BusinessMagazin

Tag: ajutor

  • A sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de patru zile, spun politicienii europeni

    Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de patru zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină de pe urma pandemiei de coronavirus, potrivit unui grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă, notează The Guardian.

    O săptămână de lucru de patru zile ar ajuta în lupta cu criza economică generată de pandemie, potrivit unei scrisori trimise lui Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri.

    Scrisoarea evidenţiază „oportunitatea“ regândirii modelelor de lucru, cât şi a reducerii consumului de energie, un avantaj în eforturile de combatere a crizei climatice.

    „De-a lungul istoriei, programul redus de lucru a fost folosit în vreme de criză şi recesiune economică“, se arată în scrisoare. „Pentru progresul civizilaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru“.

    Propunerile de instituire a unei săptămâni de lucru de patru zile au suscitat interes în creştere în ultimii ani graţie unui număr redus, dar în creştere, de companii care susţin că această măsură a dus la creşterea productivităţii, dar şi la o mai bună sănătate mintală a angajaţilor.

    În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • A sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de patru zile, spun politicienii europeni

    Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de patru zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină de pe urma pandemiei de coronavirus, potrivit unui grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă, notează The Guardian.

    O săptămână de lucru de patru zile ar ajuta în lupta cu criza economică generată de pandemie, potrivit unei scrisori trimise lui Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri.

    Scrisoarea evidenţiază „oportunitatea“ regândirii modelelor de lucru, cât şi a reducerii consumului de energie, un avantaj în eforturile de combatere a crizei climatice.

    „De-a lungul istoriei, programul redus de lucru a fost folosit în vreme de criză şi recesiune economică“, se arată în scrisoare. „Pentru progresul civizilaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru“.

    Propunerile de instituire a unei săptămâni de lucru de patru zile au suscitat interes în creştere în ultimii ani graţie unui număr redus, dar în creştere, de companii care susţin că această măsură a dus la creşterea productivităţii, dar şi la o mai bună sănătate mintală a angajaţilor.

    În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.

    Cercetătorii arată că pandemia accelerează adoptarea acestei idei, multe dintre beneficiile acestui program suprapunându-se teoretic cu avantajele muncii de acasă.

    Totuşi, ideea este în acelaşi timp ferm respinsă de unele grupuri de business şi politicieni de centru dreapta. The Confederation of British Industry, cel mai mare grup de lobby pentru businessul britanic, argumenta în 2019 că oficializarea unei săptămâni de lucru de patru zile ar fi „un pas în direcţia greşită“. Unii economişti de centru dreapta cred că munca mai puţină ar afecta nivelurile de trai.

    În vară, sindicatul german IG Metall, cel mai mare din Germania, făcea apel pentru introducerea săptămânii de lucru de patru zile pentru salvarea a mii de locuri de muncă din sectorul auto în contextul crizei.

    Însă, la scurt timp după acest apel, şeful pe relaţii cu forţa de muncă din cadrul Volkswagen declara recent că nu vede necesitatea introducerii unei săptămâni mai scurte de lucru la fabricile companiei pentru protejarea locurilor de muncă.

  • Cum îţi poţi cumpăra sau vinde instant o locuinţă in Bucuresti chiar şi acum in condiţii de pandemie

    Ne adresăm proprietarilor care au la vânzare un apartament în Bucureşti şi vor să îl vândă cât mai rapid, la un preţ corect în raport cu piaţa. Apartamentele spre care ne îndreptăm deocamdată atenţia sunt din Bucureşti, situate în zone tradiţionale de locuit, cu o valoare medie de aproximativ 75.000 de euro, cu o situaţie juridică clară şi în principal din clădiri finalizate înainte de 2019”, descrie Horea Crăciun, directorul general al Casta.ro, profilul clienţilor cărora se adresează prin serviciul nou lansat.

    Platforma Casta este o agenţie imobiliară online care a lansat serviciul Instabuy; acesta oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site. Pe lângă acest serviciu, Casta asigură şi servicii de brokeraj de credite ipotecare, asistându-i în identificarea celei mai bune oferte de creditare din piaţă.

    Prin intermediul Instabuy, reprezentanţii platformei garantează ca în termen de trei zile de la solicitarea vânzătorului, în condiţiile în care anunţul este complet, să trimită o ofertă de achiziţie.

    „Evaluarea o facem intern, cu ajutorul unei echipe experimentate în domeniu, cât şi cu ajutorul unui sistem integrat de evaluare a proprietăţilor care analizează atât aspecte care ţin de apartamentul evaluat, cât şi de condiţiile de piaţă şi ofertele similare. Ulterior, proprietatea este verificată şi în cadrul unei vizite, urmând ca juriştii noştri să efectueze şi o evaluare juridică pentru confirmarea tranzacţiei. Vânzarea efectivă se poate face, în condiţii normale, în trei zile de la obţinerea acordului juridic.”

    Platforma a fost lansată oficial pe 8 octombrie anul curent şi reprezentanţii platformei au primit deja undeva la peste 200 de apartamente în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy în interval de două săptămâni; circa 20 de oferte acceptate erau în curs de procesare pentru achiziţia lor directă de către Casta, prin serviciul InstaBuy, în acelaşi interval de timp. În ceea ce priveşte monetizarea, Horea Crăciun spune că şi-au propus o aliniere cu preţurile practicate de agenţiile imobiliare tradiţionale din piaţă şi percep un comision de achiziţie, calculat în funcţie de anumiţi factori, precum timpul mediu de vânzare a unui apartament, zona şi tipul de apartament achiziţionat.

    CONTEXT:
    Chiar şi în contextul actual, nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară nu dă semne de contractare.

    DECIZIE:
    Lansarea unui serviciu care oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site.

    CONSECINŢE:
    În interval de aproximativ două săptămâni de la data lansării, peste 200 de apartamente au fost introduse pe site în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy.

    „Suplimentar, ne bazăm pe o creştere graduală a pieţei cât şi pe achiziţii în zonele emergente ale Bucureştiului care aduc un plus de valoare imobilelor achiziţionate”, adaugă el.

    Chiar dacă trecem printr-un context de piaţă marcat de incertitudine, aşteptările directorului general al Casta sunt optimiste. „Am găsit o piaţă, cel puţin pe zona de  rezidenţial, foarte dinamică, iar în contextul epidemiologic actual, s-a menţinut încrederea în piaţa rezidenţială, pe fondul restrângerii tot mai mari a activităţilor sociale. Oamenii au conştientizat că locuinţa în care trăiesc a devenit foarte importantă pentru ei şi mulţi au decis să facă o achiziţie în ultimele luni. Dorinţa lor a fost susţinută, desigur, şi de un sistem bancar solid, foarte lichid, care a avut resurse mai mult decât suficiente să acorde credite”, spune el.

    De asemenea, notează avantajul avut în calitate de start-up, care în condiţiile actuale de piaţă se poate adapta foarte rapid. „Putem accelera achiziţiile sau putem reduce portofoliul în funcţie de evoluţia situaţiei economice în care ne aflăm. Până la finalul anului, avem în plan achiziţionarea unui număr de cel puţin 2 apartamente pe săptămână şi un capital de lucru de aproximativ
    1 milion de euro.”

    Tendinţele pe care le-au observat prin prisma activităţii platformei Casta pe piaţa imobiliară spun că piaţa va continua să crească: „La nivel macro,  nu vedem motive de îngrijorare în următoarele 6 luni pe segmentul rezidenţial. Dimpotrivă, există şanse mari să ne aşteptăm la o creştere treptată a preţurilor la apartamentele noi din Bucureşti, cel puţin până în primăvara anului următor, deoarece costurile de dezvoltare au rămas neschimbate”.

    El citează statisticile care spun că 17% din populaţia Europei trăieşte în apartamente supraaglomerate, iar în România, procentul depăşeşte 46%, în timp ce mai mult de jumătate din locuinţe au o vechime mai mare de 34 de ani. „Lumea va dori să îşi achiziţioneze apartamente mai mari cu atât mai mult cu cât criza sanitară actuală pune presiune pe populaţie din perspectiva petrecerii timpului mai mult indoor decât outdoor.”

    Cât de prielnic este momentul actual pentru achiziţia unei locuinţe?

    „Nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară este una extrem de inelastică. Cei care au nevoie să cumpere vor cumpăra şi cei care au nevoie să vândă vor vinde. În cele din urmă piaţa se va regla acolo unde se va regăsi echilibrul dintre cerere şi ofertă. În plus, dacă ne uităm la preţuri, vedem că în ultimii ani, deşi au crescut, suntem încă sub 2008, una din puţinele ţări din UE care se află în situaţia asta.

    Cu toate acestea nu cred că pot oferi un sfat general valabil. Dacă eşti cu bugetul la limită, dacă simţi că jobul tău ar fi ameninţat în viitorul apropiat, poate nu ar fi rău să te mai gândeşti la achiziţia plănuită. Altfel, dacă ai găsit ceea ce trebuie şi îţi convine, mergi mai departe.”

  • Reportaj din “zona zoster”: “Uitati-vă la mâinile mele! Muncim cu toţii, eu mama, copilul. Îmi întreb copilul: puiule, ţi-ai terminat temele? Că nu mai pot, hai şi mă ajută!

    De cum se lasă întunericul iar piaţa se goleşte de clienţi, începe o altă forfotă. Zeci de mii de căpăţâni de varză trec dintr-o mână în alta, din microbuze de transport, şi se fac grămezi – grămezi în afara halei noi a Pieţei Obor. Sute de tone de cartofi şi de gogoşari, de ardei capia sau de morcov se adună cuminţi şi aşteaptă dimineaţa când vor ajunge pe tarabe. Zeci de maşini cu numere de Sibiu, care aduc cea mai bună brânză de capră din ţară şi cea mai bună pastramă de oaie din România; cu numere de Prahova, de unde vine cea mai bună fasole albă; cu numere de Ilfov şi Dâmboviţa, de unde vin cartofii şi varza, gogoşarii şi verdeţurile  – un uluitor corn al abundenţei pe care nu-l întâlneşti nicăieri altunde în România. Din toate colţurile Bucureştiului, în staţiile Obor se revarsă spre piaţă, zilnic, mii de sacoşe pe roţi, mii de maşini inundă străzile, pentru că aici nu găseşti doar cele mai bune roşii, sau cele mai bune murături, ci şi cele mai bune măsline – nimic nu se poate compara cu un “mix sicilian” iuţi, pe care nu-l găseşti niciunde altundeva.

    De joi, probabil cea mai mare piaţă de produse agro-alimentare din România, a căpătat un nume nou: “Zona zoster”

    Aşa a considerat premierul Orban să numească Piaţa Obor din Bucureşti. Neavând, ca de obicei, proprietatea termenilor, premieirul crede că “zona zoster” este defininţa pentru ceva “harababură”: „Acolo chiar, la Bucur Obor au fost în controale de <n> ori, de fiecare dată nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile – portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă zoster (termen ce defineşte, în fapt, o afecţiunie virală, care n-are nici în clin nici îm mânecă cu aglomeraţia – nota mea). Nu respectă regululie”, a susţinut şeful guvernului, joi seară, la Digi 24.

    „Ce reguli nu am respectat? Nu am respectat regulile pe care nimeni nu le le respectă. Zece televiziuni au trimis săptămâna trecută pe aici. Zece! Ca să ne arate cu degetul!”, spune o vânzătoare, pe masa căreia se întând la vânzare varză albă, varză roşie, fasole verde, sfeclă roşie, ardei gras, ceapă roşie.

    „Dumneavoastră produceţi toate astea”?
    „Păi, cine altcineva?”
    „Şi ce faceţi cu ele, dacă piaţa se închide?”
    „Nu ştiu, le aruncăm!”
    „Dar aţi întrebat la administraţia pieţei, ce v-a spus?”
    „Am întrebat. Nu ne-au spus nimic”.
    Este vineri, iar forfota în piaţă este mai mare ca într-o zi de duminică. Sute de saci încărcaţi cu varză, căraţi târîş sau în cârcă până la maşinile parcate în afara pieţei; sacoşe doldora cu murături, în mâini ce se lungesc până în asfalt; cozi de 30 de metri în zona brânzeturilor comercializate de negustorii din Sibiu sau la magazinele cu „pui de Crevedia”.

    „Oamenii dau buluc pentru că au aflat că <se închide>”, explică o florăreasă ce-şi vinde florile la ieşirea din noua hală a pieţei.

    „Dvs produceţi toate astea? De unde sunteţi”?
    „Din Valea Argeşului. Sunt toate ale noastre, da! Pai ce credeţi?” – spune femeia aratăându-şi palmele: „Uitaţi-vă la mânile mele!”
    „Ce veţi face dacă piaţa se închide?”
    „Păi nu ştim. Nu toate pot fi păstrate. Hai, morcovul îl mai ţii în pământ…sfecla.. zici că mai păstrezi o ladă – două pentru mai târziu. Mai dai la unul, la altul. Dar roşiile se strică. Vânăta se strică…”
    Femeia are în în jur de 35-40 de ani şi un copil de şcoală. Munceşte, spune ea, împreună cu toată familia: „Îmi întreb copilul: mamă, ti-ai terminat temele? Că nu mai pot, hai şi mă ajută! Mamă, ai terminat cu ce faci?, hai de mă ajută! Taraba asta costă 80 de lei pe zi.”

    Taraba are 2 metri lungime şi probabil un metru şi un pic lăţime.

    „Plătiţi 80 de lei pe zi pentru atât?”
    Da! Am plătit 24 de milioane luna trecută (2.400 de lei – n.mea.).
    „Dar ăştia cu varză ce vor face, cui o s-o mai vândă?”
    „Nu-i plângeţi pe ei, sunt toţi intermediari. Nu ştiu dacă sunt 10% în piaţa asta care vând produsele lor. Ba mai au şi curajul să râdă de tine: <ce-s cu preţurile astea?> Cumpără de la ţărani varza cu cinci bani kilogramul şi o dau aici dublu”, spune femeia, cu voce din ce în ce mai joasă, cu grijă să nu fie auzită de vecini.
    Munţi de varză se întind în afara pieţei. Sunt coborâţi noaptea din utilitarele de transport şi aliniate în căpiţe. Kilogramul variază între un leu şi 1,5 lei, la această vreme a recoltei de toamnă. Producătorul primeşte 4 – 5 bani pe kilogram, dar afacerile sunt afaceri: intermediarii au maşini, au vad, au timp, au angajaţi care pot sta ziua cât de lungă în piaţă. Producătorul nu are o aşa infrastructură, aşa că varza este încărcată direct din câmpurile Lunguleţului şi vândută cu un preţ dublu sau triplu în pieţele Bucureştiului. Nicio administraţie nu a reuşit să blocheze acest fenomen, asta şi pentru că producătorii nu au bani, nu au timp, prin urmare nici răbdare să-şi vândă singuri produsele. Apoi, la o taraba de 2 metri lungime, din interiorul pieţei, cât trebuie să vinzi ca să poţi plăti 2.400 de lei cât costă lunar mica tarabă? Totuşi, dacă pieţele se închid, cui mai vinde varza micul producător?

    În faţa unui munte de varză, alături de un <intermediar>:

    Vreau să cumpăr, dar nu pot acum. Săptămâna viitoare mai suteţi aici?”
    „Cred că da! Ne-au spus că nu se închide”.
    Însă premierul „zonei zoster” dă ca sigură închiderea pieţei: „Există o rată destul de mare de răspândire în pieţe, pentru că acolo e şi contactul cu banul, dai banul, îţi dă restul. Nu poţi să cumperi cu card, trebuie să dai banul cash”.

    Nu poţi, dar cine a încurajat această practică?: „Încurajaţi economia autohtonă! Cumpăraţi româneşte!” – a fost lauda politicienilor în vreme ce televiziunile îi filmau în campanie, prin pieţe, îndesând în sacoşe <roşii româneşti>, <castraveţi româneşti> şi inegalabila ceapă verde românească>.

    Acum Piaţa Obor se închide. Curios este că mall-ul de vis-a-vis va rămââne deschis.

     

     

  • Donald Trump pierde teren „la el acasă”: Americanii nu mai sunt convinşi că politicile preşedintelui ajută economia, cu două săptămâni înainte de alegeri

    Modul în care preşedintele Donald Trump gestionează economia SUA nu mai reprezintă un factor pozitiv în candidatura sa, întrucât americanii sunt de părere că politicile lui Trump fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte revenirea economică, potrivit unui sondaj realizat de FT.

    Ultimul sondaj realizat de FT împreună cu Fundaţia Peter G Peterson înainte de alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie arată că 46% dintre americani văd un impact negativ în economie generat de politicile lui Trump, în comparaţie cu un procent de 44% care consideră că aceste politici ajută economia.

    Este pentru prima dată în 2020 când procentul celor care nu au încredere în politicile lui Donald Trump este mai mare decât al celor care îl susţin, iar rezultatul accentuează un declin care a accelerat de la începutul pandemiei.

    În martie, înainte ca pandemia să împingă ţara spre carantină naţională, diferenţa între cei care cred în polticile economice ale lui Donald Trump şi cei care nu cred era de 11 procente.

    Mai mult, doar 32% dintre americani consideră că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit de când Donald Trump este preşedinte – cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 12 luni de sondajul FT-Peterson.

    Preşedintele Donald Trump şi-a bazat candidatura pe modul în care a gestionat economia, dar cererile de şomaj sunt din nou în creştere la nivel naţional după o creştere abruptă a infectărilor.

    Doar 31% dintre respondenţi au spus că se aşteaptă ca economia SUA „să îşi revină total după criza coronavirusului în mai puţin de un an” – reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna aprilie. Restul de 69% dintre respondenţi consideră că o revenire economică ar dura mai mult de un an.

  • Comisia Europeană a aprobat o garanţie de împrumuturi pentru Tarom

    Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie pentru împrumuturi de până la aproximativ 19,3 milioane de euro în favoarea companiei aeriene de stat din România, Tarom, pentru a minimiza pierderile suferite în contexul pandemiei de COVID-19.

    Potrivit CE, prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus şi de restricţiile de călătorie impuse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea virusului în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 şi 30 iunie 2020.

    Practic, restricţiile au forţat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale regulate şi a cauzat pierderi majore în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

    Sprijinul public va lua forma unei garanţii pentru împrumut (împrumuturi) de pe piaţă.

    Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107, alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi (sub formă de scheme) anumite întreprinderi sau sectoare specifice pentru daune cauzate în mod direct de evenimente extraordinare precum pandemia de coronavirus.

    „Comisia a constatat, în special, că măsura aplicată de România va compensa daunele direct legate de pandemia de coronavirus. O societate de audit extern independentă se va asigura că ajutorul nu depăşeşte valoarea prejudiciului suferit în perioada cuprinsă între 16 martie şi 30 iunie 2020. În urma auditului, orice sprijin public primit de TAROM în plus faţă de prejudiciul efectiv suferit va trebui returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România este în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un comunicat transmis, luni, MEDIAFAX.

    Garanţia românească pentru împrumuturi este în valoare de 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) şi este menită să despăgubească Tarom pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • O şansă pentru familia ta

    Danone România

    Motivaţie:
    Programul socio-economic „O şansă pentru familia ta”, dezvoltat de Danone România alături de partenerii săi, fondul internaţional Ecosysteme al companiei Danone, Organizaţia Non-Guvernamentală Open Fields şi Polaris Group, reprezintă un model de afacere sustenabil pe termen lung, ce urmăreşte îmbunătăţirea nivelului de trai al micilor fermieri, precum şi creşterea volumului şi calităţii laptelui obţinut de aceştia. Până în prezent, peste 180 de familii din zona Zimnicea au fost înscrise în program, reuşind să practice un nivel avansat de agricultură şi să se dezvolte ca producători de lapte. Din 2019, Danone România şi partenerii săi au adăugat o nouă componentă strategică programului, ce vizează iniţiative în zona de mediu. Principalele obiectivele sunt reducerea amprentei de carbon cu până la 30% în cadrul programului şi implementarea practicilor de agricultură regenerativă în rândul fermierilor.

    Descrierea proiectului:
    Acţiunile au început în anul 2019, fiind implementate de echipa Danone în colaborare cu partenerii săi, şi au constat în: oferirea de susţinere pentru practicarea agriculturii regenerative, acţiuni de împădurire şi crearea de oaze mobile. Datorită ajutorului primit în cadrul programului, gospodarii şi-au creat o asociaţie pentru suport comun şi au obţinut de la autorităţi 426 de hectare de teren pentru asociere (268,76 hectare de pământuri arabile şi 157,84 hectare de păşune), pentru cultivarea cărora compania le oferă consultanţă şi instruire pentru implementarea practicilor de agricultură regenerativă într-un mod eficient. În perioada 2019 – 2020, s-au plantat 8.000 de puieţi de plop în apropiere de localitatea Zimnicea, urmărind obiectivul de scădere a emisiilor de carbon în zonă, precum şi creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. În 2019, a fost creată prima oază mobilă de apă la Zimnicea, iar în 2020 s-a ajuns la trei astfel de oaze, care asigură posibilitatea de a oferi apă rece şi proaspată văcuţelor direct pe păşune.

    Efecte:
    Printre rezultatele acţiunilor implementate în primii doi ani, se numără: crearea a trei oaze mobile, o soluţie inovatoare care ajută gospodarii să crească nivelul de bunăstare al văcuţelor, precum şi calitatea laptelui; plantarea a 8.000 de puieţi de plop, urmând ca până la finalul anului 2021 să mai fie plantaţi încă 20.000 de copaci, şi utilizarea de către gospodari a terenului de 426 de ha obţinut de la autorităţi pentru asociere pentru a cultiva propriile culturi pentru hrana animalelor utilizând practicile de agricultură regenerativă cu ajutorul cărora au reuşit să reducă drastic costurile, îmbunătăţind calitatea solului, retenţia de apă şi biodiversitatea terenurilor arabile.

  • Dezvoltarea programului de învăţământ dual în judetele Sălaj şi Prahova

    Michelin România

    Motivaţie:
    Atât în Zalău, cât şi în Câmpina, puternice centre industriale, este nevoie de specialişti în diferite domenii tehnice, iar numărul acestora nu este suficient pentru a acoperi cererea locală. Michelin (care are în prezent în România trei uzine, o reţea comercială şi un centru de servicii), „este parte din comunitatea locală, parte din industria locală şi pentru viitorul comunităţii, dar şi al vieţii industriale a acesteia a dezvoltat programul de învăţământ dual cu obiectivul de a  contribui la pregătirea profesională a viitorilor mecanici sau electricieni”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Pe lângă crearea unor clase de învăţământ dual, atât la Zalău, cât şi la Câmpina, cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin, sunt create şi dotate laboratoare în care elevii să facă practică.  Proiectul este gândit în trei etape, pe o perioadă de doi ani şi constă în: reabilitarea atelierelor din cadrul celor două licee cu sprijinul primăriilor locale, pregătirea spaţiului pentru noile echipamente, dotarea progresivă a atelierului, începând cu materiale de bază şi finalizând cu echipamente complexe, utile pentru completarea ciclului de studiu de trei ani. Atelierele vor beneficia de zeci de echipamente tehnice, printre care machete şi bancuri de lucru, truse de scule şi aparate de măsură.  În implementarea proiectului, din partea uzinelor sunt implicate trei persoane care gestionează renovarea şi dotarea atelierelor cu aparatura necesară, organizează perioadele de practică ale elevilor în uzine şi participă la întâlnirile dedicate programelor de învăţământ dual, la nivelul liceelor şi al autorităţilor locale. Totodată, responsabilii de comunicare din uzine se ocupă de comunicarea proiectului la nivelul comunităţii locale şi al reprezentanţilor mass-media. Proiectul acesta este susţinut de Fundaţia Corporativă Michelin, parte a grupului Michelin.

    Efecte:
    Prin acest program, Michelin şi partenerii săi oferă şansa unor elevi de a se califica într-o meserie şi de a fi pregătiţi pentru un loc de muncă la finalul liceului. De asemenea, oferă ocazia de a relua specializări necesare pe piaţa muncii, dar pentru care nu mai exista pregătire în sistemul de învăţământ. La Zalău, la începutul anului 2019, proiectul demarat cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin era într-o nouă etapă de dotare a atelierului din cadrul Liceului Tehnologic ,,Mihai Viteazul”. În Câmpina, prima etapă a fost finalizată, au fost instalate primele echipamente, iar achiziţia următoarelor este în curs. Reprezentanţii Michelin se referă la impactul proiectelor axate pe învăţământul profesional dual asupra comunităţii: la Zalău, în anul şcolar 2018 – 2019, 14 elevi au făcut parte din proiectul de formare în parteneriat dual pentru calificarea profesională mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice, iar în 2019 s-au alăturat programului 21 de elevi  din care 10 elevi la  calificarea profesională electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 11 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În anul şcolar 2020 – 2021, au fost solicitate 20 de locuri, 10 elevi la calificarea electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 10 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În Câmpina, 10 dintre elevii înscrişi în programul de învăţământ dual în anul şcolar 2019 – 2020 la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina în specializarea Electricitate de joasă tensiune au fost susţinuţi de Michelin şi au făcut practică în cadrul fabricii Michelin Victoria. În anul şcolar 2020 – 2021, o nouă clasă de la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina va pregăti 24 de elevi, în aceeaşi specializare. 10 dintre aceşti elevi sunt susţinuţi de Michelin. Elevii primesc pe parcursul celor 3 ani de studiu o bursă în valoare de 400 de lei la care contribuie atât companiile unde fac practică, dar şi autorităţile, iar la absolvirea ciclului de învăţământ o diplomă de calificare recunoscută la nivel naţional de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

  • Bursele Start

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.

    Descrierea proiectului:
    Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.

    Efecte:
    În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat.