BusinessMagazin

Tag: analisti

  • ​Ce branduri din retailul de haine au perspective de creştere pe bursă în 2020. Analiştii Wells Fargo pariază pe Victoria’s Secrets şi spun că revânzarea va fi următorul mare „perturbator” din industria de retail

    Wells Fargo, una dintre cele mai mari bănci americane, pariază pe acţiunile companiilor din retail în 2020, printre favorite aflându-se L Brands, compania-mamă a brandului Victoria’s Secrets, şi The RealReal, un retailer secondhand de lux, potrivit Market Watch.

    După un an 2019 în care investitorii au căutat siguranţă în investiţii, analiştii Wells Fargo consideră că în 2020 aceştia sunt pregătiţi pentru un risc mai ridicat al strategiei investiţionale.

    “Vedem oportunitatea pentru investitori de a ‘juca ofensiv’ (în special la începutul anului 2020) prin revenirea la unele dintre numele depăşite care au stagnat în ultimele 12 luni”, transmit analiştii conduşi de Ike Boruchow.

    Victoria’s Secrets s-a luptat pentru recâştigarea publicului în ultimul an, acţiunile companiei scăzând cu circa 34% pe parcursul anului 2019. Compania-mamă s-a refocusat pe brandul de lenjerie intimă şi a anunţat că are în plan să închidă toate cele 23 de magazine Henri Badel precum şi platforma online după sărbătorile de iarnă.

    De asemenea, pentru a economisi bani, L Brands a anulat prezentarea de modă Victoria’s Secret Fashion Show pe fondul eforturilor de redresare a afacerii, precum şi în urma redeschiderii discuţiilor de listare a companiei Bath & Body Works de sub umbrela L Brands, precum şi a separării celor două branduri. În cel de-al patrulea trimestru al anului 2019, vânzările Bath & Body Works au crescut cu 9%, în timp ce vânzările Victoria’s Secrets au scăzut cu 7%.

    Acţiunile L Brands s-au apreciat La New York cu circa 8% în şedinţa de vinery, compania ajungând la o capitalizare de 4,8 miliarde de dolari.

    Banca californiană consideră că “revânzarea va fi următorul mare „perturbator” din industria de retail”, iar The Real Real, care se focusează pe retailul de lux, este pregătit să crească în 2020.

    “Estimăm că piaţa secondhand de lux la aproximativ 7 miliarde de dolari astăzi şi credem că singurul motiv pentru care piaţa de revânzare nu este deja mai mare se datorează lipsei de ofertă (inventar de aproape 200 de miliarde de dolari stă în dulapurile consumatorilor, însă doar 3% intră anual în consignaţie)”, spun analiştii Wells Fargo.

    Analiştii de la Wells Fargo mai pariază în 2020 pe retailerul outlet Burlington Stores, pe Deckers Outdoor Corp. (compania-mamă a brandului Ugg) şi pe retailerul britanic Asos.

    Pe de altă parte, Wells Fargo a ridicat ţinta de preţ pentru mai multe companii de modă pentru anul 2020, printre care G-III Apparel Group, compania-mamă a brandului Kalvin Klein (de la 27 de dolari la 42 de dolari), Designer Brands Inc, compania-mamă a DSW (de la 16 dolari la 20 de dolari) şi Capri Holdings Ltd., compania-mamă a Michael Kors (de la 35 de dolari la 47de dolari).

    Analiştii spun că Michael Kors a avut parte de provocări în ultimii doi ani, inclusiv o încetinire pe partea de en-gros şi că brandul Versace, cumpărat în septembrie 2018 de compania care deţine şi Michael Kors, este subapreciat.

    La polul opus, Wells Fargo a coborât ţinta de preţ pentru alţi retaileri. În cazul Signet Jewelers şi Hanesbrands, banca a redus ţinta de preţ de la 16 dolari la 12 dolari. Dacă vânzările brandurilor Champion, Fila sau Adidas (Hanesbrands) au avut un avânt determinat de revenirea în tendinţe a curentului retro, în ultima perioadă au fost mai degrabă caracterizate de o încetinire a creşterii. În urma retrogradării, acţiunile Signet au scăzut în prima şedinţă americană din an cu 13%, însă au un avans de 42% în ultimul an, iar acţiunile Hanesbrands s-au depreciat joi cu 2%, dar au plus 16,4% în ultimele 12 luni.

    Indicele SPDR S&P Retail ETF a crescut cu 11,4% în 2019. Spre comparaţie, indicele S&P 500 are un raliu de 33% în aceeaşi perioadă.

  • Analiştii financiari estimează pentru următoarele 12 luni deprecierea leului, la un curs de 4,86 lei/euro, şi diminuarea inflaţiei, în paralel cu majorarea ratelor de dobândă

    Moneda naţională s-ar putea deprecia în următoarele 12 luni până la un curs de 4,86 lei/euro, faţă de 4,77 lei/euro în prezent, în timp ce rata inflaţiei va coborî la 3,52% spre finalul lunii noiembrie 2020, potrivit estimărilor analiştilor financiari membri ai CFA România.

    Prognoza Băncii Naţionale a României (BNR) este că rata anuală a inflaţiei va fi de 3,8% la finele anului 2019, deasupra ţintei BNR de 2,5% plus/minus un punct procentual. Rata anuală a inflaţiei a urcat în noiembrie la 3,8%, după ce coborâse în octombrie la 3,4%. 

    Analişti financiari se aşteaptă şi la majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadentele scurte (ROBOR 3M) cât şi pentru cele lungi (obligaţiuni suverane cu scadenta 5Y denominate in RON), peste 66% si respectiv 61% dintre participantii la sondajul realizat trimestrial anticipând aceste evoluţii.

    În luna noiembrie, Indicatorul de de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a crescut faţă de luna anterioară cu 2,5 puncte până la valoarea de 56,9 puncte (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 12,6 puncte). Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

    Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut fata de luna anterioatra cu 3,8 puncte, până la valoarea de 68,8 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a crescut cu 13,2 puncte).

    Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 1,8 puncte pană la valoarea de 51 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 12,3 puncte).

    In ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 85% dintre participanţi la sindajul trimestrial anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8256, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8663.

    Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile  analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

     

  • Creşterea euro nu dă semne de oboseală: Cursul creşte din nou şi ajunge la un nou maxim istoric. Euro se apropie periculos de predicţiile sumbre ale analiştilor

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins miercuri al treilea minim istoric la rând în raport cu euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,7776 lei/euro, de la 4,7759 lei în sedinţa de marţi şi 4,7729 în cea de luni. Deprecierea faţă de şedinţa precedentă este de 0,04%.
    Joi, 14 noiembrie, cursul a fost de 4,7669 lei/euro, iar vineri a rămas practic în aceeaşi zonă, înregistrînd o scădere nesemnificativă la 4,7667 lei/euro.

    Minimul semnificativ anterior evoluţiei din ultima perioadă, de 4,7648 lei/euro a fost atins în data de 25 ianuarie, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018.
    Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie, scăderea fiind de circa 5 bani în perioada analizată.

    Banca Naţională a României se aşteaptă la o acomodare lentă a monedei naţionale în raport cu poziţia economiei, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
    Totodată, dolarul american a fost cotat de BNR la 4,3172 lei, în uşoară urcare faţă de referinţa din ziua anterioară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Economia Statelor Unite a încetinit uşor, dar mai puţin decât estimările analiştilor, în T3

    Economia Statelor Unite a încetinit uşor, mai puţin decât estimau analiştii, în cel de-al treilea trimestru al anului, pe fondul creşterii consumului şi a majorării exporturilor, care ar putea reduce temerile de recesiune ale pieţelor financiare, anunţă Reuters.

    Raportul Departamentului de Comerţ reduce posibilitatea ca Rezerva Federală să facă o nouă reducere a dobânzii de referinţă. Disputele comerciale cu China au erodat încrederea mediului de business, contribuind la a doua contracţie trimestrială la rând a investiţiilor de afaceri.

    Raportul privind PIB a fost făcut public cu câteva ore înaintea unei întâlniri de două zile a oficialilor Fed, aşteptările fiind pentru o nouă reducere, a treia în acest an, a ratelor dobânzilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Pierderile gigantului bancar Deutsche Bank continuă: Nemţii anunţă pierderi de peste 800 milioane euro

    Gigantul bancar Deutsche Bank a raportat miercuri piederi nete de 832 milioane de euro pentru al treilea trimestru din 2019, mai mari decât aşteptau analiştii, în contextul în care banca trece printr-un plan masiv de restructurare, potrivit CNBC.

    Analiştii se aşteptau la pierderi de 778 milioane euro, versus 832 milioane euro înregistrate de bancă, potrivit datelor Refinitiv.

    Comparativ cu anul trecut, Deutsche Bank a raportat în T3 2018 un profit net de 229 milioane de euro, însă este de precizat că în T2 2019 a înregistrat pierderi de 3,15 miliarde euro.

    Veniturile nete totale s-au situat la 5,3 miliarde euro în al treilea trimestru din 2019, în comparaţie cu venituri de 6,2 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „În ciuda faptului că am lansat cel mai cuprinzător plan de restructurare din ultimele două decenii, am livrat profit pe cele patru segmente de core business în timpul trimestrului, am crescut creditarea şi am majorat şi portofoliul de active în gestiune”, spune Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank.

    Creditorul german încearcă să îşi revină încă de la criza financiară din deceniul trecut, şi de la pierderile acumulate în următorii ani de după criza din 2008, când s-a format criza creditului în zona euro.

    Mai mult, banca a fost lovită de amenzi de miliarde de dolari, s-a confruntat cu competiţia în creştere, cu o cotă de piaţă mai scăzută atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de investiţii, precum şi cu o serie de schimbări de management.

    Anul acesta Deusche Bank a anunţat un plan masiv de restructurare în încercarea de a readuce businessul la viaţă. În acelaşi timp, Sewing a anunţat că banca renunţă la diviziile globale de tranzacţionare, reduce dimensiunea businessului de investiţii şi restructurează mii de poziţii.

    Banca germană a anunţat că va concedia 18.000 de persoane la nivel global până în 2022. La finalul T3 2019, Deutsche Bank avea 89.958 de angajaţi, cu 5% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

     

  • Avertismentul analiştilor. La cat va ajunge euro în următoarele 12 luni. Moneda europeană va exploda

    Moneda naţională se va deprecia în următoarele 12 luni, la o medie de 4,84 lei/euro, în timp ce rata inflaţiei s-ar putea situa în octombrie 2020 la 3,82%, arată estimărilor analiştilor financiari.

    Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a crescut în septembrie faţă de luna anterioară cu 4,8 puncte, până la 47,6 puncte, în timp ce comparativ cu septembrie 2018 a scăzut cu 2,9 puncte. Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului. Indicatorul condiţiilor curente a crescut faţă de august cu 3,6 puncte, până la valoarea de 65,3 puncte, iar faţă de septembrie 2018 a crescut cu 3,1 puncte. Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 5,4 puncte, a valoarea de 38,7 puncte, iar faţă de aceeaşi luna a anului anterior, a scăzut cu 5,9 puncte.

    Peste 75% dintre participanţi la sondajul CFA se aşteaptă la o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7967 lei/euro, în timp ce pentru 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8471 lei/euro.

    De asemenea, analiştii anticipează majorarea primei de risc a României; peste 70% dintre participantii la sondaj anticipeaza majorarea pretului CDS pentru Romania).

    Indicatorul de Incredere Macroeconomică, lansat de catre Asociaţia CFA România în luna mai 2011, cuantifică anticipaţiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

     

     

     

  • Opinie – Maxim Frolov, vicepreşedinte vânzări globale, Kaspersky Lab: Cinci greşeli care transformă trainingul de securitate cibernetică din companii într-o pierdere de bani

    În ciuda acestor estimări, unele companii sunt sceptice în ceea ce priveşte instruirea personalului în domeniul securităţii cibernetice. Mai exact, reprezentanţii lor cred că oamenii, fie că sunt conştienţi de potenţiale ameninţări, fie că nu sunt, vor face mereu greşeli. Nu este o risipă din banii companiei să investească în cursuri care nu generează rezultatele dorite?
    Adevăratul scop al instruirii în domeniul securităţii cibernetice este mai mult decât simpla conştientizare, este să schimbe comportamentul online al unui angajat, nu doar să informeze despre ameninţări şi măsuri.
    Bazându-ne pe mai mult de 20 de ani de cercetări în domeniul cibernetic şi furnizând servicii de securitate pentru a elimina „factorul uman“ dintre ameninţările cibernetice, am constatat că următoarele cinci greşeli pot face ca formarea în domeniul securităţii informatice să nu aibă rezultatele dorite.

    Formatul ineficient
    Învăţarea şi dezvoltarea în cadrul unei companii pot veni sub diferite forme: o prelegere ţinută de un angajat ori de un vorbitor extern sau un curs pe calculator. Un format de curs care se potriveşte unei firme s-ar putea să nu meargă pentru alta, astfel încât companiile ar trebui să aleagă un format care s-a dovedit eficient pentru atingerea unui anumit set de competenţe.
    Din experienţa noastră, o prelegere plictisitoare nu este potrivită pentru un curs de formare menit să îmbunătăţească abilităţile practice ale angajaţilor în materie de securitate cibernetică. Folosind un format online, puteţi îmbina mai multe tipuri de conţinut (video, text, teste) şi adăuga elemente de gamificare care transformă o lecţie dintr-o obligaţie plictisitoare în ceva mult mai amuzant şi interactiv. Mai mult, un curs online le permite angajaţilor să progreseze în ritmul propriu şi să dedice mai mult timp subiectelor complicate. Aceste lucruri sunt aproape imposibile atunci când angajaţii participă la cursuri tradiţionale.
    Aceeaşi calificare pentru toate rolurile
    Există convingerea că responsabilitatea securităţii informatice a unei companii le aparţine tuturor, deoarece acţiunile oricui pot afecta întreaga companie. Aşadar, este tentant să introduci cursuri de conştientizare în domeniul securităţii, cu scopul de a transforma fiecare angajat într-un profesionist în securitate cibernetică.
    Cu toate acestea, conţinutul unui curs de formare în domeniul securităţii, care ar fi util pentru anumiţi angajaţi, depinde de sistemele şi informaţiile pe care le au la dispoziţie. Să înveţi oamenii nişte lucruri pe care nu le vor folosi niciodată (în special la locul de muncă) nu este eficient din punctul de vedere al costurilor. Pur şi simplu, pentru a evita atacurile în masă, toată lumea ar trebui să ştie cum să identifice site-urile evident periculoase, cum ar fi cele care solicită actualizarea software-ului. Personalul care are acces la informaţii sensibile şi la sistemele de importanţă critică pentru afacere ar trebui să participe la un curs mai avansat şi să poată recunoaşte mesajele false personalizate.

    Excesul de informaţii
    Adesea, formarea în domeniul securităţii este concepută pentru a acoperi simultan toate subiectele importante. Însă acest tip de format nu produce mari schimbări de comportament, deoarece este puţin probabil să fie asimilate toate informaţiile.
    Conţinutul este reţinut cel mai bine atunci când este livrat în module mici. Dacă o lecţie scurtă (care nu va consuma mult din timpul de lucru) este dedicată unui singur subiect şi oferă un număr rezonabil de doze de informaţie, este mult mai probabil ca oamenii să poată să reţină cum ar trebui să reacţioneze în cazul unei anumite ameninţări.

    Lipsa de practică şi repetiţie
    Uneori există conţinut bun în traininguri, dar nu este memorat aşa cum ar trebui din cauza lipsei de repetiţie. Se ştie, însă, că repetiţia e mama învăţăturii.
    Cursurile de instruire în domeniul securităţii au adesea un public neinteresat, care poate ascultă instrucţiunile, dar nu este motivat să le înveţe. Companiile ar trebui, prin urmare, să ţină cursuri care fac ca subiectele să fie uşor de reţinut, subliniind aspectul cel mai important de mai multe ori. De exemplu, pentru a evidenţia importanţa parolelor complexe, acest subiect ar trebui să fie consolidat şi menţionat de mai multe ori pe tot parcursul cursului: în lecţii despre protecţia informaţiilor sensibile, social media, e-mail etc.

    Lipsa relevanţei pentru viaţa reală
    Modalitatea de rezolvare a problemei reprezentate de angajaţi poate părea evidentă – creşterea gradului de conştientizare şi informarea acestora cu privire la regulile şi politicile generale de securitate informatică. Din nefericire, această strategie nu va funcţiona atunci când scopul ar trebui să fie schimbarea comportamentului.
    Majoritatea angajaţilor nu au o pregătire în domeniul securităţii sau în IT, în general. Este posibil, prin urmare, să nu înţeleagă ce ar trebui să facă, dacă îi sfătuim să-şi menţină aplicaţiile actualizate şi să fie atenţi la deschiderea anexelor de e-mail suspecte. Pentru a depăşi această barieră de comunicare, pregătirea ar trebui să se realizeze prin simularea situaţiilor potenţiale cu care un angajat s-ar putea confrunta – cum ar fi lucrul cu e-mailuri sau navigarea pe internet în căutarea unui site pentru a-şi descărca serialele preferate.Pentru a avea succes, instruirea în domeniul securităţii informatice trebuie să se desfăşoare într-un mod care nu numai că acoperă toate subiectele esenţiale, ci le face uşor de înţeles şi de reţinut.
    Atunci când angajaţii sunt obligaţi să-şi petreacă ore întregi în sesiuni de training, pe un subiect care nu face parte din responsabilităţile lor, poate fi dificil pentru companii să se asigure că aceştia preiau recomandările. În schimb, dacă trainingul nu durează prea mult şi este uşor de înţeles, este mult mai probabil să ducă la un număr mai mic greşeli şi la o mai bună securitate.

  • Uber anunţă astăzi rezultatele trimestriale, iar analiştii se aşteaptă la un dezastru: Pierderi de 5 miliarde de dolari în trei luni

    Investitorii se pregătesc pentru rezultatele trimestriale ale companiei Uber Technologies, iar analiştii consideră că firma de ridesharing urmează să raporteze pierderi trimestriale de 5 miliarde de dolari pentru T2, potrivit Bloomberg.

    În baza datelor agregate de Bloomberg, analiştii se aşteaptă la pierderi nete de 5,27 miliarde dolari. Din acest total, pierderi de 3,5 miliarde dolari ar fi generate de schema de compensare gândită odată cu listarea la bursă.

    Totuşi, acesta din urmă este un cost de rutină pentru companiile care abia şi-au început drumul bursier – deşi în cazul Uber nivelul este mult mai mare din cauza dimensiunii companiei – iar investitorii ar putea să treacă cu vederea.

    Provocarea cu care se confruntă Uber în acest moment este să demonstreze că aceste rezultate reprezintă o anomalie şi nu un semn cu privire la o problemă gravp.

    Investitorii vor fi extrem de atenţi în cadrul raportărilor de joi dupamiază la nivelul pierderilor ajustate, care exclud dobânzi, taxe şi costurile de compensare. Chiar şi după acest calcul, analiştii se aşteaptă ca pierderile din al doilea trimestru să fie în creştere cu 74%, la 979 milioane dolari.

     

  • Cel mai mare examen din breasla analiştilor financiari: Peste 250.000 de candidaţi dau examenul pentru certificarea CFA în acest weekend

    Un nou val de analişti financiari certificaţi CFA se naşte în acest weekend, cu un număr record de peste 250.000 de candidaţi înregistraţi pentru examen, potrivit Bloomberg.

    Testul Nivel 1, primul dintre cele trei care trebuie promovate pentru a obţine calificarea, cuprinde 240 de întrebări într-un examen de şase ore, pe subiecte care variază de la investiţii în acţiuni şi psihologie de piaţă, până la obligaţiuni şi derivate.

    Anul trecut, mai puţin de jumătate dintre candidaţi au trecut de prima etapă, potrivit Institutului CFA din Charlottesville, Virginia, SUA.

    Obţinerea certificării „este un proces foarte riguros, şi doar unul din cinci candidaţi reuşeşte să o obţină”, spune Paul Smith, CEO-ul CFA Institute.

    În 2018, un număr de 156.752 candidaţi au participat la prima etapă, cu o creştere de 19% generată de regiunea Asia-Pacific. Peste 23.000 de oameni au dat acest examen în China în luna decembrie.

    Pentru candidaţii actuali, întrebările pe instrumente cu randament fix şi derivate sunt cele mai dificile, potrivit lui Alex King, director CFA, citat de Business Insider.

     

     

     

  • Cursul leu-euro: Analiştii CFA estimează deprecierea cursului la 4,84 lei/euro în 12 luni

    Cititi mai multe pe www.zf.ro