BusinessMagazin

Tag: activitate

  • HoReCa împreună

    Mastercard

    Motivaţie:
    Industria HoReCa, unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti, a fost şi unul dintre sectoarele cele mai puternic afectate de pandemie. Hotelurile, restaurantele şi alte localuri au fost nevoite să îşi întrerupă complet activitatea pe perioada stării de urgenţă şi au funcţionat la capacitate redusă ulterior, ceea ce a condus la efecte şi provocări fără precedent, în multe cazuri fiind în discuţie inclusiv supravieţuirea afacerii. HoReCa Împreună este un program educaţional complex, dedicat antreprenorilor din industria locală, ce reuneşte specialişti cu experienţă în domeniu, precum şi în arii de activitate adiacente, cu obiectivul de a le oferi antreprenorilor din HoReCa resurse şi instrumente pentru o adaptare rapidă la provocările generate de pandemie şi de condiţiile actuale, în vederea relansării businessului, prin identificarea şi valorificarea oportunităţilor de creştere a afacerii. Iniţiativa este lansată de Mastercard şi Qriser, alături de principalii jucători de pe piaţa tichetelor şi cardurilor de masă: Edenred, Sodexo şi Up România.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul proiectului, în perioada august-septembrie 2020 s-a desfăşurat o serie   de cinci module live, ghidate de practici globale de învăţare şi dezvoltate pentru a adresa nevoi specifice, cu care se confruntă antreprenorii în noul context. Fiecare modul s-a repetat de trei ori, pentru a le oferi celor care s-au înscris posibilitatea să participe la curs. Prin acest program, participanţii şi-au dezvoltat un nou set de competenţe definitorii pentru succesul afacerii lor: au înţeles cum îşi pot transforma şi digitaliza businessul pentru a se adapta la noua realitate hibridă online-offline, au aflat despre beneficiile plăţilor digitale şi cum să depăşească barierele pe această zonă şi şi-au redefinit brandul şi experienţa pe care le-o oferă clienţilor. Totodată, ei au identificat modalităţi pentru a-şi atrage şi creşte comunitatea de clienţi, prin canalele social media, precum şi alte instrumente digitale, şi au utilizat metodologia „design thinking” pentru a-şi adapta modelul de business. Mastercard s-a implicat activ şi în desfăşurarea programului, Laura Ştefan, director business development, Mastercard, fiind unul dintre cei doi traineri din cadrul celui de-a doilea modul, pe tema „Digitalizare în managementul financiar al HoReCa şi noi posibilităţi de business”.

    Efecte:
    Peste 800 de antreprenori din întreaga ţară au participat la programul HoReCa Împreună, având astfel ocazia să descopere, să aprofundeze şi să aplice instrumente şi soluţii concrete pentru relansarea afacerii lor şi creşterea vânzărilor. 

  • Biroul de tip nou

    Aşa-numitele spaţii de co-working unde se puteau duce să lucreze diverse persoane sau chiar întreprinzători care nu voiau să închirieze un birou au fost şi ele afectate, oamenii preferând să lucreze de-acasă. Unele companii deţinătoare de astfel de spaţii au avut mai puţin de suferit din cauza situaţiei actuale decât altele, scrie LA Times. Printre acestea se numără o companie britanică, Second Home, care s-a extins anul trecut în SUA, la Hollywood, în apropiere de celebrul Sunset Boulevard şi înregistrează în continuare cerere când alte clădiri de birouri stau închise. Ideile sale de amenajare ar putea inspira şi alte companii care caută soluţii pentru biroul viitorului. Spaţiul Second Home de la Hollywood este amenajat sub forma unor studiouri amplasate într-o fostă parcare transformată în grădină. Cei care închiriază un astfel de studio nu dau nas în nas unii cu alţii, spaţiile fiind complet separate, nedeservite de lifturi comune şi nici legate de holuri pe care să fie recirculat aerul, şi în plus pot deschide ferestrele spaţiilor lor pentru o gură de aer curat. De sus, studiourile Second Home seamănă cu nişte ciuperci mari datorită formei. 

  • Cum să îţi reconfigurezi businessul în vremuri de pandemie

    „Ne-am întors la o idee mai veche care nu era pusă decât pe hârtie, nu în practică: împreună cu câţiva amici ingineri, într-o perioadă scurtă, de două-trei săptămâni, am intrat pe piaţă cu un produs nou, cel care ne aduce venituri în momentul de faţă şi anume lămpile cu lumină UVC, acesta fiind o zonă a spectrului luminii care este folosită pentru dezinfecţia şi sterlizarea suprafeţelor şi aerului”, descrie Dan Pană, proprietarul businessului Omicron Zelle modul în care şi-au regândit activitatea firmei în pandemie.
    Dacă anterior vindeau echipamente publicitare, situaţia pandemică l-a determinat să se întoarcă la profesia de inginer pentru a lansa un nou produs pe piaţă.
    „Discutăm despre echipamente care sunt folosite în industrie de multă lume – cele folosite pentru dezinfecţia aerului, a suprafeţelor, alimentelor şi a apei –  în regim industrial pot fi regăsite în spitale, în staţiile de epurare a apei”, descrie Dan Pană lămpile comercializate.
    Designul acestora le aparţine, iar produsul propriu-zis, realizat de lideri din piaţa de profil, este integrat într-o cutie realizată de ei, dintr-un lemn dur, obţinut din rumeguş.  Preţul lămpilor pleacă de la 400 de lei şi poate ajunge la 1.000-2.000 de lei, variind în funcţie de suprafeţele pe care clienţii vor să le dezinfecteze şi rapiditatea cu care vor să realizeze acest lucru.
    Investiţia iniţială în lansarea afacerii a fost de circa 60.000 de lei.
    „Suntem extrem de mulţumiţi de evoluţie, ne-a menţinut pe linia de plutire, având în vedere că celelalte businessuri nu funcţionează. În prezent avem multe companii drept clienţi”, descrie antreprenorul evoluţia afacerii. Au ajuns la un ritm de vânzare de 10-15 lămpi pe zi, vânzarea desfăşurându-se exclusiv în online, iar veniturile previzionate de el până la finalul acestui an se îndreaptă spre 300.000 – 400.000 de lei.
    „Indiferent ce ai face, piaţa este extrem de concurenţială, dar dacă îţi structurezi destul de bine producţia, reuşeşti să dai o explicaţie simplă şi clară asupra funcţionalităţii produsului tău şi mai ales beneficiezi de accesul la o foarte mare varietate de clienţi, lucrurile stau ceva mai bine. În primul rând e vorba de cât de repede ajungi la clienţi, cât de repede consideră clienţii că au nevoie de produsul tău şi cât de credibil e locul în care vinzi”, descrie Dan Pană câteva dintre elementele pe care le consideră utile pentru a reuşi într-un astfel de business.
    Spune că în continuare şi-au propus să dezvolte vânzarea acestor produse, despre care spune că „au o foarte mare aplicabilitate şi pentru care există o piaţă mare”, dar  nu vor renunţa nici la activităţile pe care le desfăşurau anterior.
    Iar când vine vorba  despre sfaturile pe care le-ar da tinerilor antreprenori, Dan Pană spune: „Cu siguranţă trebuie să folosescă mijloacele moderne de vânzare. Vânzarea clasică îşi are sfârşitul în perioada aceasta – cu siguranţă vor exista modificări şi vânzările vor arăta diferit pe o perioadă destul de lungă de timp”.

  • Renovare Cinema Studio Timişoara

    Groupama Asigurări 

    Motivaţie:
    Un reper important în viaţa culturală a Timişoarei, Cinematograful Studio se află de mulţi ani într-o stare de degradare acută şi este nefuncţional, în ciuda potenţialului său imens pentru viaţa culturală şi socială a comunităţii. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul Groupama Asigurări, „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate, responsabilitate, proximitate şi performanţă”, după cum spun reprezentanţii companiei, continuând direcţia de susţinere a cinematografiei în România. Groupama Asigurări a decis renovarea Cinematografului Timişoara cu scopul de a revitaliza un reper cultural important care să susţină industria cinematografiei locale şi naţionale, dar care să aibă şi beneficii sociale şi economice pentru comunitatea locală. Astfel, publicul ţintă imediat sunt cei care lucrează în domeniu, dar se extinde şi către iubitorii de cultură din comunitate şi către comunitate, în ansamblul ei. 

    Descrierea proiectului:
    Proiectul este rezultatul colaborării dintre Primăria Municipiului Timişoara (proprietarul cinematografului), Groupama Asigurări (finanţatorul proiectului de arhitectură), Institutul Francez din România şi Asociaţiile Pelicula Culturală, Marele Ecran, Documentor şi Asociaţia Română a Filmului Independent (Timishort), iar donaţia făcută de Groupama pentru lucrările de renovare se ridică la suma de aproximativ 150.000 de euro. Împreună, instituţiile implicate au contribuit la realizarea temei de arhitectură, a proiectului tehnic şi urmează să se implice în managementul programului cultural al cinematografului. Proiectul arhitectural a fost realizat de Atelier 21. Lucrările de renovare exterioare se vor realiza în spiritul clădirii şi al vecinătăţilor sale, pentru a-i pune în valoare potenţialul, personalitatea şi identitatea. Proiectul acoperă studiile de arhitectură şi autorizaţia de construire, documentaţie necesară pentru demararea lucrărilor de construcţie a locaţiei.

    Efecte:
    Cinema Studio va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural de tip art house, integrat în reţeaua de săli Europa Cinemas, având ca domeniu principal de activitate cinematografia şi proiecţiile de filme europene independente, de artă sau de autor. Totodată, noua locaţie va deservi şi domenii conexe industriei cinematografice, printre care: producţia de film (ficţiune, documentar, animaţie), jurnalism, multimedia, fotografie, sound design, programe de educaţie cinematografică pentru copii şi tineri, spaţiu pentru transmisiuni radio, spaţiu de expoziţii şi spaţii de co-working. Viitorul cinematograf va dispune de 2 săli de proiecţie: una de 190 de locuri şi una de 64 de locuri, aceasta din urmă fiind concepută ca un spaţiu multifuncţional. Renovarea şi transformarea cinematografului vor avea ca efect imediat atragerea şi coagularea comunităţii locale de profesionişti şi iubitori de cinematografie. Pe termen lung, va susţine industria cinematografică din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Timişoarei, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Renovarea şi transformarea spaţiului va trimite un semnal pozitiv comunităţii de artişti din România, într-un moment dificil, în care activitatea culturală are de suferit pe fondul pandemiei.

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Cum au ajuns un contabil şi un IT-ist să vândă unelte pentru meşteri. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro

    Mihai Mavru, de profesie contabil, şi Cătălin Iordache, cu experienţă în domeniul IT, au lansat un magazin de unelte şi scule de nişă din categoria bricolaj, din dorinţa de a-şi construi afacerea proprie. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro, din care 70% sunt generate de vânzările de pe platforma marketplace a eMAG. Cum se îmbină online-ul cu activitatea meşterilor români?

    „Am lansat businessul la finalul anului 2015, din ideea de a avea ceva al nostru, fiecare dintre noi având un alt loc de muncă. De altfel, aşa am şi funcţionat timp de un an – în paralel cu locurile de muncă şi cu dezvoltarea afacerii”, povesteşte Mihai Mavru în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE. Antreprenorul adaugă că atât el, cât şi partenerul său vin din domenii diferite faţă de activitatea firmei, el fiind de profesie contabil, iar Cătălin Iordache are experienţă în domeniul IT – totuşi au fost mereu atraşi de acest domeniu. Numele firmei a fost inspirat dintr-o poreclă pe care le-o adresau cei care îi cunoşteau: „Ne asemănau cu vikingii din cauza bărbilor”.
    Au început într-un spaţiu de aproximativ 30 de metri pătraţi, într-o locaţie improvizată, la Mihai Mavru acasă, axându-se mai întâi pe importurile de scule şi unelte cumpărate prin intermediul licitaţiilor. După şase luni au închiriat prima locaţie, de 58 de metri pătraţi, după care lucrurile au evoluat constant. La începutul anului 2015 îşi vindeau produsele pe diverse site-uri online, între timp şi-au deschis şi site-ul propriu, iar în 2016 au intrat şi pe platforma eMAG Marketplace.
    La finalul anului 2019 au ajuns la o cifră de afaceri de 255.000 de euro, iar anul acesta spune că au ajuns deja la o creştere de 30% faţă de anul interior. Vând în prezent
    7.000 de articole ale unor producători din ţări precum Regatul Unit, Polonia, Ungaria, cu preţuri care pornesc de la 50 de bani şi ajung până la aproximativ
    4.000 de lei.
    Mihai Mavru povesteşte că la începutul pandemiei erau îngrijoraţi de modul în care va evolua activitatea firmei, dar faptul că o mare parte din oameni au stat acasă în perioada stării de urgenţă a determinat ca vânzările să meargă bine în continuare: „Oamenii au început să renoveze prin casă sau să face ceva prin curte – din acest motiv, în această perioadă, pentru noi nu s-a simţit o diferenţă”.
    În prezent 70% din încasări vin din platforma eMAG Marketplace, iar restul de 30% vin din site-ul propriu. Anterior pandemiei aveau şi un showroom fizic, pe care au decis ca în actualul context să îl transforme în depozit: „Mai mult ca sigur vom rămâne în online”, spune antreprenorul.
    Care este filosofia de business a celor doi antreprenori? „Meşteri avem şi vom avea mereu, cheia succesului este seriozitatea – nu ne rezumăm la a vinde un produs, ne bucurăm de fiecare dată când putem să dăm un sfat, când putem să ne sunăm clienţii şi să îi întrebăm exact ce au nevoie. Majoritatea clienţilor devin prietenii noştri”, spune Mavru.
    Iar când vine vorba despre modul în care se desfăşoară vânzările în online, punctează: „Majoritatea lumii are impresia că vânzările online sunt mult mai greu de realizat decât vânzările fizice, ceea ce este total greşit, vânzările în online vor fi întotdeauna mai greu de făcut fiindcă nu interacţionăm în mod direct cu clienţii”. În prezent, în business sunt implicaţi doar el şi asociatul său, dar şi-au propus ca în viitor să facă şi angajări: „În prima fază, de creştere, am considerat că deţinerea controlului absolut ne va ajuta foarte mult”.
    În ceea ce priveşte priorităţile pentru perioada următoare, spune că şi-au propus construirea unei hale, obiectul unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro, pentru care au cumpărat deja şi un teren în Bucureşti.

  • Pandemia face ravagii. În trei luni de vară 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea

    Un număr de 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea comercială ca urmare a cererii de radiere a operatorului economic în lunile iunie, iulie şi august ale acestui an conform datelor Ministerului Economiei. Multe dintre unităţile de cazare care şi-au închis activitatea în vara acestui an erau din oraşe precum Bucureşti, Constanţa sau Cluj Napoca, dar şi din localităţi mai mici.

    În luna iunie opt unităţi de cazare şi-au încetat activitatea ca urmare a depu­ne­rii cererii de radiere de către operatorii eco­nomici. Luna cu cele mai multe ra­dieri a fost luna august când 11 companii ho­te­liere şi-au încetat acti­vi­tatea.

    Piaţa hotelurilor din România, estimată un­deva la peste 5 miliarde lei anual, este printre cele mai afectate de pan­demia de COVID-19. Un tablou al im­pactului creizei asupra sec­toarelor din eco­nomie, realizat de Banca Na­ţională a Ro­mâniei în iunie, men­ţiona sectorul HoReCa ca fiind printre cele mai afec­tate, alături de sec­torul agenţiilor de turism, de industria ser­viciilor re­crea­tive, de transport rutier şi de activităţi sportive.

    Printre cele mai cunos­cute unităţi hoteliere care şi-au întrerupt acti­vitatea se numără şi hote­lurile Ibis Gara de Nord, Palatul Parlamentului din Bucureşti, dar şi ho­te­lu­rile Ibis din Sibiu şi Cons­tanţa, dar în cazul lor, uni­tăţile au fost închise pen­tru renovare după ce cola­bo­rarea dintre Radu Enache, proprietar al lan­ţului Con­tinental Hotels şi grupul Accor, cel care deţine bran­dul Ibis, a încetat.

    Din porto­foliul reţelei func­ţionau doar patru ho­te­luri sub brandul Ibis, însă ele au fost închise şi vor trece printr-un proces de renovare şi rebran­du­i­re.

    Cele 4 hoteluri vor fi rebranduite astfel: hotelurile Continental Forum Bucureşti şi Continental Forum Constanţa vor funcţiona sub un standard de patru stele, în timp ce MyContinental Bucureşti şi MyContinental Sibiu vor reprezenta noul brand de trei stele.

    Oficialii Continental Hotels spuneau recent că rebrandingul acestor hoteluri este o provocare, dar şi o oportunitate, într-o perioadă nu tocmai prielnică în turism, din cauza pandemiei.

    Grupul Continental numără 13 unităţi hoteliere, dintre care 12 active sub brandurile Continental, Hello Hotels şi, până la 1 iulie, Ibis, cu un total de peste 1.850 de camere. În 2019, compania Continental Hotels a avut afaceri de 142,6 milioane de lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul precedent. Profitul net a fost de 12,2 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi a fost 797.

    Compania este deţinută de Conti Hotels Investment (cu un pachet de 74% din acţiuni), împreună cu SIF Transilvania (9%), R.E.D. Group (7%), Fundaţia Elias (4%), Andrei Pop (1%) şi alţi acţionari.

    Continental Hotels este una dintre cele mai mari companii hoteliere din România, alături de ANA Hotels (familia Copos), complexul Radisson Blu şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (care deţine hotelul de cinci stele JW Marriott din Capitală).

     

  • Simona Saru, manager departament suport vânzări IMM / OTP Bank, vrea să calce pe urmele tatălui său şi să devină antreprenor

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Implementez strategia de vânzări pe segmentul de clienţi IMM şi coordonez şi ofer susţinerea necesară forţei de vânzări în procesul de atragere a clienţilor şi de menţinere şi dezvoltare a portofoliului existent. Obiectivul nostru este de a oferi o experienţă completă clienţilor IMM şi de a fi partenerii lor în dezvoltarea permanentă a afacerilor pe care mulţi dintre ei le-au creat de la zero. Pentru a ne atinge obiectivul este necesar să avem o echipă unită, pregătită şi care să aibă acces rapid la toate instrumentele necesare activităţii, iar aici rolul echipei de suport vanzări IMM este extrem de important.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Manager al departamentului pentru managementul produselor IMM, consilier microîntreprinderi. Aceste poziţii m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în prezent, prin prisma experienţei acumulate.

    Rolul propus pentru anul 2030: Antreprenor.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Deşi sunt mulţi cei pe care îi admir din businessul românesc, sunt totuşi două persoane care m-au inspirat foarte mult în cariera mea. În primul rând, tata, pentru că a avut curajul să renunţe la o carieră cunoscută pentru a-şi urma visul de a deveni antreprenor, dar şi pentru că depune neîncetat eforturi enorme ca afacerea lui să reuşească, fiind neobosit în a căuta să înveţe lucruri noi şi oportunităţi de a îmbunătăţi afacerea pe care o conduce. De la el am invăţat că nu trebuie să îmi fie frică să visez şi să nu renunţ niciodată la ceea ce îmi doresc, căci dacă îmi doresc cu adevărat, voi găsi o soluţie. A doua persoană pe care o admir este Roxana Hidan, CEO retail al OTP Bank, pentru că, în cei 10 ani în care a condus Direcţia IMM, m-a împins mereu să-mi depăşesc limitele şi pentru că are puterea de a le insufla oamenilor dorinţa de performanţă.

  • Vlad Deliu, NN Asigurări de Viaţă: „Îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO”

    Rol ocupat în companie: La începutul lui 2019, am preluat poziţia de corporate sales & health business director în cadrul NN Asigurări de Viaţă. Este un rol comercial, pe care l-am preluat după ce am activat mai bine de zece ani în zona de management al investiţiilor. Misiunea mea şi a echipei mele este să continuăm dezvoltarea canalului de distribuţie B2B şi să dezvoltăm linia de business de asigurări de sănătate. Principalul meu obiectiv este să susţin clienţii corporate ai companiei în demersul lor de a contribui la siguranţa financiară a angajaţilor lor. Altfel spus, fie că vorbim de asigurări de viaţă şi de sănătate sau despre pensii private facultative oferite de angajatori, ca beneficiu extrasalarial, departamentul pe care îl coordonez răspunde nevoilor specifice ale fiecărui angajator când vine vorba de soluţii pentru viitorul financiar al angajaţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Înainte de rolul de corporate director, am acumulat o experienţă vastă în managementul investiţiilor din domeniul pensiilor private. M-am alăturat echipei de investiţii a NN Asigurări Viaţă şi NN Pensii S.A.F.P.A.P. concomitent cu lansarea sistemului de pensii private, în poziţia de manager de investiţii. Principala mea responsabilitate a fost să contribui la gestionarea portofoliilor fondurilor de pensii obligatorii şi facultative ale NN. Din 2018, am preluat poziţia de chief investment officer în cadrul NN Asigurări de Viaţă, unde am continuat să coordonez strategia de investiţii a companiei pentru fondurile de pensii facultative şi să maximizez performanţele obţinute în beneficiul participanţilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să conduc o echipă curajoasă, care pune accent pe inovaţie şi care, prin ceea ce face, lasă ceva remarcabil în urmă. Partea frumoasă e că deja fac acest lucru la NN, dar în perspectivă îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO.
    CEO/Antreprenor admirat: Admir liderii îndrăzneţi care lucrează cot la cot cu echipele lor şi care, înainte de toate, transmit mai departe principiile solide în care cred. Şi mă bucur să pot descoperi tot timpul astfel de oameni în businessul românesc. ”

    PROFILUL LUI VLAD DELIU A APĂRUT ÎN CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A ANUARULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP”.

  • Vlad Deliu, NN Asigurări de Viaţă: „Îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO”

    Rol ocupat în companie: La începutul lui 2019, am preluat poziţia de corporate sales & health business director în cadrul NN Asigurări de Viaţă. Este un rol comercial, pe care l-am preluat după ce am activat mai bine de zece ani în zona de management al investiţiilor. Misiunea mea şi a echipei mele este să continuăm dezvoltarea canalului de distribuţie B2B şi să dezvoltăm linia de business de asigurări de sănătate. Principalul meu obiectiv este să susţin clienţii corporate ai companiei în demersul lor de a contribui la siguranţa financiară a angajaţilor lor. Altfel spus, fie că vorbim de asigurări de viaţă şi de sănătate sau despre pensii private facultative oferite de angajatori, ca beneficiu extrasalarial, departamentul pe care îl coordonez răspunde nevoilor specifice ale fiecărui angajator când vine vorba de soluţii pentru viitorul financiar al angajaţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Înainte de rolul de corporate director, am acumulat o experienţă vastă în managementul investiţiilor din domeniul pensiilor private. M-am alăturat echipei de investiţii a NN Asigurări Viaţă şi NN Pensii S.A.F.P.A.P. concomitent cu lansarea sistemului de pensii private, în poziţia de manager de investiţii. Principala mea responsabilitate a fost să contribui la gestionarea portofoliilor fondurilor de pensii obligatorii şi facultative ale NN. Din 2018, am preluat poziţia de chief investment officer în cadrul NN Asigurări de Viaţă, unde am continuat să coordonez strategia de investiţii a companiei pentru fondurile de pensii facultative şi să maximizez performanţele obţinute în beneficiul participanţilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să conduc o echipă curajoasă, care pune accent pe inovaţie şi care, prin ceea ce face, lasă ceva remarcabil în urmă. Partea frumoasă e că deja fac acest lucru la NN, dar în perspectivă îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO.
    CEO/Antreprenor admirat: Admir liderii îndrăzneţi care lucrează cot la cot cu echipele lor şi care, înainte de toate, transmit mai departe principiile solide în care cred. Şi mă bucur să pot descoperi tot timpul astfel de oameni în businessul românesc. ”

    PROFILUL LUI VLAD DELIU A APĂRUT ÎN CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A ANUARULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP”.