BusinessMagazin

Tag: angajator

  • Ministerul Finanţelor dă detalii despre plata CAS din 2018 datorate de angajat, plătite de angajator

    „Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    În acest sens, „sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare”.

    Potrivit MFP, măsurile „nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator”. Totodată, „având în vedere şi scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea aşteptată de milioane de români a fost deja publicată. Este pentru prima oară când se întâmplă asta

    Legea aduce o serie de modificări importante Codului fiscal, clarifică unele măsuri, reformulează şi reglementează mai exact condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice.

    Una dintre modificări vizează eliminarea din sfera contribuabililor plătitori de impozit pe profit a asociaţiilor de proprietari care efectuează doar încasarea cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

    În plus, legea stabileşte crearea unui regim fiscal unitar pentru persoanele juridice care realizează venituri sub 500.000 de euro prin aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, scopul fiind acela de aducere în acest sistem şi a
    persoanelor juridice care desfăşoară activităţile aflate sub incidenţa impozitului
    specific. Măsura se aplică începând cu 1 august, fiind prevăzute reguli
    tranzitorii.

    O altă prevedere a legii este că la înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile se va avea în vedere o analiză a riscului fiscal pe care aceasta îl prezintă şi nu a intenţiei şi capacităţii persoanei impozabile de a desfăşura activitate economică. Aceleaşi principii vor fi avute în vedere şi în cazul anulării/înregistrării în scopuri de TVA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizie ŞOC de la Finanţe. Legea aşteptată de milioane de români a fost deja publicată. Este pentru prima oară când se întâmplă asta

    Abonamentele de sănătate suportate de angajator nu vor mai fi supuse impozitării pe venitul din salarii dacă au o valoare maximă de 400 de euro anual, potrivit legii 177/2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi publicată în Monitorul Oficial.

    Legea aduce o serie de modificări importante Codului fiscal, clarifică unele măsuri, reformulează şi reglementează mai exact condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice.

    Decizie ŞOC de la Finanţe. Legea aşteptată de milioane de români a fost deja publicată. Este pentru prima oară când se întâmplă asta

  • Guvernul introduce un nou tip de CONTRACT DE MUNCĂ

    ”Prin prezentul proiect de act normativ se va realiza flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii şi se vor stabili avantaje, atât pentru salariat, cât şi pentru angajator. Mai precis, pentru angajator se vor reduce costurile administrative în vederea închirierii spaţiilor, cheltuielile cu utilităţile, consumul de carburant, precum şi parcul auto. În ceea ce îl priveşte pe salariat, avantajele constau în eliminarea costurilor de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, precum şi libertatea alegerii locului de muncă şi valorificarea timpului de lucru, în vederea îmbunătăţirii echilibrului între viaţa profesională şi cea personală”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege iniţiat de Ministerul Muncii.

    Potrivit documentului, pentru categoriile de locuri de muncă în care se utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, proiectul de act normativ instituie un drept şi nu o obligaţie, în sensul stabilirii consensuale de către părţi a locului de desfăşurare a activităţii salariatului.

    În prezent, un element obligatoriu al contractului individual de muncă îl constituie locul muncii. Potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul introduce un nou tip de CONTRACT DE MUNCĂ

    ”Prin prezentul proiect de act normativ se va realiza flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii şi se vor stabili avantaje, atât pentru salariat, cât şi pentru angajator. Mai precis, pentru angajator se vor reduce costurile administrative în vederea închirierii spaţiilor, cheltuielile cu utilităţile, consumul de carburant, precum şi parcul auto. În ceea ce îl priveşte pe salariat, avantajele constau în eliminarea costurilor de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, precum şi libertatea alegerii locului de muncă şi valorificarea timpului de lucru, în vederea îmbunătăţirii echilibrului între viaţa profesională şi cea personală”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege iniţiat de Ministerul Muncii.

    Potrivit documentului, pentru categoriile de locuri de muncă în care se utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, proiectul de act normativ instituie un drept şi nu o obligaţie, în sensul stabilirii consensuale de către părţi a locului de desfăşurare a activităţii salariatului.

    În prezent, un element obligatoriu al contractului individual de muncă îl constituie locul muncii. Potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţările din Europa care taxează cel mai mult angajaţii. Ţara unde jumătate din salariu se duce la stat. Pe ce loc este România

    Rata de taxare de 38% aplicată salariilor brute primite de angajaţii români (în 2015) face ca România să se afle pe locul 13 în rândul celor 28 de state din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte „povara” reprezentată de contribuţiile sociale şi impozitele aferente salariilor. Cele mai mari niveluri de taxare a salariilor brute se aplică în state precum Belgia (49,5%), Ungaria (49%) sau Germania (45,3%), în timp ce niveluri foarte scăzute se regăsesc în Cipru (11,9%), Malta (19%) sau Irlanda (21%), arată datele Eurostat pentru anul 2015 (cele mai recente date disponibile).

    Astfel, la nivelul celor 28 de state membre ale UE, rata de taxare a salariilor brute este de 38,4%, puţin peste media din România din 2015. Datele Eurostat se referă la ponderea taxării salariilor brute obţinute de angajaţii care câştigă cel mult două treimi din nivelul salariului mediu pe economie, situaţie în care se află unu din patru angajaţi din România.

    „România este la mijlocul clasamentului UE în ceea ce priveşte ponderea taxării veniturilor angajaţilor. Problema în România nu este nivelul ridicat al contribuţiilor şi taxelor aferente salariilor, ci faptul că numărul de salariaţi în raport cu populaţia aptă de muncă este mic”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tinerii sub 21 de ani se angajează după sfatul mamei şi vor să lucreze într-o multinaţională

    Profesorii se situează doar pe locul al şaptelea în răspunsurile milenialilor români la această întrebare, în timp ce, la nivel global, ei sunt în top 3 „influenceri” în ceea ce priveşte alegerea angajatorului, arată rezultatele studiului EY România – Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017.

    „Barometrul EY arată că, în România, angajaţii actuali ai unei companii influenţează în cea mai mare măsură deciziile generaţiei Z în privinţa viitorului angajator. Părerea lor este mai importantă decât cea a membrilor familiei sau a consilierilor specializaţi, ceea ce înseamnă că organizaţiile sunt cele care deţin pârghiile ce antrenează interesul noilor generaţii faţă de ele, cum ar fi employer branding şi implicarea propriilor angajaţi”, precizează Andreea Mihnea, HR Director EY România.

    Barometrul încrederii angajaţilor în companii, realizat de EY România în parteneriat cu Hipo, analizează aspecte legate de nivelul de încredere al angajaţilor în angajator, în şeful direct şi în echipă. Studiul are la bază răspunsurile a peste 1.500 angajaţi cu normă întreagă, provenind din mediul urban, dintre care 72% au vârste cuprinse între 21 şi 35 de ani, 24% între 36 şi 50 de ani iar 4% au peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, în premieră, la 830 de tineri cu vârsta sub 21 de ani (generaţia Z).

    Tinerii valorizează stabilitatea locului de muncă

    Generaţia Z va avea încredere în alegerea primului loc de muncă în firmele care oferă oportunităţi de învăţare şi avansare în carieră (94%) şi asigură stabilitate (80%). 

    Din punctul de vedere al încrederii în viitorul şef, aceiaşi tineri indică respectul ca fiind mai important decât oportunităţile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, dar şi comunicarea deschisă şi transparentă sunt importante pentru 80% dintre respondenţi.

    Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinaţională. Cei mai mulţi dintre membrii generaţiei Z care au răspuns chestionarului preferă să lucreze într-o firmă privată (63%), în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public.

    Lipsa unui leadership puternic determină pierderea încrederii angajaţilor români în companii

    Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, comparativ cu lipsa unei compensaţii corecte la nivel global. Pentru angajaţii români, percepţia lipsei unei compensaţii juste şi inegalitatea oportunităţilor de salarizare şi promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre răspunsuri.

    Un nivel de încredere ridicat în companie influenţează în cea mai mare măsură mulţumirea angajatului la locul de muncă (62%), nivelul de retenţie în companie (60%) şi dispoziţia de a inova şi de a contribui cu idei noi la locul de muncă (54%).

    Pe de altă parte, un nivel scăzut de încredere creşte cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75%), la distanţă mare faţă de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar şi implicarea şi productivitatea mai reduse.

    Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi corect pentru succesul angajatorului

    Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi pentru succesul companiei, în timp ce 63% cred că directorul general şi ceilalţi executivi, împreună cu acţionarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă.

    Doar 14% dintre angajaţi au încredere că firma la care lucrează îi plăteşte corect în raport cu piaţa şi colegii, în timp ce 40% cred foarte puţin acest lucru sau deloc.

    Nivelul de încredere scade şi mai mult dacă îl analizăm relativ la recompensarea performanţei cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenţi consideră că nu va fi promovat şi nu va primi mărire de salariu în acest an, în timp ce aproape unul dintre trei are foarte puţină încredere în acest lucru.

    Unul din patru angajaţi are foarte mare încredere în angajator

    Doar 24% dintre respondenţi au foarte mare încredere în angajator, ceea ce situează România mult sub media globală, de 46% după ţări ca Germania, China, SUA şi Marea Britanie.

    Se observă un nivel destul de redus al încrederii nu doar în angajator, ci şi în şef şi în echipă. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre respondenţi au cea mai mare încredere în echipă.

    Majoritatea angajaţilor români nu percep un impact major al digitalizării şi schimbărilor tehnologice asupra rolului lor în următorii ani, 32% considerând că vor fi afectaţi doar într-o mică măsură.

  • Cel mai mare angajator din textile din Vaslui ameninţă cu închiderea fabricii dacă salariul minim creşte cu 40%

    Intenţia guvernului PSD de a majora salariul minim pe economie cu 38% începând cu anul viitor (de la 1.450 de lei brut pe lună la 2.000 de lei brut pe lună) este văzută diferit de jucătorii din economice: cei care operează în lohn, cu marje reduse, ameninţă cu închiderea fabricilor în cazul acestei majorări; în schimb, alţii spun că măsura este benefică dacă stimulează consu­mul de produse româneşti.

    „Dacă salariul minim va creşte aşa cum s-a anunţat, noi vom închide fabrica, pentru că nu putem face faţă acestor costuri. Suntem de 22 de ani pe piaţă, avem 600 de angajaţi acum, iar pe întreaga platformă de aici lucrează peste 1.100 de angajaţi care vor rămâne fără loc de muncă dacă va creşte salariul minim la 2.000 de lei brut“, a spus Luiza Iacob, acţionar şi director al producătorului de confecţii Pancarprod din Vaslui, cel mai mare angajator din industria textilă din judeţ, care exportă produsele în Franţa.

  • Legea uceniciei a fost adoptată. Angajatorii primesc 250 de euro/lună pentru fiecare contract de ucenicie

    “Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1125 lei/lună (echivalentul în lei a 250 de euro/lună), bani proveniţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din fonduri europene structurale de investiţii – asistenţă financiară nerambursabilă acordată României”, potrivit proiectul iniţiat de Guvern modifică Legea nr.279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi Legea nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior.

    Potrivit proiectului de lege, angajatorii care încheie un contract de stagiu, pe toată perioada derulării acestuia, beneficiază la cerere, de o sumă în cuantum de 1350 lei/lună (echivalentul în lei a 300 de euro/lună), bani proveniţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în limita fondurilor alocate.

    Potrivit expunerii de motive, măsurile propuse vin în sprijinul angajatorilor care nu dispun de resurse financiare, în vederea stimulării angajării pe noi locuri de muncă, prin încheierea de contracte de ucenicie, respectiv prin încheierea de contracte de stagiu pentru absolvenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sven Marinus este noul CEO al Sodexo România

    Din noua funcţie, Sven Marinus îşi asumă responsabilitatea administrării şi gestionării operaţiunilor curente, precum şi direcţia strategică şi comercială a companiei în România. El s-a alăturat echipei Sodexo Benefits & Rewards în Belgia, în anul 2013, ocupând funcţia de director de vânzări, preluând ulterior şi rolul de customer service.

    În ultimii patru ani petrecuţi în Belgia, el a avut un aport important la dezvoltarea echipei de vânzări şi la creşterea profitabilă a business-ului, într-o perioadă în care au fost digitalizate două produse importante pe piaţă.

    Înainte de a se alătura echipei Sodexo, Sven Marinus a lucrat pentru Alfacam Group, Accor Services şi Brussels Airlines.

    Cardurile de masă Sodexo Gusto Pass pot fi utilizate în marile reţele de retail, în HORECA, dar şi în magazinele de proximitate. Voucherele de masă în format electronic au reglementări fiscale identice tichetelor de masă pe hârtie. Astfel, cu tichetele de masă Gusto Pass, indiferent de format, angajatorul şi angajatul beneficiază de 100% deductibilitate şi scutire de taxe. În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15 lei.

    Compania Sodexo, al 19-lea angajator mondial, a fost înfiinţată de către Pierre Bellon în 1966 în Marsilia, Franţa. Grupul operează în 80 de ţări cu peste 425.000 de angajaţi.