainte de a da glas iniţiativei @Romania, a lucrat timp de doi ani într-o firmă de implementare a tehnologiei blockchain în Budapesta, aflată la început de drum. Start-up-ul a fost achiziţionat şi integrat ulterior într-un proiect mai mare. Astfel, reîntors în ţară, Sabin Stănescu a ales să se concentreze pe modul în care tehnologia, după spusele lui, poate schimba în mai bine România şi percepţiile care se învârt în jurul ei.

    „Nu am ales Elrond pentru că este o echipă românească sau un start-up local de succes, ci deoarece credem cu tărie că tehnologia pe care o dezvoltă este una revoluţionară şi va schimba în bine modul în care relaţionăm şi tranzacţionăm. Însă am găsit în comunitatea Elrond mulţi oameni cu care împărtăşim aceleaşi valori şi de la care am primit sprijin la fiecare pas”, explică Sabin Stănescu.

     

     

    Foto: Sabin Stănescu, project manager @România

     

    @Romania a luat naştere în prima jumătate a lui 2019, după ce fondatorii au observat că unele dintre cele mai la îndemână mijloace de promovare turistică nu erau folosite şi gestionate corespunzător. Grupul a început cu un cont pe Instagram şi, odată cu creşterea puternică a platformei, a efectuat tranziţia către TikTok, urmând să strângă până acum o audienţă combinată de peste un milion de urmăritori pe social media.

    Cele 10.000 de NFT-uri (non-fungible tokens) din cadrul proiectului „Strămoşi” vor avea rolul de tokenuri de guvernare în limbajul de specialitate DAO (descentralized autonomous organization) @Romania, sunt generate algoritmic din peste 700 de trăsături diferite şi pot fi colecţionate sau tranzacţionate ca proprietăţi virtuale. Pentru a le achiziţiona, este nevoie de un portofel Elrond sau de Maiar, aplicaţia companiei Elrond Network. „Planul de la început a fost să facem ce putem cu resursele disponibile şi să pregătim o platformă proprie (…) De aici încolo ne dorim să dezvoltăm o platformă descentralizată de turism şi promovare turistică pe blockchainul Elrond, să dezvoltăm 10 noi obiective turistice în ţară şi să creştem durabil numărul de turişti străini anuali”, afirmă Sabin Stănescu, adăugând că proiectul va continua în paralel munca de promovare pe reţelele de socializare. În consecinţă, @Romania plănuieşte să extindă numărul de platforme şi nivelul de acoperire, cât şi să ofere burse şi granturi creatorilor de conţinut.

    Pentru mai mult context, NFT-urile constituie implementarea unui certificat blockchain impermutabil care, odată ataşat unei opere de artă sau oricărui alt fel de obiect digital, este capabil să îi ateste originea şi autenticitatea. De asemenea, blockchainul stochează orice istoric de tranzacţionare onchain şi atestă evoluţia valorii în timp. „Dacă Picasso sau Michelangelo ar fi avut posibilitatea să folosească această tehnologie, am fi putut avea o atestare exactă a întregii lor opere, am şti exact ce a fost pierdut, ce a fost distrus şi nu am avea surpriza de a descoperi opere pierdute sau necunoscute la un moment ulterior.

    „Sabin Stănescu argumentează că relevanţa artei este dată de relaţia dintre artist şi privitor, iar – în acest sens – NFT-urile rezolvă şi democratizează modul în care putem crea şi tranzacţiona artă. Totodată, putem observa deja primele etape ale fazei de tranziţie de la ceea ce percepem momentan ca internet la aşa-numitul metaverse, fenomen susţinut şi de decizia Facebook de a-şi schimba numele în „Meta”. Dacă în ultimii 20 de ani internetul a reuşit să depăşească graniţe şi să formeze comunităţi de oameni interesaţi de o multitudine de subiecte, lucrurile se pot schimba radical în prezent şi vor progresa mult mai rapid ca înainte.

    „Expoziţiile vor exista online în spaţii şi comunităţi virtuale unde oricine este liber să participe, din orice colţ al planetei, la orice moment, atât timp cât dispune de un telefon mobil şi conexiune la internet. Probabil o să vedem multiple implementări de realitate augmentată, expoziţii de artă digitală in spaţii reale şi artă tranzacţionată prin NFT-uri”, continuă Sabin Stănescu. În ceea ce priveşte problemele turismului românesc, mai ales într-o perioadă marcată de declinuri uriaşe, provocate de criza sanitară, managerul de proiect consideră că ne putem plânge cu privire la faptul că nu se schimbă nimic sau putem încerca la fel de bine să facem ceva pe cont propriu, refuzând să creăm o lungă listă prin care să criticăm fiecare nereuşită privind promovarea României. Aici, rolul segmentului DeFi (descentralized finance), prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare, ar aduce viteză de reacţie şi costuri reduse de implementare şi tranzacţionare de care au nevoie unele businessuri care caută să se reinventeze.

    „Alegem totuşi să facem un fel de «hard-wire», un sistem care nu vine să îl înlocuiască sau să îl îmbunătăţească pe cel tradiţional, ci unul care creează un ecosistem independent de turism şi promovare turistică în care oricine să poată participa.” Mai mult, perspectivele artiştilor digitali de pretutindeni devin tot mai bune în vreme ce reuşesc să se adapteze la noul statu-quo şi să creeze în jurul lor un brand şi o comunitate, iar varietatea metodelor de monetizare pare că se poate îmbina uşor cu industria turismului. „Cred că urmează o perioadă dură pentru criticii de artă, pentru zona de galerii si muzee de artă modernă şi contemporană. Arta se va îndrepta în direcţia în care dictează majoritatea şi se va ramifica în acelaşi timp în direcţia indicată de fiecare procent din minoritate. Nu este un proces pe care să îl poată prezice sau controla cineva. Criticul de artă nu mai există, a fost înlocuit de influencerul de NFT-uri şi cât de curând este posibil ca şi el să nu mai fie relevant”, a declarat Sabin Stănescu pentru BM.

  • O nouă modă în hotelurile din Statele Unite ale Americii capătă tot mai multă popularitate. Reuşeşte să îmbine arta cu turismul

    Numărul hotelurilor din Statele Unite ale Americii care aleg să îmbie turiştii cu arta este în creştere, acestea expunând diverse lucrări în camere sau în spaţiile comune din cadrul lor, dar nu numai.

    Fie că prezintă lucrări din colecţia proprietarilor lor sau lucrări realizate de artişti locali, hotelurile încearcă să le arate turiştilor cum e să vizitezi o galerie de artă, să facă arta accesibilă şi să-i încurajeze să discute despre ceea ce văd, scrie Washington Post. De multe ori sunt preferaţi artiştii locali care-şi prezintă portofoliul ori sunt angajaţi să realizeze una sau mai multe lucrări special pentru hotelul respectiv.

    Un astfel de exemplu îl reprezintă Saint Kate din Milwaukee, care are o colecţie permanentă de artă pe care publicul o poate admira, plus galerii dedicate care schimbă periodic operele expuse, precum şi patru camere aparte, în care pot sta turiştii. Pentru fiecare dintre cele patru camere a fost angajat un artist local care să se ocupe de decorare, iar ori de câte ori se cazează cineva într-una din ele, hotelul face donaţii la organizaţii locale de sprijinirea artiştilor.

    În localitatea Aspen, din Colorado, unde majoritatea turiştilor vin pentru vacanţe la schi, hotelul Aspen Meadows Resort are experţi angajaţi să selecteze tablouri, sculpturi, precum şi instalaţii de artă care pot fi expuse în interior sau exterior. Una dintre cele mai importante opere din colecţia sa este „Marble Garden” („Grădina de marmură”) realizată chiar de artistul care, în anii cincizeci, a proiectat hotelul, Herbert Bayer. Pe de altă parte, Gordon Hotel din Eugene, statul american Oregon, nu se mulţumeşte doar cu expoziţie de artă, ci are şi un aşa-numit Art Bar, unde cei cazaţi în hotel pot crea propriile lucrări, având la dispoziţie pensule, acuarele, creioane şi tot ce le mai trebuie.

  • CSR 2021: Artists Rooms – proiectul prin care artişti independenţi au fost susţinuţi în pandemie

    BRD Groupe Société Générale

    Motivaţie: BRD este un important finanţator privat al programelor culturale, strategia băncii concentrându-se pe susţinerea noii generaţii şi pe descoperirea a noi şi noi forme de interacţiune cu arta şi cultura. BRD este de asemenea  fondatorul fundaţiei culturale Fundaţia9, care construieşte zi de zi profilurile noii generaţii de artişti, fie prin platforma de jurnalism cultural Scena 9, fie prin programele de la Rezidenţa BRD Scena 9, centrul de cultură contemporană lansat de bancă. „Atunci când pandemia a oprit activităţile culturale, am simţit că avem o responsabilitate de a veni cu un răspuns punctual pentru artişti, dar şi cu un model de bună practică pentru sector. Scopul proiectului a fost de a crea rapid un instrument de sprijin pentru artiştii independenţi ale căror venituri au fost afectate de închiderea spaţiilor culturale pe durata stării de urgenţă. Proiectul nu a fost conceput ca un proiect umanitar, ci ca o platformă care să permită artiştilor să continue să creeze, iar creaţiile lor să ajungă la public, online şi offline, când situaţia sanitară a permis acest lucru”, spun reprezentanţii băncii.

    Descrierea proiectului: „Artists Rooms” este un program conceput de BRD şi Fundaţia9 ca răspuns la faptul că, pe durata măsurilor de urgenţă, sectorul cultural independent din România s-a dovedit una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, profund afectată de anularea proiectelor şi evenimentelor culturale ce le asigurau principala sursă de venit.

    Apelul la propuneri de proiecte a fost deschis către toate domeniile artistice din toate regiunile ţării, cu condiţia ca forma finală a proiectului câştigător să poată fi prezentată online. Peste 500 de artişti vizuali, scriitori, muzicieni, actori, regizori şi-au prezentat proiectele şi 50 dintre ei au primit finanţări cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro. Proiectele câştigătoare au fost prezentate online pe site-ul Fundaţiei9 şi pe conturile de social media. Mai departe, după deschiderea spaţiilor culturale, în iulie 2020, opt proiecte individuale şi colective au fost prezentate publicului în spaţiul expoziţional de la Rezidenţa BRD Scena9. Proiectul s-a bucurat de apreciere pentru că a fost pus foarte rapid în practică, a fost flexibil şi nu a presupus multă birocraţie. În martie 2020 anunţau lansarea fondului, iar in aprilie deja selecţia proiectelor a fost finalizată şi a început finanţarea programelor. În iulie, la redeschiderea spaţiilor culturale, au prezentat publicului o selecţie din cele mai relevante lucrări ale artiştilor români, realizate în timpul pandemiei.

    Proiectul a fost dezvoltat şi realizat 100% in house de o echipă a BRD şi a Fundaţiei9: de la obiectivele programului, calendar, metodologie de selecţie a programelor finanţate, modalitatea de a le prezenta publicului, campania de comunicare, jurizarea şi selecţia proiectelor, atragerea de alţi parteneri şi resurse suplimentare, publicarea online a proiectelor şi producţia unei expoziţii la deschiderea spaţiului expoziţional Rezidenţa BRD Scena9.

    Principalele activităţi s-au desfăşurat într-un mod concentrat pentru a mobiliza şi a face resursele disponibile către artişti în cel mai scurt timp posibil: elaborarea regulamentului de selecţie; publicarea apelului la proiecte cu o durată de înscriere de două săptămâni; campania de comunicare; primirea propunerilor de proiecte, selecţia şi jurizarea lor (a peste 500 de propuneri); publicarea online a proiectelor selectate; selecţia celor opt proiecte ce au fost prezentate la Rezidenţa BRD Scena9; producţia expoziţiei, deschiderea spaţiului expoziţional şi vernisarea expoziţiei. Echipa care a lucrat la proiect a fost mixtă, din partea Fundaţiei9 au fost implicate trei persoane, care timp de o lună şi jumătate, au lucrat full time la acest proiect, iar din partea BRD a fost o persoană implicată în toate etapele programului de la aprobarea bugetului, la implementare. Proiectul a beneficiat de consultarea şi sprijinul partenerului fondator BRD şi a membrilor Consiliului Director al Fundaţiei9. Pentru prezentarea offline a selecţiei de proiecte Artists Rooms de la Rezidenţa BRD Scena9 au fost implicaţi alţi patru colaboratori. Bugetul avut la dispoziţie pentru finanţare a fost de 385.000 lei.  Au participat la realizarea proiectului şi Administraţia Fondului Cultural Naţional care a finanţat proiectul prin fondul său de urgenţă, Centrul Cultural al Primăriei Bucureşti – Expo Arte în calitate de partener al expoziţiei Artists Rooms deschisă la Rezidenţa BRD Scena9 în luna iulie 2020; Anagrama – dezvoltator pro bono al microsite-ului programului.

     

    Rezultate: În termeni cantitativi, proiectul a avut următoarele rezultate: 

    ♦ 38 de proiecte propuse de către 50 de artişti care au fost finanţaţi pentru a produce lucrări online din peste 500 de aplicaţii; Ÿ

    ♦ Apelul la proiecte a avut un engagement de peste 500.000 de vizualizări, 100 de distribuiri, ecouri în presă (media print online, radio, social media).

    În termeni calitativi, proiectul a presupus o mobilizare de forţă şi energii în direcţia construirii unui mecanism de susţinere care a generat o comunitate impresionată de parteneri şi artişti. „Toate aceste părţi implicate au reuşit să transmită împreună nu doar un mesaj de solidaritate, ci au readus în atenţia publicului larg rolul culturii şi al artei în vremuri de criză şi în construirea rezilienţei umane. Considerăm că acest tip de mesaj a fost cu atât mai important cu cât artiştii independenţi au fost dintre cele mai afectate categorii sociale şi, paradoxal, dintre cel mai puţin susţinute date fiind urgenţele de ordin sanitar, umanitar şi social declanşate de pandemie. Rezultatul principal pe care l-am atins nu a fost atât mărimea programului cât faptul că am demonstrat că în numai o lună şi jumătate, se poate construi o soluţie flexibilă şi eficientă, nebirocratică şi valorizantă pentru sectorul artistic independent aflat în situaţia de pandemie”, explică reprezentanţii BRD Groupe Société Générale.

  • O expoziţie mai puţin obişnuită. La ce s-a gândit un artist când a adus spaghete într-un muzeu

    Galeria de artă nu e tocmai locul unde te aştepţi să găseşti spaghete, unt de arahide ori cereale şi totuşi acestea se numără printre propunerile unui artist în cadrul unei expoziţii cu temă alimentară. Intitulată „Cookout”, expoziţia doreşte să amintească de plăcerea unei mese luate în compania altora, fie ei familie sau prieteni, iar lucrările realizate de Zachary Horn care o compun prezintă fie mâncare, fie obiecte folosite la prepararea ei. Printre ele se numără una formată din elemente care amintesc de nişte felii de pâine unse cu unt de arahide sau unt de arahide şi gem, „Peanut Butter and Jelly III, „Spaghetti I”, un tablou al unui platou cu spaghete înconjurat de furculiţe sau „Breakfast”, o pictură a unei feţe de masă cu castronele pe ea, pe fiecare castronel fiind apoi aplicate cereale.

  • CSR 2021: Şcoala de olărit de la Colţi, o şansă de reînviere a unui vechi meşteşug românesc

    Xella România

     

    Motivaţie: Tradiţia milenară a ceramicii de pe Valea Buzăului a fost dată uitării odată cu închiderea ultimelor ateliere şi dispariţia fizică a ultimilor olari din zonă, spun reprezentanţii companiei, potrivit cărora cele mai cunoscute centre de olărit buzoiene erau la Olari, Mânzăleşti, Grabicina, Joseni, Bisoca, Poşta Câlnău, fiind legate, fiecare, de câte un filon excepţional de lut.

    „Această poveste trebuie spusă în continuare şi creat un nou viitor pentru meşteşugul olăritului, unul sustenabil care să susţină dezvoltarea comunităţii locale din Buzău şi să-i servească pe cei în situaţii vulnerabile.” Xella este principalul producător de BCA din ţară, reprezentat în România de brandurile Ytong, Macon, Silka şi Multipor. An de an, Xella alege să contribuie măsurabil la îmbunătăţirea mediului construit în România.

    Tocmai în spiritul acestei determinări, a decis susţinerea „Şcolii de olărit de la Colţi”, primul atelier de acest fel din zonă, deschis ca spaţiu de lucru al artiştilor în regim de rezidenţă şi şcoală. Şcoala de olărit este un proiect dezvoltat „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate şi responsabilitate – şi suntem mândri să fim parte dintr-un proiect ce va reprezenta un viitor reper cultural important din zona Buzăului, care va susţine olăritul local şi naţional şi care va avea, de asemenea, beneficii sociale pentru comunitatea locală”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului: Şcoala de olărit de la Colţi va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural şi va avea ca domeniu principal de activitate olăritul. Totodată, la noua şcoală se vor desfăşura workshopuri şi ateliere de olărit pentru copii şi adulţi, ateliere de terapie prin artă, cât şi cursuri de formare profesională în domeniul ceramicii. Casa de rezidenţă a şcolii va funcţiona ca atelier, rezidenţă permanentă şi şcoală unde artişti ceramişti români vor putea crea, lucra şi transmite mai departe doritorilor arta olăritului şi a ceramicii. De asemenea, aici se vor organiza tabere de artă în parteneriat cu instituţii culturale, cum ar fi UNARTE Bucureşti sau Uniunea Artiştilor Plastici.

    Proiectul reprezintă efortul Centrului de Artă Aluniş care a reuşit să atragă parteneri importanţi, Xella reprezentând furnizorul ales pentru soluţii de zidărie eficiente energetic, necesare construirii unei clădiri cu un consum redus de energie. Soluţia aleasă, zidăria Ytong, este un material natural produs din nisip, var, ciment şi apă, materii prime extrase prin procedee neinvazive, echilibrul natural nefiind astfel afectat, iar produsul obţinut fiind unul ecologic şi sustenabil. În suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, Xella sprijină construcţia cu toată zidăria necesară finalizării clădirii, atât pentru zidurile exterioare, cât şi pentru cele interioare.

    Rezultate: După terminarea lucrărilor, la „Şcoala de olărit de la Colţi” vor fi create obiecte de artă din ceramică care, ulterior, vor fi promovate împreună cu moştenirea local culturală printr-o serie de expoziţii în ţară, dar şi în mediul online. Obiectele de artă vor fi, totodată, introduse şi în circuitul comercial, magazinul Centrului de Artă Aluniş, Muzeul Chihlimbarului, Casa Vergu-Mănăilă, dar şi alte magazine de obiecte tradiţionale şi artizanat din ţară.

    Pe lângă impactul cultural,  „Şcoala de olărit de la Colţi” are o importantă componentă socială, de a ajuta la dezvoltarea zonei, a comunităţii locale şi a oferi sprijin celor aflaţi în situaţii vulnerabile. Pe termen lung, şcoala va susţine practica olăritului din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Buzăului, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Construirea acestei şcoli va transmite un semnal pozitiv comunităţii de artişti români, cu atât mai mult în această perioadă pandemică, în care activitatea culturală are de suferit.

  • AUTOR(ul) bijuteriilor

    Pornit în 2009, târgul AUTOR, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul bijuteriilor contemporane şi de artă din sud-estul Europei, a ajuns recent la cea de-a 16-a ediţie. În condiţiile actuale, s-a desfăşurat la scară mai mică faţă de alţi ani, aducând laolaltă 20 de designeri, din România şi din străinătate, cu concepte şi tehnici variate. Care sunt trendurile în materie de bijuterii în vremuri de pandemie şi ce poveşti se ascund în spatele lor?

    Bijuterii inspirate din perioada de lockdown, din problemele societăţii, precum fenomenul de albire a coralilor sau violenţa domestică, din arhitectura clădirilor, din amintirile vechi, cum ar fi un album de fotografii, din tradiţia românească ori dintr-o moştenire primită în urmă cu mulţi ani au fost doar câteva din conceptele prezentate de creatori români şi străini la târgul de bijuterie contemporană şi de artă AUTOR. Acesta a fost a avut loc în perioada 30 – 31 octombrie şi a fost găzduit de Hanul Garboveni, un monument de arhitectură al Capitalei, situat pe strada Lipscani.

    „Târgul Internaţional de Bijuterie Contemporană AUTOR este adaptat contextului actual. Pentru România el este cu siguranţă o insulă a continuităţii şi a frumosului. Această a doua ediţie din 2021 a pop-up shopului Dor de Autor, o platformă de bijuterie contemporană, o versiune la scară mai mică a târgului, strânge laolată 20 de designeri de bijuterie creativă, cu concepte şi tehnici variate. Bijuteriie create de ei sunt realizate în atelierele lor, majoritatea pieselor fiind unicat”, povesteşte Dan Pierşinaru, director şi fondator al AUTOR. El spune că piaţa de bijuterie din România este împărţită în mai multe segmente. Există zona de bijuterie de brand, acel „fine jewlery”, care se găseşte în magazinele din malluri şi un segment mare de accesorii şi bijuterie extrem răspândit peste tot şi cu valenţe doar comerciale, dar şi segmentul creativ. „Segmentul în care suntem noi este cel creativ şi antreprenorial. Este un segment în continuă creştere, pentru că partea de creaţie şi conceptualizare este complexă şi ia timp”, explică Pierşinaru.

    Printre designerii prezenţi la eveniment se numără Raluca Buzura, un designer român cunoscut pentru transpunerea trăirilor personale în bijuterii de porţelan, Diana Pantea, care a studiat bijuteria contemporană în Florenţa (Italia) şi arată evoluţia prin piesele sale – trecutul şi viitorul, lumea micro şi lumea macro –, Miruna Belicovici, un fost corporatist care a început să creeze bijuterii contemporane din anul 2018 prin care îşi propune să transpună timpul în materie, şi Diana Iordache, care a lucrat timp de 20 de ani pentru gigantul francez L’Oreal, din care jumătate în Grecia ca director de marketing pentru Vichy şi L’Oreal Professionnel, şi care a deschis la începutul primăverii acestui an o galerie de bijuterie contemporană în Olanda. „Am început acum 12 ani, odată cu AUTOR, care a şi fost primul târg specializat pe bijuterie contemporană la care am participat. El a oferit spaţiul şi contextul multor artişti de a se dezvolta. (…) Eu am depăşit cele 10.000 de ore de muncă şi încerc să aduc în fiecare colecţie ce e mai bun din mine, atât din punct de vedere tehnic, cât şi estetic”, povesteşte Raluca Buzura. Ea a urmat cursurile Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca, secţia ceramică – sticlă – metal şi crează bijuterii din porţelan. „Colecţia de acum – Bleaching – porneşte de la conceptul de albire a coralilor, un fenomen foarte bine ştiut, dar mai puţin conştientizat însă acceptat. Piesele sunt toate albe, din porţelan, dar oricât de angelice ar părea, ele reprezintă nişte scheleţi marini, deoarece coralii albesc prin pierderea simbiozei între organismele marine”, susţine Raluca Buzura. Ea afirmă că îşi doreşte să transmită prin colecţiile sale mesaje puternice şi importante şi o colecţie de circa 20 de piese este realizată în câteva săptămâni. Dan Pierşinaru spune că în general la târg vin oameni, în calitate de vizitatori, care pun preţ pe creativitate şi o gustă, oameni care văd valoarea unei investiţii într-un obiect unicat, cu valenţe artistice. „În general vorbim de clienţi din tot spectrul de vârste, preponderent din oraşe mari, cu studii medii şi superioare şi cu venituri medii – mari. De asemenea, locul fruntaş în prezenţa la târgurile noastre este ocupat de doamne”, a explicat el.

    Miruna Belicovici, prezentă la acelaşi eveniment, spune că a observat că oamenii caută autenticul, indiferent dacă şi-l permit sau nu, îşi doresc să experimenteze bijuterii care aduc un plus de personalitate, care arată că eşti mai îndrăzneţ. „Eu am ajuns să fac bijuterii din puţină încăpăţânare, mult noroc şi multă muncă. Mi-a plăcut bijuteria dintotdeauna şi în momentul în care am învăţat să o fac câtuşi de puţin, m-a prins şi am perseverat şi am părăsit mediul corporatist”, povesteşte Miruna Belicovici, licenţiată în drept. Pentru ediţia aceasta a târgului AUTOR ea a pregătit două colecţii care par antagonice, cel puţin volumetric. „În colecţia Exposed contribuţia mea a fost minimă, în sensul că mi-am propus să las focul să creioneze cromatic bijuteria şi m-am oprit atunci când am crezut că piesa a căpătat cele mai frumoase culori. Cealaltă colecţie este despre frumuseţea naturii, e delicată, am simţit să balansez construcţia arhitecturală, netă a Exposed cu ceva organic”, menţionează Belicovici. Totodată, Dan Pierşinaru crede că ultimul an şi jumătate ne-a arătat că aşteptările, planurile şi dorinţele noastre trebuie să se plaseze într-un echilibru dinamic. Ca în cazul oricărui segment din piaţă, el afirmă că se observă schimbări în comportamentul de consum.  „Prima ediţie a pop-up shopulului din luna iunie, ne-a dovedit fix acest lucru: dorinţa de a achiziţiona bijuterie contemporană este fermă. Cu siguranţă, efectele de restrângere a pandemiei, lipsa evenimnetelor şi contextelor sociale normale au afectat acest segment al bijuteriei contemporane. Pentru artişti şi designeri ieşirea în spaţiul public cu creaţiile lor este esenţială. Cât timp acest lucru nu este posibil, efectele se vor resimţi. Însă, lumea a avut şi vă avea mereu nevoie de bijuterie”, a precizat fondatorul AUTOR. El crede că „piesa cea mai puternică este aceea pe care o alegi cu inima” şi puterea unei bijuterii de artă nu este dată de mărime sau de valoarea financiară, ci este dată de forţa creativă, de vibraţia pe care o transmite şi de autenticitatea prin care îşi va alege purtătorul. „Bijuteria de artă este o extensie a personalităţii celui care o poartă.” „Văd anul 2022 unul în care arta şi frumosul ar trebui căutate cu ardoare şi în care cărările dintre oameni vor începe să fie accesate din nou cu dor şi bucurie. AUTOR va continua să existe şi va caută mereu soluţiile şi contextele cele mai potrivite pentru a expune lumii creaţia de bijuterie autentică”, a conchis Dan Pierşinaru.

    Dan Pierşinaru, director şi fondator al AUTOR: „Segmentul în care suntem noi este cel creativ şi antreprenorial. Este un segment în continuă creştere.”

  • Modelul digital. Cum se folosesc companiile de jetoanele nefungibie (NFT)

    Jetoanele nefungibile sau NFT, care garantează autenticitatea operelor de artă digitale, asigurându-i pe colecţionari că deţin originalele, îşi găsesc o întrebuinţare mai largă, diverse companii inspirându-se din modul lor de funcţionare pentru proiecte pe care le implementează. O iniţiativă în acest sens, scrie Nikkei Asia, a apărut în Japonia, unde se doreşte păstrarea ilustraţiilor originale realizate de creatori de manga. Astfel, compania Shueisha, care publică, printre altele, foarte popularul serial manga „One Piece” a decis să tipărească în ediţie limitată zece scene ale acestuia, în condiţii de lux. Fiecare exemplar costă 4,500 de dolari, iar doritorii a trebuit să se înscrie la o loterie a achiziţiona imaginile. Ilustraţiile sunt tipărite pe hârtie de bumbac, iar certificatul care le însoţeşte este dotat cu o etichetă specială care poate fi citită cu ajutorul unui smartphone. Astfel se confirmă nu numai că nu sunt falsuri, dar se poate vedea şi ce şi câţi proprietari au avut. De NFT-uri se foloseşte şi platforma Shroom Chan, care pune la dispoziţia creatorilor de anime din Japonia şi Asia o serie de instrumente pentru creat diferite personaje, pe care mai apoi să le vândă cu garanţia autenticităţii, ca să-şi suplimenteze veniturile.


     

  • Cine este românul care a intrat în Cartea Recordurilor cu talentul lui. O singură operă făcută de el ajunge şi până la 2.000 de euro

    Încă de la grădiniţă a început să deseneze. Mai întâi a desenat chipul educatoarei, iar apoi chipurile colegilor şi astfel s-a descoperit talentul lui Gogu Neagoe, un caricaturist român de 44 de ani, care a ajuns în Cartea Recordurilor, după ce a realizat 246 de portrete la un eveniment caritabil.

    Intram în casă, luam cearşaful de pe pat, îl puneam pe gard, băgam mâna în nămol şi gata pictura”, îşi aminteşte Gogu Neagoe (44 ani) primii săi paşi în domeniul artei. Mai târziu, a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, redenumit acum Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Activitatea sa a început în 1993 şi de atunci „a descris” prin caricaturi şi portrete pe loc, de la persoane obişnuite la personalităţi, printre care se numără Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Simona Halep, Kurt Thomas, primul gimnast american care a câştigat o medalie de aur la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică, Ion Ţiriac, Traian Băsescu sau Amza Pellea.

    De asemenea, fiind din Slatina, are trei contracte cu două reviste şi cu un ziar din judeţul Olt pentru a realiza caricaturi. Mai mult, datorită talentului său de a desena portrete grafice după o descriere sumară, Gogu Neagoe este deseori solicitat de poliţişti sau procurori pentru a realiza portrete-robot care ajută la soluţionarea mai rapidă a cazurilor. În plus, el organizează şi Salonul de caricaturi la Festivalul Naţional de Caricatură şi Umor „Oltenii şi restu’ lumii”, din Slatina, judeţul Olt.

    „Caricatura în ziua de azi este solicitată de multe firme, care invită un artist caricaturist să realizeze portrete-caricaturi pe loc pentru furnizorii sau colaboratorii invitaţi la un eveniment. Trebuie să spunem că avem în România cei mai premiaţi caricaturişti. Pentru mine, a intra în Cartea Recordurilor a însemnat bucurie”, povesteşte Gogu Neagoe. El a intrat în Cartea Recordurilor în 2020, după ce realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crossul „Hope Run for Alexandra”, un eveniment caritabil.

    Artistul a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi din străinătate, dar sunt expuse şi în muzee de artă din Australia, SUA, China, Japonia, Iran, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Bulgaria şi Grecia, se arată pe site-ul Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionşti din România, în care Gogu Neagoe este membru din 2006.  

    Totodată, el este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice din Germania din anul 2008. Societatea Umoriştilor Români a fost prima organizaţie a caricaturiştilor din România care a deschis saloane ale umoriştilor români în anii ‘20. Fondatorii societăţii au fost Ion Bărbulescu (B’Arg), Victor Ion Popa, Nicolae Tonitza, S. Maur, Iosif Steurer, Iosif Ross, Gruia, Dan Berceanu, Brutus Haneş, Ginsberg şi Gic Săvulescu. Astăzi, nu se ştie exact numărul caricaturiştilor români, însă Gogu Neagoe, din judeţul Olt, este considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume.

    „Eram invitat la Televiziunea Română în 1992, când a cunoscut momente de glorie, să fac caricaturi pentru sărbătorile de iarnă sau de Paşti. În 2005, am participat la Salonul Internaţional de Caricatură de la Bruxelles. Dar mai sunt şi alte ţări care s-au bucurat de prezenţa mea, cum ar fi America, Australia, Japonia, Rusia, Finlanda sau Ungaria”, susţine Neagoe. El menţionează că mai are puţin şi termină de desenat populaţia României.

    „Nu ştiu dacă a scăpat vreo vedetă de la noi nedesenată de mine. Am observat că pictura nud este solicitată de vedete sau de oameni de afaceri discreţi, care vin cu fotografii la mine în atelierul de pictură din judeţul Olt”, întăreşte acesta. O caricatură sau o pictură costă între 50 şi 2.000 de euro, precizează artistul.

  • Wings of Support

    KLM România

     

    Motivaţie: „Wings of Support” este o iniţiativă privată independentă a angajaţilor companiei aeriene KLM. Scopul acestei organizaţii este de a ajuta copiii din anumite destinaţii KLM din toată lumea prin facilitarea accesului la educaţie, condiţii de viaţă mai bune şi asistenţa medicală. Una dintre asociaţiile sprijinite de „Wings of Support” în România este Alternativa 2003, asociaţie ce a beneficiat de sprijinul KLM şi „Wings of Support” pentru a achita salariul unui terapeut specializat în terapia prin artă pentru copiii cu dizabilităţi, obiectivul fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii cu dizabilităţi din centrul asociaţiei.

    Descrierea proiectului: „Wings of Support” a susţinut Alternativa 2003 prin achitarea salariului acestui terapeut timp de cinci ani, dar a acordat şi un sprijin important asociaţiei pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrului pentru copii cu dizabilităţi. Bugetul total alocat a fost de aproximativ 30.000 de euro, împărţiţi pe diferite direcţii de cost, fie prin susţinerea salariului terapeutului, fie prin dotarea centrului cu diferite materiale necesare desfăşurării activităţii.

    Rezultate: Dotarea sediului asociaţiei cu echipamente necesare pentru terapia prin artă şi alte elemente creative şi oferirea serviciilor de terapie prin artă copiilor cu dizabilităţi din centrul Asociaţiei Alternativa 2003.