BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Rezultate finale, după numărarea a 100% din voturi: George Simion şi Nicuşor Dan sunt în turul 2 al prezidenţialelor

    George Simion şi Nicuşor Dan sunt în turul 2 al alegerilor prezidenţiale care se vor desfăşura pe 18 mai, după centralizarea tuturor proceselor verbale ale alegerilor pentru primul tur.

    După ce procesele verbale ale alegerilor au fost centralizate în proporţie de 100%, cei calificaţi în turul doi sunt naţionalistul George Simion şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.

    George Nicolae Simion a obţinut 3.862.403 voturi, ceea ce reprezintă 40,96%.

    Pe locul al doilea, la o diferenţă mare, este Nicuşor Daniel Dan, care a fost votat de 1.979.711 persoane, respectiv 20,99%.

    Pe locul al treilea s-a clasat George Crin Laurenţiu Antonescu. El a obţinut 1.892.925 de voturi, respectiv 20,07%.

    Urmează, în ordinea voturilor obţinute:

    Victor Viorel Ponta – 1.230.143 de voturi (13,05%);
    Elena Valerica Lasconi – 252.708 voturi (2,68 %);
    Marcela Lavinia Şandru – 60.679 de voturi (0,64 %);
    Petru Daniel Funeriu – 49.602 voturi (0,53%);
    Cristian Vasile Terheş – 36.442 de voturi (0,39 %)
    Sebastian Constantin Popescu – 25.993 de voturi (0,28%)
    John Ion Banu Muscel – 22.020 de voturi (0,23 %);
    Silviu Predoiu – 17.185 de voturi (0,18 %).

  • Alegeri prezidenţiale 2025: Prezenţa la urne a depăşit 20%, cu diaspora inclusă

    Prezenţa la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2025 a depăşit 20%. Datele includ şi voturile din diaspora, potrivit informaţiilor oficiale.

    Din totalul de 17.988.031 cetăţeni înscrişi pe listele permanente, au votat până acum 3.607.779, dintre care 2.270.006 în mediul urban şi 1.337.773 în mediul rural.

    Fără a lua în considerare voturile din diaspora, prezenţa la urne este de 17,23 %, cu 3.099.362 de voturi înregistrate.

    Procesul de votare se va încheia la ora 21:00, dar există posibilitatea prelungirii programului până la ora 23:59 pentru alegătorii care, la ora 21:00, se află deja în incinta secţiei de votare sau la rând în exteriorul acesteia.

    În diaspora, secţiile de votare sunt deschise începând cu ora locală 7:00 şi vor funcţiona până la ora locală 21:00, fără a depăşi ora 21:00 a României. Şi în acest caz, există posibilitatea prelungirii programului conform prevederilor legale.

     

  • Georgescu: Nu sunt aici pentru a recunoaşte o fraudă, precum aceste alegeri

    „Suntem aici cu o singură dorinţă. Să facem dreptate pentru România”, a declarat duminică, după ce a votat, candidatul AUR la prezidenţiale George Simion.

    George Simion a votat la o secţie de votare din Mogoşoaia, împreună cu Călin Georgescu.

    „Am votat cu Călin Georgescu. Suntem aici cu o singură misiune: revenirea la ordinea constituţională, revenirea la democraţie. Nu am niciun alt obiectiv decât locul 1 pentru poporul român, în slujba căruia mă aflu. Suntem aici cu poporul şi pentru poporul român”, a spus Simion.

    „Suntem aici cu o singură dorinţă. Să facem dreptate pentru România”, a adăugat el.

    Călin Georgescu a votat duminică dimineaţa la o secţie de votare din Mogoşoaia, unde a fost însoţit de George Simion. „Nu sunt aici pentru a recunoaşte o fraudă, precum aceste alegeri”, a spus Geoergescu.

    „Nu sunt aici pentru a recunoaşte o fraudă, precum aceste alegeri, o fraudă pusă la cale de cei care au făcut din viclenie unica politică de stat. Dar sunt aici pentru a recunoaşte puterea democraţiei, puterea votului, care sperie sistemul, care îngrozeşte sistemul. Sunt aici pentru interesul poporului român, pentru demnitatea lui, pentru măreţia lui, pentru nobleţea lui, pentru că destinul şi drepturile naţiunii române sunt veşnice”, a declarat Călin Geoergescu.

    El a spus că „România s-a trezit”.

    „De aceea a venit vremea să ne luăm ţara înapoi şi, sigur, eliberată de ciocoi şi turul 2 înapoi”, a adăugat el.

  • Nicuşor Dan: Am votat pentru oamenii tăcuţi, cinstiţi, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni

    „Am votat pentru mulţi oameni tăcuţi, cinstiţi, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni până azi”, a declarat duminică, după ce a votat, candidatul independent la prezidenţiale Nicuşor Dan.

    Nicuşor Dan a votat la o secţie de votare din Capitală, alături de soţia sa.

    „Am votat pentru mulţi oameni tăcuţi, cinstiţi, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni până azi. Am votat pentru speranţă şi pentru un nou început pentru România”, a declarat Dan.

    El a adăugat că a votat cu realism „pentru că România trăieşte un moment dificil şi nu ne putem aştepta ca cei care au dus România în groapă începând din 19 mai să o scoată”.

    „Am votat pentru dreptate şi pentru acel candidat care să poată face dreptate pentru România. (…) Vreau să mulţumesc românilor din diaspora care au votat în număr mare. Îi încurajez să o facă în continuare”, a mai spus candidatul.

  • Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcţii economice propun candidaţii şi cum îşi joacă şansele prin promisiuni de măsuri fiscale. Într-un moment crucial pentru economia României, electoratul este chemat să cântărească nu doar promisiunile, ci şi fezabilitatea acestora

    ♦ Reducerea contribuţiilor sociale, digitalizarea ANAF, investiţii strategice sau îngheţarea fiscalităţii – sunt câteva dintre măsurile economice propuse de candidaţii cu cele mai mari şanse în cursa pentru Cotroceni ♦ Deşi preşedintele nu are atribuţii directe în zona economică, viziunea sa poate influenţa direcţia politică a ţării.

    Românii merg duminică să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare. 

    Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul. 

    Cei patru candidaţi favoriţi în sondaje în cursa pentru Cotroceni – George Simion, Crin Antonescu, Nicuşor Dan şi Victor Ponta – vin în programele lor prezidenţiale cu viziuni eco­no­mi­ce care variază de la reducerea agresivă a con­tribuţiilor sociale şi susţinerea industriei lo­cale până la consolidarea investiţiilor strate­gice în sectoare de viitor sau îngheţarea politicii fiscale.

    George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuţiilor sociale şi stimularea producţiei interne. Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuţiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut şi reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. De asemenea, propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei naţionale şi refinanţarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume. 

    Crin Antonescu, candidat susţinut de PSD, PNL şi UDMR, pune accentul pe menţinerea stabilităţii fiscale şi atragerea de investiţii. Antonescu propune menţinerea cotei unice de impozitare, considerată un factor de stabilitate economică, şi revizuirea schemelor de ajutor de stat pentru a atrage investiţii cu valoare adăugată mare.

    Nicuşor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a com­bate evaziunea fiscală, reducerea cheltu­ielilor publice şi sprijinirea industriilor stra­tegice, precum IT-ul şi industria auto. 

    Victor Ponta, candidat independent, are în programul prezidenţial propuneri de îngheţare a taxelor până în 2026. De asemenea, propune reducerea TVA pentru alimente, eliminarea impozitelor pe salariile mici şi pensiile mici şi reintroducerea facilităţilor fiscale pentru sectorul IT, agricultură şi construcţii. 

    Deşi fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoţite de un plan detaliat de imple­men­tare, iar lipsa unor măsuri clare pentru re­forme structurale riscă să limiteze impactul aces­tor propuneri pe termen lung. Înainte de a lua o decizie la urne, este important ca românii să analizeze nu doar intenţiile candidaţilor, ci şi fe­zabilitatea şi sustenabilitatea măsurilor propuse.

  • Liberalii lui Mark Carney câştigă alegerile din Canada şi îşi asumă o nouă relaţie cu SUA sub Trump

    Partidul Liberal condus de Mark Carney a câştigat alegerile canadiene de luni, dar fără să obţină majoritatea absolută în parlament, ceea ce îi va obliga să guverneze în minoritate.

    Liberalii au obţinut 167 de mandate din cele 343 disponibile, în timp ce Partidul Conservator a câştigat 145, conform rezultatelor parţiale, potrivit Reuters.

    În discursul de victorie, Carney a fost tranşant: „Vechea noastră relaţie cu Statele Unite, bazată pe o integrare tot mai strânsă, s-a încheiat. Sistemul de comerţ mondial deschis, ancorat de SUA, pe care Canada s-a bazat din al Doilea Război Mondial, s-a încheiat”.

    Victoria liberalilor marchează o revenire spectaculoasă, după ce în ianuarie erau cu 20 de puncte procentuale în urma conservatorilor. Analista Shachi Kurl explică acest succes prin trei factori: respingerea conservatorilor, ameninţările cu tarife ale lui Trump şi plecarea fostului premier nepopular Justin Trudeau.

    Preşedintele american Donald Trump a influenţat decisiv campania electorală prin ameninţări de a impune tarife de 25% pe automobilele fabricate în Canada şi sugestii repetate că ar putea folosi „forţa economică” pentru a face din Canada „al 51-lea stat american”.

    Reacţia lui Carney a fost fermă: „America vrea pământul nostru, resursele noastre, apa noastră, ţara noastră. Nu sunt ameninţări deşarte. Preşedintele Trump încearcă să ne distrugă pentru ca America să ne poată stăpâni. Asta nu se va întâmpla niciodată”.

    În sistemul canadian, guvernele minoritare rareori durează mai mult de doi ani şi jumătate. Liberalii vor trebui să găsească sprijin de la partide mai mici pentru a-şi menţine puterea.

    Cine este Mark Carney, bancherul central care a fost ales de Partidul Liberal să fie următorul premier al Canadei. A fost o surpriză când a fost numit să conducă Banca Centrală a Angliei.

  • Opinie publicată de Bloomberg: JD Vance îi datorează scuze României. Vance şi administraţia SUA ar trebui să sprijine întărirea instituţiilor democratice din România, nu să submineze în mod superficial legitimitatea lor. Georgescu nu a fost un martir al democraţiei, ci produsul unei manipulări de proporţii

    În februarie, JD Vance a criticat Europa pentru abandonarea democraţiei şi a menţionat România, acuzând-o că a anulat, fără precedent, un vot prezidenţial din primul tur, câştigat de un candidat de extremă dreapta venit de nicăieri. Din această cauză, vicepreşedintele SUA datorează României scuze, potrivit unei opinii elaborate de Marc Champion, jurnalist Bloomberg.

    Deşi ziaristul susţine că a fost de acord cu două dintre punctele ridicate de Vance la Conferinţa de Securitate de la München — lipsa unor dovezi incontestabile privind anularea votului şi fragilitatea democraţiei româneşti — potrivit acestuia, contextul a devenit astăzi mai clar. Este evident că influenţa campaniilor digitale a depăşit capacităţile instituţiilor româneşti de a proteja procesul electoral.

    Mulţi români şi-au dorit să voteze un outsider ca semn de protest împotriva clasei politice corupte. În acest context, Călin Georgescu a reuşit o ascensiune fulgerătoare, obţinând 23% din voturi pornind de la 1% în sondaje cu doar o lună înainte. Creşterea sa a fost alimentată de o campanie masivă pe reţelele de socializare, în special pe TikTok, unde autorităţile de reglementare erau complet nepregătite.

    Mircea Toma, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, a recunoscut sincer incapacitatea autorităţilor de a monitoriza şi de a contracara manipulările online. Deşi TikTok a reacţionat ulterior, eliminând mii de conturi false şi întărind moderarea, eforturile au fost comparate cu folosirea unei linguriţe împotriva unui tsunami.

    O investigaţie jurnalistică a scos la iveală implicarea companiei AdNow LLP, legată de interese ruseşti, care a construit din 2016 o reţea de influenceri dispuşi să răspândească teorii conspiraţioniste şi dezinformări. Această reţea a fost esenţială în promovarea lui Georgescu şi a susţinut anterior campanii antivaccin şi pro-Kremlin.

    Campania pro-Georgescu a fost calificată de agenţia franceză Viginum drept o „campanie sofisticată de astroturfing”. Serviciile române de informaţii au identificat 25.000 de conturi care s-au activat simultan, într-o tentativă evidentă de manipulare a opiniei publice înaintea alegerilor.

    Ulterior, procurorii români au cerut ajutor internaţional pentru a investiga peste 20.000 de conturi TikTok cu IP-uri turceşti, create cu domenii ruseşti chiar înainte de alegeri. Acestea au fost folosite pentru a promova masiv candidatul extremist în ultimele ore de vot.

    Georgescu, exclus de la reluarea alegerilor, este acuzat de falsificarea finanţării campaniei, subminarea ordinii constituţionale şi crearea unei organizaţii pro-fasciste. Investigaţiile au dezvăluit şi o serie de declaraţii publice controversate, în care acesta lăuda lideri fascişti şi propunea desfiinţarea partidelor politice.

    Într-o înregistrare, Georgescu este surprins discutând despre participarea la „acţiuni” coordonate cu organizaţii neofasciste, având legături cu diplomaţi ruşi expulzaţi ulterior din România. Această situaţie a evidenţiat atât pericolele reale, cât şi dilemele juridice şi constituţionale ale autorităţilor române.

    În concluzie, chiar dacă serviciile române nu sunt infailibile, anularea alegerilor s-a bazat pe ameninţări autentice. Vance şi administraţia SUA ar trebui să sprijine întărirea instituţiilor democratice din România, nu să submineze în mod superficial legitimitatea lor. Georgescu nu a fost un martir al democraţiei, ci produsul unei manipulări de proporţii.

  • AUR cere modificarea Legii Curţii Constituţionale: CCR să nu mai poată anula alegerile din oficiu


    Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus în Parlament un proiect legislativ care vizează modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „cu scopul de a preveni pe viitor abuzurile electorale şi de a restabili încrederea publicului în procesul democratic”.

    „Iniţiativa vine ca urmare a loviturii de stat din 6 decembrie, atunci când Curtea Constituţională a decis anularea întregului proces electoral prezidenţial, fără existenţa unei contestaţii prealabile şi în lipsa unui cadru legal clar care să permită o astfel de măsură radicală. Proiectul legislativ iniţiat de parlamentarii AUR urmăreşte armonizarea legislaţiei naţionale cu recomandările formulate de Comisia de la Veneţia în raportul publicat în luna martie”, potrivit unui comunicat de presă.

    Principalele modificări propuse sunt interzicerea expresă a posibilităţii ca procesul electoral să fie anulat din oficiu de către Curtea Constituţională, în lipsa unor contestaţii temeinic motivate şi dovedite, introducerea unor condiţii stricte pentru invalidarea alegerilor, care să presupună fraude sau încălcări grave, de natură să influenţeze rezultatul scrutinului şi obligaţia Curţii Constituţionale de a motiva în mod detaliat orice decizie de invalidare, prin prezentarea dovezilor şi a modului în care neregulile au afectat rezultatul votului.

    „Românii au dreptul la alegeri corecte şi la certitudinea că votul lor este respectat. Nu putem permite ca procesul electoral să fie viciat în urma unor decizii netransparente şi lipsite de temei. Prin această iniţiativă, AUR doreşte să protejeze democraţia şi să se asigure că astfel de abuzuri nu se mai pot repeta. AUR reafirmă angajamentul său pentru un stat democratic, în care vocea poporului să fie ascultată şi respectată”, se arată în finalul comunicatului.

  • Bolojan: Decizia judecătorului de la Ploieşti trebuie să pună pe gânduri sistemul de justiţie

    Decizia judecătorului de la Ploieşti trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie, spune preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

    „Astfel de decizii trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie, pentru că există o răspundere a magistraţiilor pentru deciziile pe care le iau şi nu numai a magistraţilor. Fiecare om care are o anumită putere de decizie trebuie să fie conştient că exercitarea acelei puteri trebuie făcută cu mare responsabilitate, pentru că anumite decizii pe care le ai pot să distrugă destine, pot să creeze probleme”, spune la PrimaTv Ilie Bolojan despre decizia magistratului de la Ploieşti.

    Şeful interimar al statului menţionează că decizii, dacă nu sunt corectate de către sistem, „nu fac decât să compromită justiţia”.

    Întrebat despre faptul că sunt numeroasele plângeri similare depuse la instanţe din ţară, Bolojan afirmă că „nu poţi să interzici unor cetăţeni să depună contestaţii”.

    „Dar Înalta Curte a tranşat problema la cel mai înalt nivel. Înseamnă că, dacă nu înţelegem ce înseamnă autoritate de lucru judecat, înseamnă că n-am înţeles nimic. În condiţii în care, în speţe identice, avem decizii diferite, la instanţe diferite, înseamnă că este o problemă şi lucrurile trebuie corectate, în primul rând, din interiorul sistemului de justiţie, prin mecanismele care sunt create în acest sens”, conchide Bolojan.

    ÎCCJ a admis, vineri, recursul şi a anulat decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti: „Admite recursurile împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal”.

    Curtea Constituţională şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au declarat recurs împotriva deciziei pronunţate joi de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025.

    Curtea de Apel Ploieşti a decis joi să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat alegerile prezidenţiale din 2024.

    Curtea de Apel Ploieşti a decis suspendarea hotărârii până la soluţionarea definitivă a cauzei.

    „Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este minuta deciziei Curţii de Apel Ploieşti.

     

  • Ce spune Bolojan, despre anularea alegerilor din 2024

    Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit marţi, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii, aflată în vizită oficială în România.

    „În cadrul întrevederii, au fost abordate principalele domenii ale Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, cu accent pe componenta de securitate, cooperarea economică şi perspectivele de dezvoltare ale relaţiei bilaterale. Preşedintele Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, subliniind că acesta reprezintă un element-cheie al politicii externe şi al arhitecturii de securitate naţională. Preşedintele a evidenţiat importanţa consolidării prezenţei americane în România, în special în contextul actualelor provocări de securitate din regiunea Mării Negre. A subliniat că România contribuie activ la securitatea Flancului Estic al NATO, iar cooperarea strânsă cu SUA este esenţială pentru o descurajare eficientă. Un alt subiect prioritar al discuţiilor l-a constituit evoluţia procesului de includere a României în Programul Visa Waiver. Ilie Bolojan a transmis că acest obiectiv reprezintă o prioritate a agendei bilaterale şi o aşteptare a cetăţenilor români. România îşi exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu autorităţile americane pentru finalizarea acestui proces într-un termen rezonabil şi cu un rezultat pozitiv”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Potrivit comunicatului, a fost subliniat interesul comun pentru dezvoltarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, prin atragerea de investiţii americane şi extinderea cooperării comerciale. În contextul actual al economiei româneşti, există un potenţial semnificativ de aprofundare a relaţiilor economice bilaterale.

    „În ceea ce priveşte procesul electoral din 2024, Preşedintele interimar a precizat că România a învăţat lecţiile necesare şi că instituţiile statului sunt angajate să asigure desfăşurarea corectă şi transparentă a alegerilor, în deplin acord cu standardele democratice. Totodată, au fost abordate teme de interes regional. Preşedintele interimar Ilie Bolojan a vorbit despre importanţa consolidării securităţii pe Flancul Estic al NATO, ca element esenţial pentru menţinerea stabilităţii în regiune. În acest context, s-a discutat despre sprijinul oferit Ucrainei în faţa agresiunii ruse şi susţinerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova. România rămâne un partener responsabil în cadrul comunităţii euroatlantice, angajat în apărarea valorilor democratice şi în promovarea stabilităţii şi securităţii în regiune”, conform Preşedinţiei.

    Din delegaţie au făcut parte opt membri ai Congresului SUA, reprezentând ambele partide politice: Vern Buchanan (Republican – Florida), Dina Titus (Democrat – Nevada), Lloyd Doggett (Democrat – Texas), Ted Lieu (Democrat – California), Neal Dunn (Republican – Florida), Ilhan Omar (Democrat – Minnesota), Anna Paulina Luna (Republican – Florida) şi Andy Ogles (Republican – Tennessee).