BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Colectarea datelor pentru Recensământului General Agricol se va desfăşura în perioada 10 mai-31 iulie: vor fi numărate exploataţiile agricole, suprafaţa terenurilor, efectivele de animale

    Etapa de colectare a datelor pentru  Recensământului General Agricol runda 2020 a început astăzi, 10 mai, şi va continua până pe 31 iulie, scopul acestei acţiuni fiind identificarea şi clasificarea tuturor exploataţiilor agricole, indiferent de dimensiuni, şi a animalelor deţinute, precum şi numărul persoanelor implicate în agricultură.

    Validarea datelor şi diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022.

    Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

    „Prin Recensământul General Agricol se doreşte a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploataţiilor agricole, indiferent de mărimea acestora.  Datele şi informaţiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafeţelor agricole şi/sau de la deţinătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploataţii agricole pentru toate locaţiile în care se utilizează suprafeţe agricole sau se deţin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informaţiile şi datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, a explicat ministrul Adrian Oros.

    Întreaga operaţiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislaţia naţională aprobată pentru acest recensământ.

    Activităţile de pregătire şi organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi au vizat: organizarea activităţii la nivel central şi teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecţia, recrutarea şi angajarea recenzorilor, recenzorilor şefi şi coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităţilor, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT şi a aplicaţiilor informatice pentru colectarea şi prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare şi popularizarea recensământului.

    Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către STS.

    Comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru recensământ au împărţit localităţile în sectoare şi secţii de recensământ.

    „Datele statistice sunt vitale pentru cunoaşterea realităţilor din agricultura românească. Fără acestea, nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor” a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

    În urma activităţii de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare şi secţii de recensământ, au fost recrutaţi şi angajaţi cca. 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori şefi şi 42 de coordonatori care vor desfăşura activitatea de recenzare în toate unităţile administrativ teritoriale.

  • Noi destinaţii pentru cerealele româneşti

    Rail Hub Transylvania, compania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad, a pus în mişcare la începutul anului primul tren combo, format din vagoane convenţionale şi containere, care face legătura între vestul României şi Portul Constanţa. Care sunt noile destinaţii deschise astfel pentru agricultura românească?

    Domeniul agricol din România pune în mişcare volume foarte mari de mărfuri pe relaţii de transport atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei. Spre exemplu, circa 10-12 milioane de tone de cereale iau anual calea străinătăţii, mergând în destinaţii precum Egipt, Arabia Saudită sau Filipine, acolo unde producţia este foarte mică şi, astfel, cererea este invers proporţională.

    „Dacă avem în vedere produsele folosite pentru înfiinţarea culturilor vegetale, cerealele, oleaginoasele şi mai apoi toate produsele procesate din acestea vom avea, la o primă estimare, peste 50 milioane tone produse transportate: maritim, fluvial, feroviar, auto, transport containerizat şi transport cu temperatură controlată”, explică Sergiu Gorban, CEO al Transylvania Invest. Grupul Transylvania Properties, din care face parte şi Rail Hub Transylvania, compania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad şi care tranzacţionează anual circa 100.000 de tone de cereale, a reuşit să deschidă anul trecut noi pieţe pentru cerealele româneşti, precum vestul Europei.

    „În 2020 am rulat aproximativ 100.000 de tone de cereale prin baza noastră, la o capacitate actuală de 12.000 de tone. Acum începem construcţia de noi silozuri şi vom avea o capacitate de 20.000 tone. Suntem foarte activi în piaţa cerealelor şi întotdeauna cu apetit pentru pieţe noi. La începutul anului trecut am dezvoltat livrarea cerealelor în destinaţii noi din vestul Europei, precum Belgia, Olanda şi Germania, folosindu-ne de facilitatea terminalului nostru. În acest fel, prin investiţiile făcute şi prin soluţiile logistice create,  am atins pieţe noi de desfacere, în aproape toată Europa”, a povestit Sergiu Gorban.

    Sergiu Gorban, CEO Transylvania Invest: „În 2020 am rulat aproximativ 100.000 de tone de cereale prin baza noastră, la o capacitatea actuală de 12.000 de tone. Acum începem construcţia de noi silozuri şi vom avea o capacitate de 20.000 tone. Suntem foarte activi în piaţa cerealelor şi întotdeauna cu apetit pentru pieţe noi. La începutul anului trecut am dezvoltat livrarea cerealelor în destinaţii noi din vestul Europei, precum Belgia, Olanda şi Germania, folosindu-ne de facilitatea terminalului nostru. În acest fel, prin investiţiile făcute şi prin soluţiile logistice create,  am atins pieţe noi de desfacere, în aproape toată Europa.”

    În 2020, România a exportat 11,4 milioane de tone de cereale în valoare de 2,16 miliarde de euro, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. România a simţit o cerere mai mare pentru cereale şi din vestul Europei potrivit fermierilor şi traderilor locali, iar acest lucru se vede şi în cifre. Spania a urcat pe locul 2 în topul primelor ţări în care ajung cerealele româneşti, iar Italia şi Olanda se află şi ele în top zece.

    Compania Transylvania Invest are intenţia de a livra cereale containerizate în 2021 spre ţări din zona Mării Mediterane. „Banii europeni care au fost puşi la dispoziţia mediului privat pentru investiţii, capitalul de lucru subvenţionat şi alte avantaje fiscale sunt măsuri ce întreţin dezvoltarea societăţilor româneşti”, consideră reprezentanţii companiei. Anul 2021 este un an impredictibil, menţionează ei.

    Sergiu Gorban crede că dezvoltarea segmentului de logistică aduce plusuri în toate ramurile economiei. De asemenea, el susţine că România are un avantaj mare prin poziţia la bazinul Mării Negre şi reţeaua hidrografică. „Este cel mai ieftin transport, ţările dezvoltate exploatează din plin aceasta resursă. Produsele agricole sunt puse în mişcare atât pe fluviul Dunăre, cât şi pe Marea Neagră.” „Finalizarea construcţiei autostrăzilor, creşterea vitezei de trafic pe calea ferată şi investiţii în dezvoltarea traficului fluvial duce la scăderea preţului pe transport şi implicit o economie mai sănătoasă.

    Autorităţile ar trebui să accelereze finalizarea proiectelor de infrastructură. Totodată, avem nevoie de o gândire curajoasă pentru noi proiecte de anvergură, unul ar fi canalul navigabil ce face legatura între Dunăre şi Bucureşti”, a adăugat Sergiu Gorban. Compania Rail Rub Transylvania are în circuit două trenuri combo cu plecări regulate la şase zile distanţă unul faţă de celălalt. Astfel, operatorul de transport pentru acest serviciu, Express Forwarding, va aloca noi resurse începând cu luna aprilie, pentru a avea doua plecări regulate pe săptămână. „În acest fel vom creşte capacitatea de transport a containerelor cu 50%”, a menţionat Gorban.

    Terminalul intermodal este construit pe o suprafaţă de 80.000 mp, are o linie de cale ferată proprie, cu o lungime de peste 1 kilometru. Rail Hub Transylvania dispune de o locomotivă permanentă de manevră, cântar pe cale ferată, un stivuitor de containere de 45 tone, o capacitate de depozitare de 650 TEU/15.000 mp şi parcare pentru semiremorci. De asemenea are o platformă betonată de 7.500 mp şi în curs de construcţie încă una ce se întinde pe 11.000 mp. Terminalul are acces la Coridorul IV Paneuropean, ceea ce situează compania pe cele mai importante rute de transport feroviar din Europa. Prin această poziţie Rail Hub Transylvania devine un punct de conexiune pentru mărfurile din vestul Europei, cât şi pentru cele care intră prin Portul Constanţa.

    „Trenul combo format din terminalul nostru are două componente de transport. O parte sunt vagoane destinate transportului de cereale şi o parte sunt vagoane platforme pentru containere. Prin structura trenului reuşim să facem un transport stabil. Noutatea vine la partea de containere, respectiv, aceste mărfuri sunt transportate din Portul Constanţa până la Vladimirescu (jud. Arad) fără emisii de carbon. Sunt tot mai mulţi industriaşi care pun accent pe mediu”, a afirmat Sergiu Gorban. Provocările companiei vin, însă, în partea de transport pe calea ferată, deoarece viteza scăzută şi infrastructura slabă generează întârzieri neprevăzute ale trenurilor care la rândul lor generează pierderi.

    „Costul chiriei unui tren cu 30 vagoane pentru cereale şi o locomotivă electrică este de aproximativ 1.500 euro/zi. Lipsa unei infrastructuri sănătoase aduce pierderi ce nu pot fi recuperate niciodată.” În 2019, grupul Transylvania Properties, din care fac parte companiile Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din vestul României, şi Transylvania Feed, care are ca activitate comerţul cu făinuri furajere, a avut o cifră de afaceri cumulată de 35 milioane de euro şi un profit de peste 300.000 de euro. În următorii cinci ani, Transylvania Properties are în plan să crească volumul de tranzacţionare al cerealelor şi să crească traficul de containere pe terminalul Rail Hub Transylvania.

  • Cum arată viitorul agriculturii: de la nori de ploaie, la cloud. Cum vor putea practica şi fermierii români agricultura de precizie

    Dacă în urmă cu câţiva ani, conceptul de agricultură de precizie era poate doar ceva abstract, science fiction pentru fermierii români, acum cu ajutorul noilor tehnologii precum IoT, cloud şi 5G, soluţiile pentru agricultură de precizie sunt disponibile la tarife anuale de 1-8 euro per hectar, aceştia având astfel la dispoziţie soluţii tehnice care să îi ajute să îşi eficientizeze culturile şi să rămână competitivi şi profitabili pe o piaţă locală tot mai aglomerată de fructe şi legume importate.

    Start-up-ul local Agricloud a mizat pe această nişă încă de acum trei ani, iar acum nu ajută doar fermierii români cu soluţii IoT pentru agricultură de precizie, ci fermieri de pe trei continente – din Africa de Sud până în America Latină.

    „Vrem să ajutăm fermierii noştri să fie mai productivi. Un exemplu practic – ştim cum astăzi vin producători din zone consacrate precum Turcia, Germania, Olanda, Italia, Spania cu produsele lor – mă refer aici la tomate, iar în condiţiile în care ei se retrag de mâine de pe piaţa locală preţul va creşte foarte mult. Acest lucru ne-a făcut să ne implicăm mai mult în zona de securitate alimentară a noastră şi vrem ca de la începutul acestei luni (aprilie – n.red.) să facem o ofertă de 1,5 euro/ha per an pentru oricine care administrează un teren agricol şi vrea să îl monitorizeze – noi îl ajutăm să îşi eficientizeze cultura reducând costurile şi crescându-i profitul”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation la rubrica Start-up Update Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. El a adăugat că în mod normal, tarifele pentru utilizarea soluţiilor Agricloud variază între 5 şi 8 euro per hectar pe an, însă acum start-up-ul a făcut ofertă specială cu trei tipuri de abonament pentru fermierii români – 1,5 euro, 3 euro şi 5 euro per hectar anual. „Oiectivul este să vindem foarte mult abonamentul de 1,5 euro. Credem că acesta îi va ajuta pe fermieri să aibă o radiografie exactă a culturii lor şi atunci le va fi cât se poate de uşor să îşi eficientizeze procesul de lucru în ferma lor. Practic, noi ce facem? Toate activităţile repetitive le automatizăm cu senzori, drone, camere video şi sateliţi. Toate aceste date le punem în faţa fermierului în felul în care el vrea să le înţeleagă pentru că aici este diferenţa – ne adaptăm pentru a-i arăta ce vrea el să vadă.” Soluţiile Agricloud sunt deja folosite de peste 200 de clienţi de pe trei continente, iar start-up-ul continuă să atragă noi clienţi pentru soluţia oferită, ţinta de creştere a businessului pentru anul acesta fiind de 60% – până la peste 2 milioane euro.

    „În 2020, cifra noastră de afaceri a crescut cu 35%, iar anul acesta, în primele trei luni, suntem deja la 45% din ce s-a întâmplat tot anul trecut. Bazat pe ceea ce vedem noi şi pe solicitările pe care le primim, plus că suntem destul de activi în achiziţia de clienţi, credem că suntem destul de aproape de o creştere de 55-60% a businessului anul acesta. Noi în acest moment suntem pregătiţi pentru 60-65 de clienţi noi, însă cred că practic ne vom opri la o achiziţie de 45-50 de clienţi noi cu suprafeţe care să însumeze până spre câteva sute de mii de hectare”, a spus Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. În prezent, start-up-ul, înfiinţat în urmă cu trei ani, monitorizează peste 56.000 de hectare pentru circa 216 fermieri de pe trei continente, cele mai noi pieţe unde este folosită soluţia Agricloud fiind Macedonia şi Turcia. „Cea mai nouă piaţă unde am făcut primii paşi pentru a intra este piaţa din Macedonia – aproape am definitivat parteneriatul şi penultima cea mai nouă piaţă unde suntem prezenţi deja este Turcia. Acolo guvernul de la Ankara foloseşte deja portalul nostru pentru monitorizarea agriculturii din ţară”, a precizat el, adăugând că start-up-ul vizează în continuare extinderea pe piaţa de culturi foarte mari. „Ne interesează să intrăm pe piaţa de culturi foarte mari, în zonele din India şi chiar în zona Africii. Am făcut deja nişte paşi spre Nigeria, însă în momentul de faţă tatonăm terenul. Nu îi cunoaştem foarte bine, nu le înţelegem foarte mult mentalitatea, însă produsul nostru este foarte interesant pentru ei.”

    Anul trecut, start-up-ul a lansat portal.agricloud.ro – o soluţie care monitorizează complet cultura. „Aceasta oferă o radiografie completă – din sol până la satelit, mai exact de la agrochimia solului, umiditatea din sol, diametrul tulpinii în acord cu umiditatea din sol, din aer, de la staţiile meteo pe care noi le montăm şi cu echipamentul de pe drone şi închidem tot acest circuit cu un satelit. În momentul în care fermierul intră la noi pe portal îşi vede toată cultura, vede radiografia, are rapoarte şi de acolo îşi ia deciziile cele mai bune”, a explicat Marcel Ionescu. În total, Agricloud administrează în prezent circa 56.000 de hectare, iar cerinţele din partea clienţilor sunt în continuă creştere.

    Investiţiile în proiectul Agricloud se ridică în prezent la peste 1,8 milioane euro în total, iar deocamdată start-up-ul se concentrează pe extindere, o viitoare rundă de finanţare fiind prognozată peste circa doi ani.

    „În momentul acesta suntem pe creştere şi pe achiziţie de clienţi şi probabil de la sfârşitul lui 2022, începutul lui 2023 ne vom uita în piaţă pentru o altă rundă de finanţare”, a punctat el. Start-up-ul a dezvoltat recent o nouă funcţionalitate pentru care urmează să înceapă şi primele teste şi anume IoT în zootehnie. „Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este deja pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale”, a subliniat CEO-ul Agricloud.

    Soluţia Agricloud se bazează foarte mult pe noile tehnologii precum IoT, machine learning şi cloud, start-up-ul utilizând platforma Microsoft Azure.

    „Microsoft Azure ne ajută pentru a antrena algoritmi pentru soluţia de machine learning folosit pentru identificarea nevoilor culturilor şi mai nou pentru identificarea stadiului animalelor din fermă”, a spus el. Pe lângă dezvoltarea propriei soluţii, Agricloud susţine şi dezvoltarea altor start-up-uri în domeniul agritech printr-un nou program organizat împreună cu mai mulţi parteneri printre care şi Ministerul Agriculturii. „Vrem să susţinem cât mai multe start-up-uri în domeniul agriculturii pentru a genera cât mai multe soluţii tehnice pentru agricultura din România.” Cum facem acest lucru? În primul rând cu mai mulţi parteneri ai noştri am realizat AgriTech Hackathon – se poate înscrie oricine pe agrihack.ro. Vor fi circa 2-3 săptămâni de incubare şi de înţelegere a ecosistemului agriculturii. Cei care sunt invitaţi să fie mentori şi susţinători financiari sunt deja cu noi în proiect şi de aici îi putem ajuta noi să monetizeze destul de repede în zona clienţilor noştri. Am discutat cu 2-3 clienţi din portofoliul nostru şi au fost foarte deschişi să îi primească în fermele lor pentru a face teste. Astfel pot vedea dacă ideile lor se validează cu nevoile reale din piaţă – toţi avem idei, dar de la idee la monetizare nu e chiar cel mai scurt pas.”

    Start-up Boost

    Invitat: David Achim, director executiv al asociaţiei Make IT in Oradea

    Ce oferă programul de accelerare? Echipele care vor intra în programul de incubare oferit, numit Bright Labs Incubator, pot primi o finanţare de până la 50.000 euro pentru a-şi dezvolta businessul tech. Selecţia va fi făcută din 20 de echipe care au fost deja preselectate în cadrul unor evenimente dedicate de „idea pitching“ desfăşurate în ultimele luni.

    „În luna aprilie vom avea o competiţie care va delimita etapa de selecţie de etapa de incubare efectivă. În total, am selectat în cadrul celor cinci evenimente de «idea pitching» 20 de echipe cu care începem să lucrăm pentru a trece de stadiul de idee.“

    Start-up Update

    Invitat: Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe segmentul de zootehnie şi se extinde pe noi pieţe de pe glob

    “Cea mai nouă funcţionalitate pe care o avem şi urmează să facem primele teste, le începem în circa o săptămână, este IoT în zootehnie. Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale.”

    Start-up Coach

    Invitat: Doina Vîlceanu, CMO ContentSpeed şi mentor Innovation Labs:

    Recomandări pentru start-up-uri: La început start-up-urile tech ar trebui să aplice tehnici de guerrilla marketing pentru că nu au bugete mari de promovare

    „Start-up-urilor, dacă sunt creative, eu le recomand tehnici de guerrilla marketing – cum să fii extra-creativ pe bani puţini, pentru că de multe ori la asta se rezumă. Ai nevoie să viralizezi mesajul astfel încât el să ajungă să fie transmis de la un client către alţi potenţiali clienţi. Acolo este posibilitatea de scalare când ai bugete foarte mici. Dacă ai o prezenţă în social media, dacă reuşeşti să îţi creezi o comunitate, acolo nu ai nevoie de bani, ci de foarte mult timp, investiţii de timp din partea echipei de a crea conţinut care să fie relevant pentru publicul ţintă.“

    Start-up Pitch

    Invitat: Sorin Nicolau, Clinica Oana Nicolau

    Ce face? Platformă de terapie online, care pe lângă şedinţe online realizate prin videocall, cuprinde şi o secţiune de terapie prin chat – un segment nou pe această piaţă în România.

    „Odată cu pandemia, văzând că situaţiile emoţionale care existau s-au agravat, am zis că trebuie să ajungem la mai mulţi oameni – să mergem în zona de clinică digitală. Dacă până acum clientul venea la noi, acum să mergem noi la el, să fim la un click distanţă. Am dezvoltat această platformă care se va numi iCON şi care va pune primul steag al digitalizării clinicii noastre. Anul trecut, în jur de 17 martie ne-am mutat 100% online. Am primit un feedback foarte valoros de la clienţi care se confruntau şi încă se confruntă cu situaţia locativă – au o singură cameră sau două în care stau şi cu soţia/soţul şi copilul care face şi şcoala online şi ca atare nu au cum să apeleze la terapia online live.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cine este omul care schimbă tot ce ştiam despre agricultură. El a inventat un înlocuitor de sol care nu are nevoie nici de apă pentru a cultiva plantele

    ► Compania AeroFarms, liderul global în agricultura verticală, plănuieşte listarea, la o evaluare de 1,2 miliarde de dolari.

    ► Compania cultivă plante la interior şi nu foloseşte solul sau 95% din apa necesară de obicei pentru vegetale; compania foloseşte în schimb un material textil pentru rădăcinile plantelor şi sprayuri bogate în nutrienţi pentru hrănirea lor.

    ► Materialul care înlocuieşte solul a fost inventat de un profesor de la Universitatea Cornell, Ed Harwod, care şi-a unit forţele cu David Rosenberg şi Marc Oshima pentru a pune bazele companiei cu sediul în Newark, New Jersey, în 2011.

    ► Printre clienţii companiei se numără şi mari retaileri, precum Whole Foods şi Fresh Direct.

    ► Compania fuzionează în vederea listării cu Spring Valley, un SPAC al Pearl Energy Inestment în scopul de a strânge o finanţare de 350 mil. dolari. Compania a fost finanţată cu peste 100 mil. dolari până acum.

    c

    ​„Am făcut cercetări timp de mai multe luni, uitându-ne la tehnologii din toată lumea. Apoi, am găsit o posibilă soluţie aproape în grădina noastră.”

  • PSD: România, din grânarul Europei, a ajuns să importe porumb şi grâu

    „În anii 2018 şi 2019, agricultura României ocupa locul I la producţia de porumb şi floarea soarelui în Uniunea Europeană. Iată, însă, că numai după 17 luni de guvernare liberală, datele INS ne arată conturarea unui adevărat dezastru în agricultura României”, spune preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Adrian Chesnoiu.

    Social-democratul precizează că deficitul de balanţă comercială pe produse agroalimentare aproape s-a dublat în 2020.

    „România, din grânarul Europei, a ajuns să importe porumb şi grâu de peste 540 de milioane de euro într-un singur an. Lipsa programelor de sprijin, a plăţii despăgubirilor pentru calamităţile de secetă, dar şi noi programe de susţinere a fermierilor români, conduc către un dezastru accelerat al agriculturii româneşti. Este clar pentru oricune că actuala coaliţie de guvernare USR-PLN serveşte oricui şi interesele oricăror state, mai puţin pe cele ale fermierilor români”, conchide Chesnoiu.

  • Cum facem din agricultura românească o multinaţională?

    Pentru agricultori, pentru cei care au afaceri în agrobusiness, cea mai mare problemă nu este seceta, ci faptul că găsesc foarte greu oameni cu care să lucreze, iar tinerii, cei care trebuie să ducă mai departe businessul, nu sunt deloc interesaţi de acest sector şi de aceea fug din zonele rurale către zonele urbane.

    E mai bine să stai la Starbucks pe terasă cu un caffe latte în faţă, lucrând la un laptop, decât să te trezeşti dimineaţa şi să te duci pe câmp, în cizme, ca să te uiţi la porumb şi în zare, pe cer, după ploaie.

    La ZF Agropower 2021, Nina Gheorghiţă, acţionar şi director tehnic al companiei Triagroexim, o afacere de familie pornită în 2011, a declarat: Astăzi, percepţia oamenilor cu privire la agricultură este rămasă cu mulţi ani în urmă, agricultura nu mai este o îndeletnicire, este o ştiinţă, şi să produci hrană sănătoasă pentru societate este la fel de onorabil ca şi când tratezi un om de o boală. Ea spune că ruptura produsă între 1990 şi 2000, când liceele agricole au început să rămână fără elevi, se vede în prezent, când nu mai avem tehnicieni şi mecanizatori.” Alina Creţu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, spune că în 2020, dintre toate CV-urile pe care le-a primit, cel mai bun a fost al unui tânăr student din Franţa.

    Irina Florea, administratorul companiei Agrovision, spune că anul trecut nu a primit niciun CV de la vreun tânăr absolvent, dar în schimb a primit cereri de la zilieri care înainte lucrau în străinătate. Agricultura are nevoie de forţă de muncă specializată, pentru că nu putem să dăm utilaje care costă între 250.000 şi 500.000 de euro pe mâna unor angajaţi care nu au capacitatea de a le utiliza”, menţionează Alina Creţu.

    Emilia Gillard, administrator la Colina Verde, spune că ar trebui să învăţăm din exemple de la nivel european ce ar trebui să facem ca să avem forţă de muncă calificată în agricultură.

    Mihai Miriţescu, director la Saaten Union, o companie care produce hibrizi pentru cereale, spune: Fermele noastre devin din ce în ce mai specializate şi avem nevoie de oameni bine pregătiţi. Inclusiv managementul trebuie făcut pe elemente foarte clare, bine stipulate în tehnologie, pentru că fără ele agricultura românească nu va ajunge la standardele europene. În zece ani, femierii profesionişti vor deveni mai performanţi şi nu vor face rabat de la tehnologie şi de la dotare tehnică.”

    Saaten Union, parte a unui grup german, are 100 de angajaţi în România, unde face cercetare: Se găsesc foarte greu persoane care să lucreze în acest domeniu, noi încercăm să luăm tineri de pe băncile facultăţii şi să-i învăţăm la faţa locului. Dar cercetarea nu este un domeniu prea atractiv, iar tinerii se uită să-şi facă propriul business.”

    Pe lângă tractorişti, mecanizatori, ingineri, companiile agricole încep să aibă nevoie şi de softişti, de programatori, de IT-işti, având în vedere că acest domeniu devine din ce în ce mai tehnologizat şi digital.

    Agricultura plânge după oameni, după tineri. Dar unde se duc ei?

    Conform unui studiu BestJobs, a doua companie de recrutare online de pe piaţă, 56% dintre români ar vrea să lucreze într-o companie privată, dar să fie mare, de preferat o multinaţională. 33% dintre români vor să lucreze la stat, iar ce rămâne, în companii antreprenoriale româneşti.

    Domeniile cele mai căutate sunt administrativ şi BPO (20%), marketing şi comunicare (16%), resurse umane (15%), sănătate, logistică, financiar-contabil, IT, retail, consultanţă şi transport (9%).

    Deci românii vor să lucreze la multinaţionale, la birou, jobul să fie stabil, adică sigur, să aibă oportunităţi de promovare, inclusiv la nivel internaţional.

    Domeniul agricol nu prea figurează în topul dorinţelor românilor. De unde şi frustrarea companiilor care operează în agricultură că nu găsesc oameni, că acest sector nu reprezintă o opţiune pentru tineri, care preferă clădirile de birouri sau munca în format hibrid, în faţa unui laptop cu internet de mare viteză.

    Aşa că întrebarea este: Cum devine agricultura românească o multinaţională, acolo unde românii vor să lucreze?

    cristian.hostiuc@zf.ro

  • Proiectul prin care o companie şi-a propus să revoluţioneze mersul la cumpărături. „Deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grup”

    Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune, simultan cu sesiunile lor de cumpărături.

    Anul 2020 a venit cu schimbări drastice în comportamentul de consum al clienţilor marilor lanţuri de retail, fie că vorbim despre orientarea spre alt tip de produse – mai sănătoase, bio, fie de intervalul orar ales sau de durata unei sesiuni de cumpărături. În paralel cu toate aceste schimbări, s-a accentuat şi interesul pe care consumatorii îl acordă iniţiativelor de responsabilitate socială ale companiilor.

    „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor să fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte, iar factorul preţ nu mai reprezintă factorul decisiv în procesul de achiziţie”, spune Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România. „Noi pornim de la un principiu simplu şi foarte clar: trebuie să fim constant atenţi la ce ne transmite clientul prin procesul de achiziţie. Dincolo de preţ, vorbim despre interesul pentru producţia locală, de exemplu, care devine tot mai crescut”, adaugă el.

    În acest sens, compania a dezvoltat o serie de programe prin care şi-a propus să contribuie în mod direct la creşterea producţiei locale, susţinerea fermierilor în procesul de conversie la agricultura bio, promovarea unor modele asociative, care să dea forţă micilor antreprenori din agricultură, profesionalizarea viitoarei generaţii de agricultori „şi, foarte important, să oferim piaţă de desfacere, pentru ca producătorii locali să îşi vândă marfa în magazinele noastre.”

    Cel mai recent program creat în acest sens este Act For Good, lansat de Carrefour România la începutul acestui an, pe 21 ianuarie. Spre deosebire de alte programe de fidelizare, rolul major al programului Act For Good este acela de a transforma orice tranzacţie într-o oportunitate de a face bine, explică Horhoianu. „Cu Act For Good ducem loializarea la nivelul următor, creând cadrul potrivit în care în timp ce-ţi faci cumpărăturile, faci şi gesturi de responsabilitate. Aşadar, principala formă de diferenţiere vine din binele social. Pe termen lung, ne dorim să transformăm acest tip de comportament într-un reflex şi să perpetuăm bunele obiceiuri.”

    Pentru a intra în program, clienţii trebuie să descarce aplicaţia Carrefour, disponibilă gratuit în App Store şi Google Play, să îşi creeze unui cont Act For Good, pas în urma căruia li se va genera un cod special direct în aplicaţie, pe care îl pot activa la casa de marcat din orice magazin Carrefour.

    Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România: „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor sa fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte.”

    Cum funcţionează programul? Prin intermediul Act For Good, clienţii vor beneficia de reduceri, oferte, experienţe personalizate, extrareduceri şi puncte de loialitate la ofertele săptămânale disponibile în aplicaţie şi semnalizate la raft. Astfel, zilnic vor avea reduceri de 20 – 50% la gamele şi produsele selectate, acces exclusiv la produse premium şi vouchere speciale pentru reduceri exclusive Act For Good, iar punctele acumulate pot fi utilizate pentru a participa la experienţele dedicate din aplicaţie (evenimente, activităţi, degustări). „Fiecare achiziţie realizată pe baza codului Act For Good este răsplătită cu 1 punct pentru fiecare 20 de lei cheltuiţi (excepţie făcând băuturile alcoolice şi tutunul). În plus, ai extra puncte la produsele special semnalizate, iar punctele se cumulează exclusiv în contul individual prin scanarea codului Act For Good”, explică Horhoianu. Punctele acumulate pot fi donate pentru a susţine una sau mai multe dintre cauzele listate în aplicaţie. Astfel, acestea se convertesc în kituri cu alimente, în favoarea beneficiarilor celor patru ONG-uri prezente în acest moment în program: Crucea Roşie Română, Hospice Casa Speranţei, Ana şi Copiii şi Salvaţi Copiii România. „Organizaţiile prezente în Act For Good sunt parteneri în care noi am investit încredere şi resurse de foarte mulţi ani, însă lista este fluidă, vom integra cauze diverse, importante pentru comunitate şi pentru clienţii noştri, deopotrivă. Ceea ce ne bucură extrem de mult este faptul că feedback-ul clienţilor este unul foarte bun şi zilnic sunt donate puncte în favoarea acestor ONG-uri. Fiecare cauză are un obiectiv de puncte ataşat, iar dintre cele patru cauze, Salvaţi Copiii şi-a atins deja targetul, iar celelalte trei (Crucea Roşie, Ana şi copiii şi Hospice Casa Speranţei) sunt la peste 70% din target. „Noi cauze se vor adăuga la aceasta listă în perioada următoare”, menţionează Horhoianu.

    De la lansare, reprezentantul companiei spune că numărul de conturi este în continuă creştere. „Ne aşteptam la asta, deoarece, atunci când l-am realizat, am implicat puternic clienţii Carrefour, care ne-au oferit feedback pe întregul proces de construcţie. Cu ajutorul lor, am conceput un program bine pliat pe nevoile şi dorinţele lor, cu o componentă de responsabilitate care-l face unic în piaţa din România. Vorbim, practic, de un hub care uneşte cumpărăturile, responsabilitatea socială, susţinerea comunităţii şi experienţele personale.”

    Echipa Carrefour dedicată noii iniţiative este formată din experţi în marketing, comunicare, comercial, UX/UI, research, design şi IT. „El a fost gândit şi implementat doar la noi, pentru moment, însă, deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grupul Carrefour”, notează Narcis Horhoianu.

    Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi doresc ca platforma Act For Good să fie principalul mod de comunicare cu consumatorii, nu doar prin politica de oferte pe care o au şi de care aceştia pot beneficia, dar şi prin experienţele oferite şi aportul comun adus comunităţii. „Va fi un program permanent, deoarece credem că a face bine» ar trebui să fie parte integrantă din vieţile oamenilor de zi cu zi – la fel cum sunt şi cumpărăturile zilnice.”

    Printre alte iniţiative în zona de responsabilitate socială lansate de companie, Narcis Horhoianu enumeră programele: „Deschidem Vinul Românesc”, „Creştem România Bio”, „Punem Preţ pe Plastic” şi „Cutia cu Bucurie”.

    Programul naţional „Deschidem Vinul Românesc”, în care sunt prezente astăzi 54 de crame din şapte regiuni, are ca obiectiv susţinerea dezvoltării producătorilor de vin, în special prin deschidere la piaţă. Prin intermediul programului, compania şi-a propus să le ofere consumatorilor „produse autentice, locale, de calitate, la preţuri accesibile”, şi să facă din vinul românesc un brand de ţară”, spune Horhoianu. Unul dintre primele beneficii aduse producătorilor participanţi în acest program a fost dobândirea unei mai bune vizibilităţi a cramelor, care au fost remarcate de alţi retaileri şi au câştigat noi pieţe – „aspecte foarte importante pentru producători, care în 2020 cu greu şi-au putut vinde produsele către partenerii din HoReCa şi, astfel, şi-au diversificat canalele de vânzare către retail şi către e-commerce, cum a fost platforma Bringo, disponibilă în 38 de localităţi”.

    „Creştem România BIO” este un program de conversie la agricultura ecologică, prin care Carrefour urmăreşte să creeze valoare pentru întreaga agricultură locală, nu doar pentru un producător sau altul. „Punem Preţ pe Plastic”, un program de economie circulară ce tratează plasticul ca o resursă şi încurajează dezvoltarea unor obiceiuri mai bune în rândul consumatorilor, având la bază conceptul „celor 3 R: reduce-reutilizează-reciclează”. În cadrul programului a fost lansată, în premieră în România,  plata cu PET, un demers în care PET-ul devine monedă de schimb pentru fructe şi legume româneşti. „Caravana Plata cu PET a ajuns în opt oraşe în anul 2019 şi în şase în anul 2020, în total, în 14 hipermarketuri, unde a strâns peste 370.000 de PETuri în schimbul a 92 tone de fructe şi legume româneşti”, spune Horhoianu. În cadrul aceluiaşi proiect a fost lansată şi iniţiativa „Colectarea uleiului folosit”, prin care, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie 2020, au fost colectaţi peste 160.000 de litri de ulei alimentar uzat de la clienţii din hipermarketurile Carrefour şi prin Bringo, care au primit la schimb peste 55.000 litri de ulei proaspăt. Tot parte a programului „Punem Preţ pe Plastic” se numără şi „Vino cu caserola ta de acasă!, Roli Poli, staţie de colectare selectivă pentru copii, şi Duminica Verde, campanie educaţională online.

    „Cutia cu Bucurie” a venit ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare publicate în 2019 de Salvaţi Copiii, potrivit cărora peste 33% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi peste 150.000 adorm flămânzi. „Mai mult, ştim că în vremuri dificile, de criză, dominate de imprevizibil, cu toţii avem nevoie de un stoc cu produse greu perisabile în casă. Însă persoanele din zonele vulnerabile, rurale, slab dezvoltate, nu au această posibilitate”. Astfel, prin intermediul acestei iniţiative, compania a decis să ofere kituri cu alimente de bază, care să asigure necesarul de hrană pentru cel puţin două săptămâni pentru o familie cu 3 persoane. „Kitul conţine: mălai, orez, pate conservă, bulion roşii, ulei, zahăr, lapte UHT, făină, conservă fructe, supă instant, cereale, paste, griş de grâu şi biscuiţi. Conţinutul este creat alături de un specialist în nutriţie, pentru a acoperi necesarul de nutrienţi şi a oferi saţietate”, explică Narcis Horhoianu. Până în prezent, compania a oferit 4.657 de astfel de kituri.

    Retailer-ul francez Carrefour a intrat pe piaţa locală în urmă cu 20 ani, în 2001. În 2007 a achiziţionat reţeaua Artima, rebranduită Carrefour Market într-o tranzacţie de 55 de milioane de euro, iar în 2017 preia lanţul de magazine Billa. În prezent, compania a ajuns în plan local la un portofoliu de peste 360 de magazine fizice (25 deschise în 2020), care funcţionează sub formatele: hipermarket, supermarket, proximitate şi discount, cărora li se adaugă platforma online şi prezenţa pe platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 38 de localităţi.

    În România grupul a raportat la nivelul anului 2020 vânzări de 2,3 miliarde de euro, cu 2,1% faţă de anul precedent, iar creşterea organică raportată în plan local a fost de 5,3% faţă de 2019. În trimestrul patru al anului, vânzările magazinelor de pe piaţa locală s-au majorat cu 3,6%, la 656 de milioane de euro. La nivel de grup, compania a raportat vânzări de 78,6 miliarde de euro, în creştere cu 7,8%. Din 1 martie, operaţiunile locale ale companiei au fost preluate de Julien Munch, succesorul lui Jean Richard de Latour, fostul CEO Carrefour România, care a fost numit în rolul de director al Departamentului de Negocieri Branduri Internaţionale în cadrul Grupului Carrefour.

  • Povestea românului care în anii 2000 era unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni de afaceri din ţară şi cum a ajuns el să piardă totul în anii de criză

    A venit criza şi a căzut de sus. Unele afaceri i-au intrat direct în faliment. Pe altele le-a închis chiar el, iar cele care au rezistat a trebuit restructurate uneori din temelii. După aproape un deceniu, antreprenorul renaşte din propria-i cenuşă şi revine în prim-planul businessului românesc cu câteva pariuri noi: agricultura, hotelăria şi securitatea în mediul virtual. Mai mult, tot pe „to do list” se numără şi integrarea treptată a fiului său Tiberiu în business, pentru un transfer ulterior de responsabilităţi către cea de-a doua generaţie, şi publicarea unei cărţi autobiografice în 2020, sub numele „Milionar. Falit. Milionar”. Ce titlu ar fi putut sumariza mai bine călătoria lui Radu în mediul de business?

    „Cea mai bună decizie a mea de business a fost aceea de a-mi da demisia în 1990”, spune Octavian Radu râzând. Plecase în 1987 în Germania, unde lucra pentru o firmă de distribuţie. După căderea comunismului a mers în Polonia şi în alte ţări, iar în 1994 s-a întors definitiv în România. „De fapt eu m-am întors treptat ajutând-o pe mama cu aprovizionarea unui magazin pe care l-a deschis în anii aceia la Piteşti.” Această decizie a fost şi cea mai grea totodată pentru omul de afaceri, după cum povesteşte chiar el. „Nu am avut altele care să îmi schimbe radical viaţa.” Când vine vorba de decizii greşite, nu consideră că a luat niciuna; chiar dacă ulterior s-au dovedit a fi eronate, la momentul respectiv nu au fost. „Eu în business mereu am mers cu viteza maximă, nu am pus bani deoparte. A ţinut şi de firea mea aventurieră.”

    Octavian Radu a avut multe afaceri. A avut şi multe eşecuri totodată. Dar uitându-se în urmă nu le regretă. Ba chiar recunoaşte că probabil ar face din nou la fel. Atunci însă, în condiţiile de la momentul acela, nu acum. De-a lungul anilor, Radu şi-a încercat norocul în domenii variate. Chiar şi astăzi portofoliul său cuprinde afaceri din IT, retail de carte, agricultură şi producţia de componente auto. În anii de boom, spre exemplu, a intrat în sectorul restaurantelor cu franciza Vapiano şi în modă cu o serie de 10 francize printre care Debenhams sau Mandarina Duck.

    „Ştiam că dacă nu le iau eu le va lua altcineva. În Debenhams am investit iniţial 150.000 de euro şi în primul an am făcut profit de 2 mil. euro. Trebuia să fiu nebun să nu mă extind.” A ajuns la un maxim de 9-10 magazine sub brandul britanic, dintre care unul la Budapesta şi unul la Chişinău. „Aveam în portofoliu şi brandul Bally, iar în prima lună după criză nu a intrat nimeni în magazin.”

    Criza pe de-o parte şi creşterea concurenţei pe de alta – cel puţin în modă – i-au măturat toate businessurile din domeniu. Ultimul care a picat a fost Debenhams. Octavian Radu a ieşit astfel definitiv din retailul de modă în 2013 şi nu s-a mai întors. Nici n-ar mai face-o, dat fiind că astăzi acest sector este unul dintre cele mai atrăgătoare pentru giganţii internaţionali. Peste 100 de nume străine, cele mai importante din domeniu, îşi dispută această piaţă, iar cei mai mulţi jucători sunt veniţi direct. Debenhams, spre exemplu, şi-a mai încercat o dată norocul în România, tot în sistem de franciză, şi nu a rezistat. Piaţa de modă este dominată clar de grupul Inditex, proprietarul Zara, de H&M şi mai nou de discounterul Pepco. Ultimii doi au venit după primii ani de criză şi au avut priză la public.


    „În 2009-2011 am citit multe cărţi cu informaţii care nu existau anterior şi am înţeles ce s-a întâmplat. La momentul acela raportul datorii/EBITDA era perfect în regulă”, spune Radu.

    În ceea ce priveşte restaurantul Vapiano, acesta nu a funcţionat, în opinia antreprenorului, din cauza locaţiei alese de grupul german – la parterul clădirii de birouri Anchor Plaza. Totodată, şi criza a lovit puternic sectorul HoReCa din România. Acum, după aproape un deceniu, antreprenorul reintră în joc, printr-o tranzacţie. El a preluat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest.

    Vânzătorul este omul de afaceri Narcis Zăvoianu. Radu nu a oferit detalii privind suma plătită însă a spus că a preluat şi parte din datorii, aşa că aportul de cash a fost mai mic. Hotelul este evaluat la peste 2 milioane de euro ţinând cont de preţul mediu per cameră pentru unităţile de cazare cotate la acelaşi nivel, conform datelor din piaţă. „Este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele. În mod normal, o investiţie de acest gen nu este ideală pentru mine, este prea mică pentru genul de businessuri pe care le fac eu, însă turismul este în opinia mea un domeniu de viitor”, spune el.

    Radu afirmă că nu a pariat niciodată pe hoteluri până acum, însă are experienţă în domeniul restaurantelor, anterior operând franciza lanţului Vapiano. „Cred că valoarea afacerii preluate (Ioana Hotels şi Forest – n.red.) stă în know-how-ul acumulat în circa 10 ani de activitate. Mai mult, acum businessul stă bine pe cifre, cu un profit estimat în 2020 de 300.000 de euro şi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro. Hotelul a fost deschis în urmă cu circa un deceniu în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro, conform datelor de la acea vreme. Acesta a fost primul hotel cotat la cinci stele în staţiunea de pe Valea Prahovei, una dintre cele mai populare din România.

    La momentul respectiv businessul era operat de firma NDI Grup Expert, care administra şi Cabana Stâna Regală din Sinaia. Firma a fost radiată între timp. „Ioana Hotels a fost în insolvenţă, a ieşit şi a intrat din nou. Acum compania care îl operează este din nou în procedură de insolvenţă, aşa că tranzacţia a avut ataşat şi un grad de risc. Financiar însă compania stă bine, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare”, explică Octavian Radu. El mai spune că în prezent jumătate din profitul businessului e adus de hotel şi jumătate de restaurant. De altfel cele două divizii sunt interconectate şi se ajută reciproc. Restaurantul Forest poartă acest nume pentru că este deschis în pădure. „Pasul următor va fi să deschidem un restaurant Forest în Bucureşti, în zona de nord. Nu am decis încă unde, dar nu ne grăbim. Dacă găsim spaţiul, vom inaugura în 2020, dacă nu, nu. Iar dacă va merge bine, ne vom gândi să francizăm.”

    Radu spune că nu s-a gândit în vreun moment şi nici nu vrea să cumpere 100% businessul, ba din contră, vrea ca fondatorul, care este şi vărul său, să rămână implicat în business. „Cred în Sinaia, în dezvoltarea turismului românesc. Mai cred că românii vor călători mai mult odată cu creşterea venitului disponibil. O parte dintre cei care merg acum în city-breakuri afară se vor orienta către România.”

    Achiziţia vine la scurtă vreme după ce omul de afaceri a fost implicat într-o altă tranzacţie, de această dată la vânzare. Informlykos România, parte a unui grup elen fondat acum mai bine de 100 de ani, a cumpărat 65% din compania de arhivare (fizică şi electronică) şi distrugere de documente NextDocs de la antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan. Grecii au plătit 3,5 milioane de euro pe pachetul majoritar al acestui business, potrivit unui anunţ public al cumpărătorului.

    „Eu pot vinde orice business pe care îl am. Nu am făcut afacerile cu scopul de a le vinde, dar pentru orice există un preţ”, spunea el imediat după aceea. NextDocs este o companie fondată de Vicenţiu Zorzolan, un alt antreprenor local cunoscut pentru afacerile din modă dinainte de criză. Atât Radu cât şi Zorzolan au adus local mai multe francize, pe care în criză le-au închis, mai ales după ce au venit direct giganţi precum Zara sau C&A. În businessul NextDocs cei doi şi-au unit forţele în 2014. „Cu Vicenţiu Zorzolan colaboram deja la vremea aceea pentru că şi eu aveam o franciză în domeniul arhivării şi distrugerii de documente, este vorba de Reisswolf. Ne-am unit forţele la un moment dat când eu am preluat 60% din afacere, iar el 40%, iar acum am vândut fiecare 65% din pachetul lui.”

    În momentul în care cei doi s-au asociat, Vicenţiu Zorzolan avea trei variante: să mai bage el bani în business, să închidă porţile sau să facă parteneriat cu Octavian Radu, potrivit acestuia din urmă. NextDocs este un business pentru clienţi mari precum UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Potrivit antreprenorilor fondatori, businessul NextDocs a fost în 2016 de 1,4 milioane de euro, acesta urcând la 2,2 mil. euro în 2017 şi la 2,8 milioane de euro anul trecut. Pentru 2019 era estimat un nivel al cifrei de afaceri de 3,3-3,4 milioane de euro, pentru ca în 2021 să urce la 8-9 milioane de euro. Compania are 150 de salariaţi acum, dintre care 110 la Bucureşti şi 40 la Cluj. Omul de afaceri Octavian Radu, cunoscut mai ales prin prisma businessului de librării Diverta, are un portofoliu mult mai vast de afaceri.

    El are o afacere în agricultură, Sunny Berry, lanţul de circa 30 de librării Diverta, firma TCE care face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional, compania de servicii poştale Pink Post, producătorul de componente auto Flaro şi alte businessuri în imobiliare. Portofoliul său este completat de firma de IT Sistec. Acum, peste 50% din EBITDA antreprenorul spune că îl obţine cu businessuri pe care nu le avea în criză, adică Pink Post (poştă), NextDocs şi Sunny Berry (agricultură). Acesta din urmă ar putea ajunge în 10 ani cel mai important, adaugă el fără a înainta cifre.

    Astăzi, Octavian Radu îşi evaluează toate businessurile la 30-40 de milioane de euro dat fiind că are şi 10 milioane de euro datorii de care vrea să scape. „În 2008, circa 80% din business era obţinut de la companii pe care nu le aveam cu 10 ani înainte. Lumea se schimbă şi noi nu putem sta pe loc.”

    Tocmai de aceea, unul dintre cele mai recente businessuri din portofoliul său este Sunny Berry, nume sub care operează un business în agricultură. „Avem 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să ne dezvoltăm, să plantăm în continuare. Vrem să trecem de 100 de hectare. Producţia este de 100 de ori mai mare la hectar ca la porumb.” Recolta merge la export dar şi piaţa din România a început să consume, spune el. Terenul a fost plantat în 2018 şi anul trecut a fost prima recoltă de 50 de tone, iar omul de afaceri spune că vrea ca în 2022 să ajungă la 250 de tone. „Am folosit fonduri europene pentru acest business şi ne gândim să ne extindem cu o serie de culturi complementare. La afine ai o profitabilitate fabuloasă la export.” Problema în acest tip de business este să faci rost de oameni. „Noi am găsit oameni buni care sunt fericiţi că nu mai trebuie să plece din ţară.”

    Agricultura – mai ales anumite nişe din domeniu – a devenit pariul mai multor oameni de afaceri locali care îşi diversifică astfel portofoliile. Decizia vine în contextul în care acesta este un domeniu cu potenţial uriaş în România, însă culturile sunt în general fărâmiţate. Ce se poate remarca în ultimii ani este decizia investitorilor de a paria pe culturi diferite de cele clasice, mai exact grâu sau porumb. Astfel, fructele de pădure şi legumele bio sunt doar câteva dintre opţiuni.

    „Pentru 2020 am câteva ţinte. Prima ar fi să dezvolt Sunny Berry, e un proiect mai amplu, pe zece ani.” Dezvoltarea businessurilor existente şi lansarea unora noi a fost dintotdeauna un plan de-al lui Octavian Radu. Pe lista de domenii noi se numără securitatea în mediul virtual (cybersecurity), un sector pe care-l consideră de viitor. Se gândeşte fie la un parteneriat, fie la o achiziţie. „Legislaţia europeană obligă firmele mari să se asigure, însă pariul meu ar fi pe IMM-uri. Ca în orice business, e important să fii acolo de la început.”

    Antreprenorul mai vrea să reducă datoriile pe care le are, pentru că s-a fript şi nu mai vrea să ajungă în aceeaşi situaţie, după cum spune chiar el. Ba mai mult, se gândeşte şi să facă economii.
    „Poate cel mai important plan al meu în 2020 e să îl integrez pe Tibi (fiul său cel mare – n.red.) în business. Trebuie să treacă mai întâi prin toate joburile pentru a putea prelua. Aşa am făcut şi eu.”

    O treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, 10% sunt predate şi celei de-a treia generaţii şi doar 3% trec acest prag şi ajung la cea de-a patra generaţie, afirma recent Florin Madar, preşedintele Asociaţiei Reţeaua Afacerilor de Familie România (Family Business Network România – FBN), o asociaţie cu peste 25 de membri.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi apoi vin „excepţiile”, acele businessuri care sunt transferate către cea de-a doua generaţie. Octavian Radu e sigur că aceasta e direcţia de mers pentru „imperiul” său. Şi pentru că a venit vorba de moştenire, el nu vrea să dea mai departe doar un business, ci şi povestea lui pe care a sumarizat-o într-o carte ce va fi publicată în toamna lui 2020. Doar că povestea se scrie mai departe. În viaţa reală.

    Multe şi diverse
    Radiografia afacerilor actuale ale lui Octavian Radu

    Afacere: Diverta
    Domeniu: lanţ de circa 30 de librării
    Descriere: Este cea mai cunoscută afacere a antreprenorului, dar nu cea mai importantă ca cifre, după cum spune el. Această afacere Octavian Radu a deschis-o în 1998 însă sub alt nume – Libra -, iar după ce a trecut printr-un rebranding a ajuns la Diverta în 2002. Prima unitate a fost deschisă în centrul comercial Bucureşti Mall în 1998 şi rezistă până astăzi, deşi sub noul nume, Diverta. Omul de afaceri spune că e singurul magazin care a rezistat în toţi aceşti ani în mallul care a schimbat mulţi chiriaşi. Bucureşti Mall e primul mall din România.

    Afacere: TCE
    Domeniu: transport şi curierat
    Descriere: TCE face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional. Este o afacere prezentă pe piaţă de 20 de ani. Ea a apărut după ce firmele lui Octavian Radu au externalizat transportul intern. Apoi businessul s-a deschis şi către alţi clienţi.

    Afacere: Pink Post
    Domeniu: poştă
    Descriere: Pink Post este unul dintre cele mai recente businessuri ale omului de afaceri, însă nu este primul contact cu domeniul poştei. Radu a mai avut două încercări în sector şi de fiecare dată a fuzionat cu un jucător deja existent. Povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când antreprenorul Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006 de Octavian Radu. Acesta din urmă a cumpărat în 2016-2017 două firme de curierat, printre care Total Post, dar şi Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group. Cele două au fuzionat, iar noua companie de servicii poştale s-a transformat în Pink Post.

    Afacere: Flaro
    Domeniu: componente auto
    Descriere: Flaro (nume ce provine de la Flamura Roşie) a fost înainte de ’89 cel mai mare producător de papetărie din România. Acum businessul activează pe piaţa de componente auto, având clienţi precum Aptive, Siemens sau Marquardt. Când a preluat businessul, Octavian Radu a cumpărat şi 2,5 hectare de teren.

    Afacere: mai multe proprietăţi
    Domeniu: imobiliare
    Descriere: Radu afirmă că a avut de-a lungul anilor zeci de spaţii ocupate anterior de librării şi poziţionate în diferite oraşe din ţară. A vândut însă multe dintre ele ca să scape de datorii. Nu oferă cifre referitoare la câte mai are.
    Totodată, acum mai are şi în zona Giuleşti 7 hectare de teren. Aici funcţiona înainte o fabrică, iar acum grupul lui are o hală funcţională ocupată cu diverse tipuri de activităţi.

    Afacere: Sistec
    Domeniu: IT
    Descriere: Sistec are un data center şi două ERP-uri pe care le distribuie – unul din Germania,  ABAS, care este folosit de firme din producţie, şi un altul realizat de intern, Cogito.

    Afacere:
    Sunny Berry
    Domeniu: agricultură
    Descriere: Sunny Berry este un nume sub care operează un business în agricultură. Octavian Radu are 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să dezvolte afacerea, să planteze în continuare. Vrea să treacă de 100 de hectare.

    Afacere: NextDocs (pachet minoritar)
    Domeniu: arhivare de documente
    Descriere: Antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan au vândut la finalul anului trecut 65% din NextDocs, o companie ce se ocupă de managementul documentelor, de arhivare (fizică şi electronică) şi de distrugere de documente. Ei au rămas acţionari minoritari. Printre clienţii businessului se numără UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Afacere: Ioana Hotels (pachet majoritar)
    Domeniu: hotelier
    Descriere: Omul de afaceri Octavian Radu a preluat în 2020 pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest. Ioana este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele.

  • Efectele secetei: Preţul grâului din România a crescut cu aproape 40% faţă de iunie 2020

    Preţurile sunt aferente zilei de 28 ianuarie 2021 şi au fost mai mari cu 12% faţă de săptămâna precedentă, astfel, deşi România a suferit pierderi semnificative ale producţiei vegetale, mai ales în zona Moldovei şi în sud, fermierii din centrul şi vestul ţării „profită“ de şansa dată de secetă.

    „În vestul României preţul grâului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg şi având în vedere că firma noastră a avut o producţie medie de 3.400 kg/ha, datorită pre­ţului mai mare şi al sub­venţiei acordate ieşim pe zero. Însă, la po­rumb stăm foarte bine, pentru că am făcut în medie 11.000 kg/ha, iar pre­ţurile sunt de 0,8 lei/kg“, spune Dan Her­ţeg, pr­oprie­ta­rul com­paniei Agro Raluca, care exploa­tează peste 2.500 de hectare în judeţul Arad.

    În urma secetei din primăvara anului trecut, în România se prognoza pentru anul agricol 2020 o cantitate de cereale mai mică cu 6,5-7 milioane de tone faţă de 2019 şi jucătorii din agrobusiness susţineau că vor creşte masiv preţurile. În acelaşi timp ei se temeau de cum se vor dezvolta culturile, aproximativ 1,8 mi­lioane de tone de cereale fiind semnate în campania forward, can­titatea fiind con­trac­tată în proporţie de 80% în decem­brie-februa­rie, po­trivit datelor din piaţă.

  • Ce se va întâmpla cu economia în perioada următoare

    ♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.

    Comisia Naţională de Stra­tegie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere econo­mică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze şi va creşte, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanţii Prognozei în nota care însoţeşte prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020“, se arată în document.

    Guvernul aşteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creştere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investiţiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creşterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.

    Guvernul vede investiţiile şi consu­mul ca principale motoare pentru relan­sarea economică din 2021: „Pe latura ce­rerii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procen­tuale. Consumul privat se estimea­ză că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“

    Cheltuielile de capital ale guvernului, investiţiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul este însă, şi în 2021, la strâmtoare în ceea ce priveşte bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB şi cheltuieli fixe cu salarii şi pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiţii. Miza cea mai mare va fi atragerea şi folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiştii economici.

    Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri şi care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.

    „În ceea ce priveşte industria, pu­ter­nic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi de­pă­şite“, mai scrie Prognoza în document.

    Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluţia sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluţia economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde şi de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului şi evoluţia preţului energiei.

    Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproa­pe 15%. Sectorul agricol româ­nesc vine după doi ani de scădere, în con­se­cinţă creşterea de două cifre prin com­paraţie cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prog­nozei, pe condiţii meteo nefa­vo­rabile agriculturii, iar în condiţii nor­ma­le estimarea ar putea fi depăşită. În 2020 seceta şi-a pus amprenta pe scă­de­rea de peste 20% a agriculturii în Româ­ni­a.

    Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% şi să aducă creşterii economice o contribuţie de 0,4 pp. Analiştii din piaţă sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura şi spaţiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spaţii comerciale şi birouri este posibil să fie o scădere.

    Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 şi să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuţie creşterii economice: Ă1,8 pp din creşterea economică de 4,3%.