În locul apariţiilor strălucitoare ale străbunicului ei şi a vieţii spectaculoase pe care acesta a dus-o, tânăra este o apariţie extrem de discretă, fiind văzută doar în cadrul unor serate caritabile sau în competiţiile care au legătura cu pasiunea ei, caii.
Citiţi mai multe pe www.one.ro
Medicina se află acum la un pas de dezastru: în lipsa unor măsuri ferme, de anvergură, la nivel mondial, rezistenţa la antibiotice ar putea provoca o creştere a pierderilor de vieţi omeneşti: circa 10 milioane de decese în fiecare an. Costurile ar putea exploda, înregistrând un plus de 100.000 de miliarde de dolari.
„Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare”, spunea în primăvara anului trecut George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. A atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. „Nu este o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât şi din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună”, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.
Avertizând că modelele actuale de decontare din partea statelor pentru tratamente sunt ineficiente, dar şi metodele de diagnosticare, el sublinia necesitatea de a sprijini propunerile economistului britanic Jim O’Neill de a crea „recompense de facilitare a accesului pe piaţă” ca „primă” pentru companiile farmaceutice ce reuşesc să producă un nou antibiotic. „Mesajul meu aici, la reuniunea FMI de la Washington, este că avem nevoie ca liderii din industria farma şi guvernele lumii să lucreze împreună la modul cel mai serios.
Trebuie să schimbăm stimulentele pentru companiile farmaceutice, cu scopul de a crea o soluţie pe termen lung la această problemă, cu recompense noi, finanţate la nivel global, care să sprijine dezvoltarea de antibiotice inovative şi să asigure accesul acestora în ţările în curs de dezvoltare. Pentru a pune bazele unei soluţii pe termen lung avem nevoie, de asemenea, de o diagnosticare mai rapidă, care va reduce cantitatea de utilizare a antibioticelor inutile”, mai declara George Osborne.
La nivel european, în prezent, circa 25.000 de oameni îşi pierd viaţa anual ca urmare a infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice. Cu ocazia celei de-a noua ediţii a Zilei europene a sensibilizării cu privire la utilizarea antibioticelor, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat spre finele anului trecut cele mai recente date în legătură cu rezistenţa şi consumul de antibiotice la nivelul UE. Rezultatele arată negru pe alb că rezistenţa la antibiotice a continuat să crească în 2015.
În intervalul 2010-2014, consumul total de antibiotice în ambulator, la nivelul UE (în doze zilnice definite DDD/1.000 locuitori/zi), a prezentat o dinamică semnificativ crescătoare. Indicativul numit în cercurile medicale DDD – drug dose per day – este media dozelor zilnice la adult, pentru un medicament folosit conform indicaţiilor. În 2014, consumul de antibiotice în afara spitalelor a variat de la 10,6 DDD/1.000 locuitori/zi în Olanda la 34,1 DDD/1.000/locuitori/zi în Grecia, iar media consumului ponderat pe populaţie în UE/SEE a fost de 21,6 DDD/1.000 locuitori/zi şi aceste valori denotă plusuri an de an. Totuşi, luând în calcul consumul de antibiotice, exprimat în număr de cutii/1.000 locuitori/zi (care ar reflecta mai fidel numărul reţetelor eliberate), mai multe ţări se pot lăuda cu scăderi în intervalul amintit. În 2014, cele mai mari doze de antibiotice le-au luat francezii (4,6/1.000 de locuitori/zi), iar la polul opus s-au plasat suedezii (1,0/1.000 locuitori pe zi). La nivelul întregului continent, consumul a fost de 3,1/1.000 locuitori pe zi şi nu s-a modificat semnificativ în perioada 2010-2014.
Consumul de antibiotice a crescut şi în România în 2015, faţă de 2014, iar ţara noastră se menţine în topul marilor consumatoare de antibiotice, potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC). În 2015, România a înregistrat un consum de antibiotice de 33,3 DDD/1.000 de locuitori pe zi, faţă de 31,16 DDD/1.000 locuitori pe zi în 2014, al doilea cel mai ridicat rezultat din Europa, după Grecia, ceea ce înseamnă că aproximativ 600.000 de români au urmat un astfel de tratament.
„Înainte de a discuta despre automedicaţie, aş dori să subliniez că antibioticele salvează în continuare vieţi, chiar în epoca rezistenţei bacteriene, şi multe dintre procedurile medicale moderne nu s-ar putea realiza fără ele”, precizează Mihaela Moşneguţu, directorul medical al companiei Antibiotice, cel mai mare producător de pe plan local în acest segment de medicamente, cu procesul de producţie aflat integral în România. În opinia ei, este responsabilitatea fiecăruia din noi – autorităţi, medici, farmacişti, pacienţi, companii farmaceutice, companii din agricultură şi zootehnie – să păstrăm eficacitatea antibioticelor, astfel încât generaţiile viitoare să poată beneficia în continuare de tratamente adecvate ale bolilor infecţioase.
Este considerată un model de eleganţă, la fiecare apariţie a sa în public putând fi admirată pentru vestimentaţia impecabilă şi manichiura perfectă. Cu toate acestea, se pare că Ducesa de Cambridge este predestinată micilor accidente casnice la fel ca oricare dintre noi, aceasta putând fi surprinsă adesea cu un plasture pe mână sau în jurul degetelor.
Imaginea sa perfectă – fie că apare la un eveniment caritabil, fie că este în parc alături de copiii ei – este afectată de un leucoplast colorat înfăşurat pe câte un deget sau chiar lipit pe mână.
Debbie Reynolds, legendara actriţă hollywoodiană şi mama lui Carrie Fisher, care a interpretat-o pe prinţesa Leia în filmul “Star Wars”, a murit la vârsta de 84 de ani, în urma unui accident vascular cerebral, scrie Mediafax.
Potrivit Variety, actriţa a fost transportată la spitalul Cedars-Sinai în urma unei suspiciuni de accident vascular cerebral, la doar o zi după ce fiica sa, Carrie Fisher, a murit.
“A vrut să fie lângă Carrie”, a declarat fiul său, Todd Fisher pentru Vanity Fair.
Reynolds a fost o îndrăgită a Hollywood-ului în anii 1950 şi 1960, cu aspectul său american şi şarmul său, ea a reprezentat atmosfera acelei epoci. În afara apariţiei sale alături de Gene Kelly în filmul “Singin’ in the Rain”, aceasta mai este cunoscută pentru filmul din 1964, The Unsinkable Molly Brown, pentru care a primit o nominalizare la Premiile Oscar pentru cea mai bună actriţă.
Filmele SF sunt apreciate de un numar mare de fani ai genului si nu numai. Iata cateva dintre lansarile anului 2017 asteptate de catre cinefili.
Alien : Covenant
Desi Ridley Scott a revenit in mijlocul actiunii, pelicula Prometheus (2012) nu a avut rezultatele dorite. Noul film, care se apropie mai mult de seria originala Alien, arata déjà mult mai bine. Katherine Waterson si Danny McBride sunt in echipajul de pe nava spatiala Covenant, care arata ca paradisul, dar se dovedeste a fi un loc mult mai putin prietenos.
Annihilation
La doi ani dupa aparitia Ex Machina, Alex Garland si Oscar Isaac se intorc pe ecrane cu o noua poveste, a biologului (Natalie Portman) care se inroleaza pentru o « expeditie periculoassa, secreta, unde legille naturii nu se aplica ». Jennifer Jason Leight este, se pare, un psiholog care nu este de prea mare ajutor.
Blade Runner 2049
Intoarcerea lui Harrison Ford pe ecrane a fost bifata odata cu aparitia Star Wars, Trezirea Fortei, una cele mai asteptate lansari din 2015. De data aceasta Harrison va avea un rol in Blade Runner. Acesta este unul dintre filmele cu cel mai mare buget, dar detaliile sunt pastrate strict. Distributia include pe Ryan Gosling, Robin Wright, Jarad Leto si Dave Bautista.
The Dark Tower
Idris Elba si Matthew McConaughey sunt vedetele principale ale acestui film, adaptare dupa cărţile din seria “The Dark Tower” ale lui Stephen King. Primul este in rolul unui cavaler singuratic, iar al doilea il intruchipeaza pe un vrajitor viciat.
Geostorm
Parca ar fi in siajul Gravity, dar spatiul este o tema foarte des intalnita in filmele ce vor fi lansate in 2017. Gerard Butler este in fruntea afisului acestui film, la care lucreaza ca director de productie un veteran din echipa Independence Day. Butler intruchipeaza un personaj care vrea sa impiedice starnirea unei furtuni uriase, iar fratele sau descopera un plan de asasinat a presedintelui (Andy Garcia).
Ghost in the Shell
Scarlett Johansson face parte din distributia acestei pelicule bazate pe popular film de animatie cu acelaşi nume. În film se regăseşte şi franţuzoaica Juliette Binoche.
Kong : Skull Island
Nu este o continuare a filmului King Kong realizat de Peter Jackson, ci mai degraba un film infratit cu Godzilla. In distributie: Tom Hiddleston, Brie Larson, John Goodman si Samuel L Jackson.
Life
Nici din acest film nu lipseste spatiul. Ryan Reynolds si Jake Gyllenhall sunt printre astronautii care cultiva niste seminte descoperite pe Marte. La inceput sunt nerabdatori, apoi incantati, apoi foarte, foarte ingrijorati, cand descopera ca nu numai ca le este pusa in pericol viata ci si existenta pe Pamant.
Star Wars, episodul VIII
Încă un an, încă un film din universul Star Wars. Dacă în 2016 am avut Rogue One, în 2017 avem un nou episod din serie. Acesta este regizat de către Rian Johnson, cunoscut pentru filme ca Looper sau Brick.
Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.
Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.
Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.
Pentru 2016 cele mai inovatoare companii din România alese de Business Magazin sunt următoarele:
Lemet – O nouă categorie de produse
Premieră în tehnologia de ambalare din România
Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.
Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.
Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.
Pentru 2016 cele mai inovatoare companii din România alese de Business Magazin sunt următoarele:
Lemet – O nouă categorie de produse
Premieră în tehnologia de ambalare din România
O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.
BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.
După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.
Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.