Tag: acte

  • Ministerul Justiţiei: Deţinuţii fără mijloace financiare, scutiţi de taxa de timbru pentru acte de identitate – proiect

    Ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru completarea articolului 5 alineatul (1) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.

    Conform documentului citat, la alineaul 1 al articolului 5 din Legea 117/1999 care reglementează situaţiile de scutire de la plata taxei extrajudiciare de timbru după litera h) se introduce litera h1), cu următorul cuprins: „h1) eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute, arestate, condamnate la pedeapsa închisorii ori la detenţiune pe viaţă sau aflate în executarea măsurii educative a internării într-un centru educativ sau de detenţie care nu au asemenea acte sau a căror valabilitate este expirată şi care nu dispun de mijloace financiare”.

    “Având în vedere situaţia de excepţie a persoanelor private de libertate reglementată în art. 41 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, prevederile art. 76 alin. (3) din Legea 254/2013, precum şi faptul că multe persoane private de libertate nu dispun de resurse financiare în cont pentru a putea achita cheltuielile aferente eliberării actelor de identitate (cheltuieli de producere şi eliberare, taxa extrajudiciară de timbru, cheltuieli pentru fotografii, eventuale cheltuieli suplimentare pentru eliberarea în prealabil a actelor de stare civilă necesare emiterii cărţilor de identitate ş.a.) se impune iniţierea unor demersuri de către autorităţile şi instituţiile competente ale statului, prin care să se soluţioneze problematica intrării în legalitate a tuturor persoanelor aflate în custodie, cu acte de identitate expirate”, se arată în expunerea de motive.

    Potrivit MJ, dintre cei 30.192 de deţinuţi aflaţi în unităţile penitenciare, la 29 decembrie 2014, au fost identificate 5.709 de persoane fără acte de identitate sau ale căror acte de identitate au expirat.

    Totodată, numărul persoanelor private de libertate care nu dispun de resurse financiare în cont, aflându-se în imposibilitatea de a achita cheltuielile aferente actelor de identitate, este 3.775.

    Costurile totale necesare eliberării actelor de identitate pentru aceste persoane sunt estimate la 42.595 de lei.

    De asemenea, din cele 25.447 de persoane private de libertate cu drept de vot, 3.521 nu aveau acte de identitate sau aveau acte de identitate a căror valabilitate era expirată.

    Costurile la care se ridică eliberarea actelor de identitate pentru deţinuţii din penitenciare care au drept de vot, dar nu dispun de mijloace financiare în cont sunt estimate la 29.087 de lei.

  • Când l-au tras pe dreapta pe acest şofer, poliţiştii de la Rutieră nu şi-au închipuit ce va urma. SURPRIZA a venit în momentul când i-au cerut actele

    Totul a început ca un banal control de rutină în trafic. Poliţiştii  i-au făcut semn să tragă pe dreapta unui şofer care conducea o maşină cu numere provizorii. În momentul în care s-au apropiat de maşină şi i-au cerut actele a venit şi marea surpriză.

    Situaţia pe care poliţiştii de la Rutieră nu credeau că o vor trăi vreodată

     
  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O mită cu acte în regulă de la guvernul PSD

    Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: „I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite”.

    Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.

    Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care – ce ciudată este viaţa uneori – a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.

    Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu – despre acest subiect a spus misterios c㠓e într-o categorie a unei poveşti complicate” – ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune – de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.

    Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procesul de votare în turul al doilea

    Astfel, sunt aşteptaţi la vot 18.281.625 de alegători, faţă de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie.

    Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    Votul se va desfăşura în aceleaşi secţii care au fost organizate şi pentru primul tur al alegerilor, în aceleaşi locuri şi sub autoritatea aceloraşi birouri electorale. Alegătorii vor putea vota în 18.550 de secţii de votare. Programul de vot este acelaşi ca la primul tur – între orele 7.00 şi 21.00.

    Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătă preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.

    Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    Alegătorii care merg la secţiile de votare din străinătate vor completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere privind faptul că nu au mai votat şi nu vor mai vota la altă secţie de votare.

    Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Această declaraţie este disponibilă atât pe site-ul MAE, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central.

    Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele

    Şi alegătorii din ţară care votează în altă localitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declaraţiei de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. În decizie se arată că este obligatorie datarea şi semnarea acestei declaraţii în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

    Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot se stabileşte în funcţie de numărul voturilor obţinute la primul tur. În 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).

  • Două despre drone: la fisc şi la Cirque du Soleil

    Angajaţi guvernamentali argentinieni au folosit drone pentru a descoperi evazioniştii fiscali din cartierele bogate ale oraşului Buenos Aires; aparatele de zbor identificat în jur de 200 de locuinţe şi 100 de piscine care nu fuseseră declarate în documentele oficiale. Casele au fost identificate pe terenuri care figurau în acte ca fiind fără construcţii. Evaziunea astfel identificată este estimată la peste 2 milioane de dolari.

    Folosirea dronelor este din ce în ce mai extinsă în Argentina şi America de Sud, de la suporavegherea infrastructurii la monitorizarea recoltelor sau identificarea siteurilor arheologice.

    Guvernele au cumpărat, între 2005 şi 2012, drone în valoare de circa 500 de milioane de dolari, cele mai multe din Israel. Pe de altă parte şi Mexicul produce astfel de aparate, dar mai ieftine.

    La circ, dronele dansează: Cirque du Soleil, ETH Zurich şi Verity Studios au colaborat la realizarea unui scurtmetraj în care 10 drone dansează; în film nu au fost folosite niciun fel de trucaje sau efecte speciale.

     

  • CEDO condamnă Polonia pentru “complicitate” în cazul închisorilor CIA

     Varşovia a fost condamnată pentru rolul său în actele de tortură la care au fost supuşi, pe teritoriul său între 2002 şi 2003, un palestinian şi un saudit, înainte de a fi transferaţi la baza americană de la Guantanamo, unde sunt deţinuţi şi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul pregăteşte programul „PRIMA MAŞINĂ” pentru tineri. Cine poate cumpăra o maşină cu cea mai mică dobândă din România

    Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani ar putea avea o maşină nouă mai uşor ca până acum, dacă programul pregătit de Ministerul Economiei va fi pus în aplicare, scrie Promotor.

    Ministerul Economiei pregăteşte un program de garantare a creditelor pentru cumpărarea de maşini noi de către tineri, scrie stirileprotv.ro. Potrivit sursei citate, programul ar urma să se numească „Prima maşină”.

    „Generic i-am spus <Prima maşină>. Acest proiect se adresează tinerilor între 18 şi 30 de ani. Săptămâna viitoare vom avea prima întâlnire cu Fondul de garantare şi producătorii, bineînţeles”, a declarat ministrul economiei, Constantin Niţă.

    Dacă proiectul va fi pus în aplicare, acesta se va adresa exclusiv pieţei de maşini noi. Astfel, dacă programul „Prima maşină” va fi pus în aplicare, tinerii dornici să-şi cumpere o maşină nouă vor putea face asta prin intermediul unui credit garantat de stat, la fel ca în cazul programului imobiliar „Prima casă”.

    Paşii pe care viitorii proprietari trebuie să-i parcurgă sunt următorii: mai întâi se merge la o bancă acceptată în program, unde se depune un dosar cu toate actele necesare şi se obţine o ofertă de finanţare. Apoi, cu actele primite de la bancă se merge la un dealer, unde se plasează o comandă pentru maşina dorită. Dar asta nu e tot, fiindcă dosarul de la bancă şi confirmarea dealerului vor merge la Fondul de garantare, iar abia după ce instituţia va garanta creditul, maşina va putea ieşi din curtea dealerului.

    Conform ministrului economiei, programul ar putea începe din toamna lui 2014.

    În prezent, dobânzile pentru credite auto şi leasing se încadrează în medie între 10% şi 15% pe an, însă ar urma să scadă pentru achiziţia de maşini noi prin acest program guvernamental.

  • Pricopie: Diplomele, gestionate sută la sută de Ministerul Educaţiei. Avem mandat oficial să trecem la tipărirea lor

     “Miercuri a trecut, în şedinţa de guvern, o hotărâre prin care diplomele sunt gestionate de Ministerul Educaţiei Naţionale sută la sută şi vor fi tipărite de Imprimeria Naţională. Avem mandat legal, oficial, să procedăm la tipărirea diplomelor”, a spus ministrul Educaţiei.

    Pricopie nu a estimat o dată de la care va începe tipărirea diplomelor, dar a precizat că demersurile au început.

    Candidaţii care au promovat bacalaureatul anul acesta vor primi adeverinţe, în locul diplomelor, după ce DNA a demarat o anchetă privind monopolul unei companii private pe această activitate.

    Problema eliberării de adeverinţe în loc de diplome a apărut în contextul anchetei procurorilor anticorupţie care cercetează modul în care compania Romdidac, ce funcţiona până în 1989 ca direcţie în Ministerul Învăţământului, a primit dreptul exclusiv de a furniza diplomele şcolare şi universitare, girat succesiv, după 1990, de şefii acestei instituţii.

    Ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a determinat Ministerul Educaţiei să renunţe la colaborarea cu Romdidac şi să facă demersurile necesare pentru care realizarea diplomelor să se facă de către stat, prin Imprimeria Naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOTIVARE: Nicuşor Constantinescu se putea opera în ţară. Actele din SUA nu pot fi considerate autenice

     Potrivit motivării deciziei din 18 iunie, prin care Curtea de Apel Bucureşti i-a respins lui Nicuşor Constantinescu cererea de revocare a măsurii controlului judiciar, “în mod paradoxal”, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa a cerut, prin avocatul său, să se dispună, “în mod radical”, revocarea măsurii de prevenţie.

    “În faza urmăririi penale, inculpatului i-a fost acordată posibilitatea de a fi supus unei intervenţii chirurgicale nu în sistemul de sănătate românesc, care, de altfel, este dotat atât cu robotul medical, cât şi cu medici chirurgi de performanţă, ci în Statele Unite ale Americii, într-o clinică universitară, unde, încă din data de 12 aprilie 2014, a fost suspus unei …., după cum rezultă din scrisorile medicale depuse la dosar. După această intervenţie chirurgicală efectuată în urmă cu aproximativ două luni, inculpatul nu s-a mai întors în România”, constată Judecătorul de Cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro