BusinessMagazin

Tag: Ambasador

  • Ambasadorul Franţei: Controalele financiare trebuie să fie ţintite, nu generalizate, pentru a nu bloca sistemul

     Controalele Curţii de Conturi sunt parte a luptei împotriva corupţiei, dar ar trebui să vizeze marile proiecte de infrastructură şi lucrările publice, aşa cum se întâmplă în Franţa, crede ambasadorul Philippe Gustin.

    În Franţa, controlul făcut Curtea de Conturi “nu vizează, în general, decât 4-5% din acţiuni”. “Nu mai mult. Dar ţintite bine: lucrările publice, marile proiecte de infrastructură şi se ajunge prin acest control la schimbarea obiceiurilor. Şi acest mecanism de control, care există şi în România, trebuie dezvoltat de o manieră mult mai ţintită. În discuţii, inclusiv cu miniştri însărcinaţi cu această chestiune, am spus că ideea nu este de a controla totul, pentru că nu e posibil, ci de a controla lucruri sensibile, într-un mod aleatoriu, să fie o surpriză. Acesta e controlul. O zi verificăm asta, mâine controlăm asta, poimâine asta şi într-un mod puţin difuz.

    Dacă vreţi să controlaţi totul, veţi bloca totul. Veţi bloca sistemul. Şi ceea ce se întâmplă, din nefericire, uneori în România este că totul se opreşte. În proiecte, mai ales de infrastructură, se opreşte, se blochează totul şi asta nu e bine. Merg mai bine controalele aleatorii, bine ţintite, decât controale generalizate care, în cele din urmă, riscă să blocheze sistemul”, a declarat diplomatul francez, fost prefect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Franţei: Vreau ca Bucureştiul să-şi păstreze clădirile vechi, sunt excepţionale

     Ambasadorul Philippe Gustin a povestit că Bucureştiul a fost, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, “un paradis” pentru arhitecţi, întrucât erau bani mulţi din petrol şi a existat “o voinţă de a construi în mod vizibil, ostentativ şi astfel numeroşi arhitecţi au lucrat în România”.

    “Relaţiile dintre ţările noastre erau deja foarte strânse şi mai mult de jumătate din arhitecţii (60%) care au fost la Bucureşti, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, au studiat în Franţa, la Beaux Arts, sau erau francezi. Un procent mic, circa 10% erau francezi. Dar aceşti arhitecţi francezi, precum Paul Gottereau, au avut şansa de a construi marile clădiri ale Bucureştiului: Ateneul, CEC. Aceste clăduri care sunt foarte vizibile. Au fost şi arhitecţi germani în număr mai mare, au fost şi arhitecţi olandezi.

    Această clădire (reşedinţa Franţei) a fost construită de un arhitect olandez. Aceştia au fost mai numeroşi dar au realizat clădiri mai mici. Acest amestec, acest melting-pot de arhitecţi şi banii care au fost au dus la construirea acestui oraş care seamănă mult cu Parisul, şi ca urmare a faptului că în Bucureşti, un oraş nou, a fost copiat sistemul baronului Osman, cu bulevarde largi, şi asta a contribuit la renumele de Micul Paris”, a explicat Gustin faptul că Bucureştiul era supranumit în acea epocă “Micul Paris”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Chinei în România: Se fac studii pentru a se începe cât mai curând proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti

    Ambasadorul Chinei în România, Yuzhen Huo, a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la finalul unei întâlniri cu primarul Emil Boc, că proiectul de construire a hidrocentralei va fi implementat “pas cu pas”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Din punct de vedere economic, vom încuraja în continuare proiectul construirii hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Anul trecut a fost semnat un contract de intenţii privind acest proiect de cele două părţi, iar ambele guverne acordă o importanţă deosebită implementării acestui proiect. Acum are loc un proces de discuţii aprofundate, se fac studii pentru a se începe cât mai curând proiectul. În noiembrie 2013, premierul chinez a vizitat România, iar acest proiect constituie un rezultat al vizitei şi acum avem sarcina să implementăm acest proiect. Acest proiect va fi implementat pas cu pas”, a spus diplomatul chinez.

    Emil Boc a declarat, la rândul său, că proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti l-a prezentat autorităţilor chineze încă din anul 2011.

    “Am discutat cu doamna ambasador despre investiţiile pe care, sperăm, China să le facă în România, şi în special în judeţul Cluj. Este vorba despre proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, pe care l-am pus pe masa Guvernului chinez încă din august 2011, iar acum suntem într-o fază destul de avansată, sperăm să se poată concretiza”, a afirmat Boc.

    Proiectul construirii unei hidrocentrale la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, este estimat la peste un miliard de euro.

    Compania de proiect care ar urma să construiscă hidrocentrala Tarniţa, judeţul Cluj, proiect de peste 1,1 miliarde euro, ar putea fi formată, într-o primă fază, din toţi marii producători de energie detinuţi de stat.

    “În prima fază, compania de proiect ar urma să fie formată din producătorii de stat. Apoi, printr-o majorare de capital, pachetul majoritar ar urma să revină unor investitori străini”, declarau, în noiembrie, pentru MEDIAFAX surse din Departamentul pentru Energie.

    Reprezentanţii statului român au avut discuţii cu oficialii companiei Sinohydro din China pentru atragerea în acest proiect.

    Cei mai mari producători de energie controlaţi de stat sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia.

    Ideea construcţiei hidrocentralei de la Tarniţa datează din timpul regimului comunist.

  • Experţii ruşi exclud ipoteza otrăvirii lui Yasser Arafat: A murit din cauze naturale. Ambasadorul palestinian: Investigaţia continuă

     “Yasser Arafat a murit din cauze naturale, nu ca rezultat al iradierii”, a declarat Vladimir Uiba, directorul Agenţiei federale ruse pentru analize biologice. La aceeaşi concluzie au ajuns şi specialiştii francezi.

    Investigaţia în cazul morţii lui Yasser Arafat continuă

    Ancheta în cazul morţii fostului lider palestinian Yasser Arafat continuă, afirmă ambasadorul palestinian la Moscova, Faed Mustafa, citat de agenţia RIA Novosti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Cehiei în România: Aderarea la Schengen şi MCV nu ar trebui interconectate

    Ambasadorul Republicii Cehe în România, Jiří Šitler, a declarat, luni, după o vizită la Prefectura Mureş, că aderarea României la Spaţiul Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar trebui interconectate, “pentru că sunt două lucruri separate” şi că aceasta este poziţia întregii clase politice din Cehia.

    “Este ceea ce am declarat întotdeauna, că toate condiţiile tehnice sunt îndeplinite şi asta este important, pentru că cerinţele politice nu făceau parte din înţelegere. Desigur, există şi celelalte procese, cum sunt Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care sunt importante de discutat, dar în opinia noastră nu ar trebui interconectate, pentru că sunt două lucruri separate. Am avut alegeri, recent, în Cehia şi poziţia nu s-a schimbat, toate partidele, inclusiv noul guvern, au rămas cu aceeaşi poziţie în această privinţă”, a spus ambasadorul.

    El a apreciat totodată că “e timpul să dispară” constrângerile legate de libera circulaţie a forţei de muncă şi a persoanelor din România şi Bulgaria în spaţiul UE, întrebat fiind despre opoziţia unor lideri europeni faţă de ridicarea, din 2014, a restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor pe piaţa UE.

    Ambasadorul a subliniat că libertatea circulaţiei forţei de muncă şi a persoanelor este un drept fundamental în UE.

    “Cred că libera circulaţie a forţei de muncă este un fundament de bază al UE, deci nu trebuie să existe tranziţie deloc în această privinţă şi cred că este timpul să dispară aceste constrângeri. În ceea ce priveşte Cehia şi cetăţenii cehi, nu este de o importanţă fundamentală pentru noi, pentru că nu sunt mulţi cetăţeni cehi care să plece să lucreze în alte state membre, ei preferă să stea acasă. La ora actuală avem mai mulţi cetăţeni străini din UE în Cehia la lucru decât cetăţeni cehi în alte ţări ale UE, deci direcţia e clară. Ca şi principiu, libertatea circulaţiei forţei de muncă şi a persoanelor este un drept fundamental al UE. Avem şi noi mulţi români care lucrează în Cehia şi aşa trebuie să fie”, a arătat ambasadorul.

    Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile, declara, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.

    “În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile”, declara Dailis Alfonsas Barakauskas, la conferinţa de presă de la finalul reuniunii JAI de joi.

    România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.

    Titus Corlăţean declara că România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la Schengen, iar autorităţile de la Bucureşti nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, astfel că au transmis europenilor că aşteaptă să fie anunţate când va exista consens pentru primirea în acest spaţiu.

    “Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi”, declara, vineri seară, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

    În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două ţări în Schengen, dar în realitate este vorba de “situaţa socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani”. Realitatea ţine de faptul că “prestaţia, poate, a anumitor guverne faţă de aşteptările propriilor cetăţeni nu produce acele rezultate de creştere economică, de mai mult confort în societatea respectivă”, mai spunea Corlăţean.

  • Noul ambasador al României în SUA şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Obama

    În cadrul schimburilor de mesaje care marchează o asemenea ocazie, noul ambasador român a subliniat privilegiul special şi provocările pozitive care vor marca mandatul său, pornind de la stadiul excepţional atins de relaţiile bilaterale româno-americane, substanţiate şi consolidate definitiv de Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, se arată într-un comunicat MAE remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

    “«Mă consider deosebit de norocos», a declarat ambasadorul român, «că am prilejul să exercit acest mandat într-o perioadă de dezvoltare fără precedent a cooperării bilaterale politice şi militare. Accesul trupelor americane la facilităţile româneşti de antrenament, achiziţionarea avioanelor de luptă F-16 şi utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu ca unul din principalele puncte de transfer în procesul de relocare a forţelor SUA din Afganistan, dar mai ales recenta lansare oficială a lucrărilor la sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu reprezintă tot atâtea dovezi istorice şi strategice ale angajamentului profund al celor două ţări în consolidarea parteneriatului strategic româno-american şi susţinerii contribuţiei comune la securitatea şi stabilitatea regională»”, relatează MAE.

    În menţionarea elementelor de mandat propriu, ambasadorul Buga a insistat şi asupra priorităţii pe care o va acorda valorificării uriaşului potenţial economic şi comercial: “Angajamentul personal pe care îl asum la începutul misiunii mele în SUA este de a munci cu toată energia de care sunt capabil pentru extinderea şi consolidarea schimburilor comerciale şi relaţiilor economice bilaterale în general, inclusiv prin încurajarea şi facilitarea investiţiilor şi a transferului de tehnologie, precum şi pentru întărirea cooperării ştiinţifice, în domeniul educaţiei şi schimburilor culturale”.

    De asemenea, Iulian Buga a insistat asupra aşteptărilor fireşti ale românilor privind accesul acestora în SUA. Mulţumind preşedintelui Barack Obama pentru susţinerea publică în acest sens, noul ambasador a declarat: “Îmi asum angajamentul de a lucra neobosit cu Guvernul Statelor Unite şi cu Congresul SUA în vederea includerii României în programul Visa Waver cât mai curând posibil, ceea ce ar reprezenta un gest natural şi simbolic adresat unuia dintre cei mai statornici şi devotaţi aliaţi ai Statelor Unite”.

    Anterior preluării mandatului la Washington, Iulian Buga a fost ambasador al României în Irlanda (2009-2013) şi în Regatul Ţărilor de Jos (2001-2007), unde a deţinut şi funcţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice.

    Iulian Buga a mai fost propus în 2007 pentru ocuparea postului de ambasador la Washington de fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu, însă preşedintele Traian Băsescu nu a acceptat la acel moment nominalizarea acestuia.

    Preşedintele Traian Băsescu a semnat în 16 octombrie decretul privind acreditarea lui Iulian Buga în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statele Unite ale Americii.

  • Italia va ajuta România să adere la Spaţiul Schengen, afirmă ambasadorul român la Roma

    “Începutul mandatului meu intervine într-un moment în care relaţiile bilaterale dintre România şi Italia sunt excelente şi au ajuns la maturitate deplină. (…) Relaţiile dintre România şi Italia se bazează pe afinităţi culturale şi istorice şi pe idealuri comune”, în cadrul unui parteneriat strategic consolidat, a subliniat Dana Constantinescu într-un interviu acordat agenţiei de ştiri TMNews.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polemica privind spionajul american se extinde în Asia

     Ambasadorul australian Greg Moriarty a avut o scurtă întâlnire în cursul dimineţii cu un oficial de rang înalt al Ministerului pentru Afaceri Externe la Jakarta. “A fost o reuniune bună”, a declarat el presei, care îl aştepta la ieşire.

    Diplomatul era convocat după afirmaţiile revistei germane Der Spiegel şi ale cotidianului australian The Sydney Morning Herald (SMH), potrivit cărora ambasadele australiene în Asia au fost folosite de serviciile de informaţii americane pentru a intercepta date, în special pe Internet.

    Acest sistem face parte dintr-o vastă reţea internaţională de spionaj dezvăluită de Edward Snowden, fost consultant al Agenţiei de Securitate Naţională americană (NSA), şi care generează o polemică între Europa şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prinţul Charles: România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră

     Premiera de gală a celei de-a treia părţi a seriei documentare “Wild Carpathia” a avut loc miercuri seară, la hotelul Pullman din Bucureşti. La eveniment au participat numeroase personalităţi, între care ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri, Maria Grapini, ministrul Mediului, Rovana Plumb, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    În cadrul evenimentului, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, a spus că este foarte bucuros să fie alături de cei prezenţi la manifestare pentru a sprijini acest proiect româno-britanic, “care are scopul să protejeze şi să promoveze cel mai frumos peisaj de pe continentul Europei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasador ucrainean: AGRI este un proiect splendid, dar fără Turkmenistan nu are nicio şansă

     “Când am auzit prima oară de proiectul AGRI l-am considerat splendid. În continuare cred că este un proiect foarte bun, dar fără includerea Turkmenistanului nu are cum să funcţioneze. Azerbaijanul are rezerve limitate de gaze”, a afirmat Korsunsky într-o conferinţă pe tema resurselor energetice din zona Mării Negre, organizată la Bucureşti.

    Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro