În ceea ce priveşte codurile penale, Curtea Constituţională a admis pe 29 iulie sesizările de neconstituţionalitate formulate de PNL – USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament. Curtea a transmis că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile CCR incidente în materie penală.
La o zi distanţă preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a declarat că va propune desfiinţarea Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de Florin Iordache, cea care a modificat codurile penale. Social-democratul a adăugat că transpunerea deciziei CCR privind Codul Penal şi Codul de procedură penală se va face în Comisiile juridice ale Legislativului.
În urma evenimentelor petrecute la Caracal, parlamentari de la diferite partide au anunţat că vor avea iniţiative legislative pentru a preveni situaţii asemănătoare.
Astfel, deputatul PMP Petru Movilă a anunţat pe 1 august că va redepune în Parlament proiectul de lege privind achiziţia cartelelor pre-pay doar cu buletinul, în cazul în care autorităţile nu vor lua măsurile necesare până la 1 septembrie. Acesta a precizat că, în cazul în care vor fi luate măsuri până la 1 septembrie, atunci va redepune iniţiativa legislativă în prima săptămână de activitate a Parlamentului şi va solicita ca proiectul să fie adoptat în procedură de urgenţă.
Deputatul PMP a mai adăugat faptul că de data aceasta proiectul va avea o prevedere care să stabilească clar că minorii nu pot achiziţiona cartele pre-pay.
Legislativul a respins, atât în 2011, cât şi în 2014, un proiect iniţiat de Petru Movilă care prevedea ca persoanele să cumpăre cartele pre-pay doar cu buletinul. Autorităţile puteau identifica locul apelului şi deţinătorul cartelei, deoarece companiile erau obligate să le transmită aceste date.
Necesitatea modificării cadrului legislativ în vederea sporirii controlului asupra utilizatorilor de cartele pre-pay a apărut în urma dificultăţilor apărute în localizarea telefonului de pe care a sunat Alexandra Măceşanu în cazul crimei de la Caracal.
La finalul lunii iulie, preşedintele PMP Eugen Tomac a anunţat că formaţiunea va avea o propunere legislativă, în sesiunea parlamentară de toamnă, care va prevedea ca toţi criminalii care omoară sau violează minori să fie condamnaţi pe viaţă.
PNL vrea o lege pentru implementarea sistemului „Alertă Copil”
Tot cu scopul de a facilita găsirea copiilor dispăruţi, deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a depus un proiet de lege, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care prevede instituirea unui sistem de informare în cazul dispariţiei de copii, numit „Alertă Copil!”.
Implementarea sistemului „Alertă Copil” are scopul de a înlesni găsirea copiilor dispăruţi prin mesaje SMS de interes public şi transmiterea informaţiei prin mijloacele media.
Conform textului legii, sistemul ar urma să fie operat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă subordonate, în scopul transmiterii către populaţia din anumite zone geografice a mesajelor privind dispariţiile de minori raportate Poliţiei.
Iniţiativa deputatului PNL mai prevede organizarea unor campanii de informare de către MAI şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea informării populaţiei despre existenţa şi funcţionarea sistemului Alertă Copil. Liberalul subliniază necesitatea instituirii unui cadru legislativ care să vizeze exclusiv sistemul de alertă în cazul dispariţiei minorilor, în contextul eşecului unor programe şi proiecte în acest sens în anii trecuţi.
Un astfel de mecanism pentru alertarea populaţiei în legătură cu dispariţia de minori există încă din anul 2011. Acest sistem se numeşte „Alertă Răpire Copil”.
Proiect PSD: Intrarea în domiciu fără mandat de percheziţie, dacă există suspiciuni că o persoană e în pericol
Tot în contextul cazului din Caracal, senatorul PSD de Olt Siminica Mirea a depus, la Parlament, un proiect legislativ care vizează permisiunea oricărei persoane de a pătrunde într-o locuinţă, fără mandat de percheziţie domiciliară, atunci când există suspiciuni că viaţa unei persoane este în pericol sau că aceasta a fost răpită.
Proiectul mai vizează înăsprirea termenilor de eliberare condiţionată în cazul detenţiei pe viaţă, cel condamnat trebuind să execute 20 de ani din pedeapsă, să aibă o bună conduită, să nu fie considerat un pericol pentru societate şi să nu fi săvârşit infracţiunea de omor calificat.
Iniţiativa legislativă a social-democratului prevede şi pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 8 ani pentru lipsirea de libertare în mod ilegal a unei persoane şi pedeapsă cu închisoarea, de la 6 luni la 2 ani pentru supravegherea nelegitimă şi fără drept a unei persoane sau a locuinţei acesteia.
Propunerea senatoarei de Olt mai prevede pedepse de la o lună la 2 ani pentru transmiterea de ameninţări prin telefon sau alte mijloace de comunicare, pedeapsa putând varia în funcţie de gravitatea faptei.
În continuare, proiectul de lege face referire şi la pedepse cu închisoarea de la 2 la 5 ani, pentru supunerea unei persoane la muncă forţată, iar articolul 222 din Codul Penal, cu privire la racolarea de minori în scopuri sexuale, va prevedea pedeapsă cu închisoarea de la 1 an la 5 ani, în loc de maxim un an, cum este stipulat în legea iniţială.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.