BusinessMagazin

Tag: alocare

  • CORIGENŢI la educaţie. România a alocat CELE MAI MICI cote din PIB pentru educaţie şi sănătate în 2015

    Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.

    Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.

    Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a majorat cu 7% bugetul destinat apărării

    Bugetul militar chinez ajunge astfel la nivelul de 1.040 de miliarde de yuani (152 de miliarde dolari), relatează agenţia oficială China Nouă.

    Cifrele fugurează în proiectul de buget pe anul 2017, aflat în dezbaterea sesiunii Congresului Partidului Comunist chinez.

    “Cea mai mare parte a acestui buget va fi alocată apărării naţionale şi reformelor militare”, a explicat un oficial guvernamental chinez.

  • Guvernul a stabilit ce locuinţe se pot cumpăra prin Programul “Prima Casă”

    Programul ”Prima casă” 2017 va avea alocat, conform strategiei, un plafon total de garantare de 2,67 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei reprezintă plafonul nou alocat printr-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, restul de 175,5 milioane lei reprezentând diferenţa rămasă nealocată sau neutilizată din anul 2016.

    Normele metodologice de implementare a programului „Prima casă” au fost modificate în şedinţa de luni astfel încât să fie armonizate cu modificările aduse acestui program prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2016.

    Astfel, se introduce un nou set de definiţii ale locuinţelor care se pot achiziţiona/construi prin Program. Prin locuinţă nouă, în sensul Programului “Prima casă”, se înţelege orice imobil care respectă cerinţele pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat. Locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat, vor fi asimilate locuinţelor noi, conform unui comunicat de presă al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Prima Casă”: 175,5 milioane de lei, bani neutilizaţi în 2016 pentru garantare, transferaţi în 2017

    Din plafonul de 2,94 miliarde de lei alocat în 2016 programului ”Prima Casă” au rămas neutilizaţi 175.507.153,88 lei, disponibili pentru emiterea de garanţii în anul 2017. Acest plafon de garantare neutilizat permite finanţatorilor să acorde credite ”Prima casă” în valoare totală de 351.014.307,76 de lei, se arată într-un comunicat la Ministerului de Finanţe.

    Pentru garanţiile care se acordă în semestrul I al anului 2017, nivelul comisionului este de 0,45% pe an, în scădere de la 0,49% cât a fost anul trecut, aplicat la soldul garanţiei acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului.

    Ministerul Finanţelor Publice a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care propune un plafon de garantare în valoare de 2,5 miliarde de lei pentru anul 2017. Proiectul se află în consultare publică şi urmează să fie supus aprobarii Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Buget: SRI şi Preşedinţia vor primi mai puţini bani, iar MApN – mai mulţi decât în proiectul iniţial

    Sumele alocate în noul proiect de buget, publicat vineri pe site-ul Ministerului Finanţelor, sunt mai mici decît cele alocate prin proiectul anterior pentru Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Administraţia Prezidenţială, dar sunt mai mari pentru Ministerul Apărării (MApN).

    În proiectul anterior, publicat pe 23 ianuarie, SRI avea alocat un buget de 1,88 miliarde de lei, dar în proiectul actual acest buget a scăzut la 1,70 miliarde de lei.

    Administraţia Prezidenţială, de asemenea, are un buget redus de la 46,3 milioane de lei în forma iniţială la 41 de milioane de lei în forma actuală.

    Ministerul Apărării, în schimb, a primit 16,3 miliarde de lei prin noua formă a proiectului de buget, faţă de 11,02 miliarde de lei în vechea formă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZĂ! Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro