Tag: Academie

  • Singurul român angajat vreodată de Academia Regală de Muzică din Londra: „Rădăcinile mele rămân româneşti“

    Orchestra simfonică a Filarmonicii “George Enescu”, dirijată de Camil Marinescu, va interpreta  joi şi vineri, de la ora 19.00, la Sala Mare a Ateneului Român, Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski, solist Remus Azoiţei,  şi Simfonia nr. 5 de Adrian Iorgulescu.

    Prima versiune a Concertului pentru vioară şi orchestră, una dintre cele mai populare lucrări ale lui Ceaikovski, a fost schiţată la începutul anului 1878. În finalul briliant al concertului tripartit, se remarcă pregnantul caracter popular rus.

    Despre partea a doua a programului din acestă săptămână, compozitorul Adrian Iorgulescu informează: „Am terminat Simfonia a V-a în vara lui 2016, după un travaliu de circa un an, marcat de întreruperi şi revizuiri parţiale. Având grosso-modo trei părţi relativ delimitate, cu o sinteză selectiv recapitulativă la final, lucrarea se execută fără pauze şi conturează un arc dramaturgic larg şi dens. Nu conţine rupturi interioare notabile, nici contraste intense în plan constructiv, dinamic, agogic, orchestral, ori expresiv“.

    Apreciat de  revista britanică The Strad ca ‟un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloasă”, violonistul Remus Azoiţei a debutat la 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce în 1995 a absolvit Conservatorul din Bucureşti, clasa Daniel Podlovski, Remus Azoiţei obţine o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York. De-a lungul timpului, tânărul muzician a beneficiat si de indrumarea violonistului Bujor Prelipcean. Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase cum ar fi Carnegie Hall in New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St-Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall în Londra, Teatro La Fenice Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena. În 2001, a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, în acel moment fiind cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie de 200 ani a Academiei.

    Dirijorul Camil Marinescu a studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la clasa de fagot. Ca dirijor, se consideră ca  discipol al maeştrilor Constantin Bugeanu, Cristian Mandeal, Mihai Brediceanu şi Pierre Dervaux. A predat fagotul la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi, timp de 10 ani, a deţinut postul de dirijor rezident la Opera Naţională din Bucureşti. Din 2003, pentru trei stagiuni, a fost dirijor permanent invitat al Berliner Sinfonie Orchester, Germania. Începând cu 2002 Camil Marinescu este rezident în Japonia, activitatea sa internaţională bucurându-se de succes în numeroase turnee în SUA, Canada, Franţa, Austria, Spania, Italia, Mexic, Elveţia, Rusia, Australia, China, Marea Britanie, Israel.

    Adrian Iorgulescu  a urmat cursurile colegiului naţional “Dinu Lipatti” şi ale Academiei de Muzică din Bucureşti -secţia compoziţie. Este autorul unei opere muzicale vaste. Între opusurile sale se disting cele 4 simfonii, 4 concerte instrumentale, 4 cvartete de coarde, 3 cicluri de lieduri, piese simfonice, camerale, opusuri corale, muzică de film, precum şi opera “Revuluţia”, pe un text de Ion Luca Caragiale. Acestea au fost prezentate în săli de concerte din Europa, Canada şi Statele Unite ale Americii. Pentru contribuţia sa artistică a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale.

  • Academia Americană de Film a adoptat un nou regulament al Premiilor Oscar pentru a evita noi erori

    Preşedintele Academiei Americane de Film, Cheryl Boone Isaacs, a trimis un e-mail membrilor Academiei miercuri cu detalii asupra noilor protocoale privind câştigătorii premiilor Oscar. Decizia vine după gafa petrecută la gala premiilor din 2017, luna trecută, când au fost încurcate plicurile pentru premiul Oscar acordat celui mai bun film.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 12 ani în armată, a plecat în Franţa, a lucrat pentru Decathlon, Bricostore, iar acum conduce Immochan România: “Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult”

    El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.

    A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.

    Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.

  • După 12 ani în armată, a plecat în Franţa, a lucrat pentru Decathlon, Bricostore, iar acum conduce Immochan România: “Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult”

    El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.

    A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.

    Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • Gafa de la premiile OSCAR se lasă cu sancţiuni pe viaţă. Vinovaţilor li se INTERZICE colaborarea cu Academia de film

    De asemenea, Cheryl Boone Isaacs a declarat că relaţiile companiei PriceWaterhouseCoopers (PWC) cu cei doi contabili sunt revizuite în acest moment.

    Cei doi responsabili pentru gafa monumentală de duminică noapte sunt Brian Cullinan şi Martha Ruiz.

    Compania PwC, care este responsabilă cu organizarea procedurii de votare pentru premiile Oscar de 83 de ani, şi-a asumat responsabilitatea pentru eroarea de la finalul Galei, care a uimit o lume întreagă şi va rămâne în istorie.

    Un contabil al Academiei Americane de Film a dat în bară procedura meticuloasă de anunţare a premiului Oscar pentru cel mai bun film înmânând plicul greşit, astfel că filmul “La La Land” a fost declarat câştigător înainte ca “Moonlight” să fie desemnat adevăratul câştigător al premiului, au anunţat reprezentanţii firmei PricewaterhouseCoopers (PwC), luni seară.

    Contabilul Brian Cullinan, despre care mai multe surse din media au declarat că scria mesaje pe Twitter cu puţin timp înainte de anunţarea celui mai important premiu de la Gala Oscar, de duminică noapte, le-a înmânat prezentatorilor Warren Beatty şi Faye Dunaway plicul greşit, a menţionat firma de contabilitate într-o declaraţie publică.

    Gafa a surprins nu doar publicul prezent la Dolby Theatre din Hollywood, dar şi telespectatorii care au urmărit în direct gala Oscar. “Cullinan a dat din greşeală plicul de rezervă pentru cea mai bună actriţă în rol principal în loc să îmnâneze plicul pentru cel mai bun film lui Beatty şi Dunaway”, au declarat reprezentanţii PwC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost ministru al Educaţiei, despre propunerea Academiei Române de a obilga studenţii să rămână în ţară: Prin constrângeri, nu poţi obţine rezultatele dorite

    “Din experienţa profesională, academică, am ajuns la convingerea că prin constrângeri, nu poţi obţine rezultatele dorite. Nu cred că a-i obliga este calea corectă, ci este obligaţia noastră, mai cu seamă a celor care au responsabilităţi de decidenţă să facem în aşa fel încît a rămâne în România, a studia în România să constituie o alegere viabilă pentru toţi tinerii. Şi mă refer nu numai la oportunitatea de a învăţa, de a avea o carieră în învăţământ, în cercetare, ci mă refer şi la progresul general al societăţii şi la atractivitatea acestor locuri de muncă unde ne dorim să avem cei mai valoroşi absolvenţi ai facultăţilor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei.

    Fostul ministru a explicat cât de importante sunt programele internaţionale pentru studenţi şi că o astfel de strategie precum cea propusă de Academia Română ar veni în contradictoriu.

    “Toată lumea încurajează programele Erasmus şi Erasmus Plus, deci schimburi, studiul în universităţi din străinătate şi strategia Academiei ar intra în contradicţie directă cu aceste programe care încurajează mobilităţile internaţionale. Trebuie să încurajăm rămânerea în ţară a resursei umane valoroase, dar nu prin obligativitate, ci prin creerea unor condiţii care să facă din rămânerea în ţară o variantă viabilă, atractivă”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LIVE TEXT: Decernarea premiilor OSCAR

    La La Land câştigă 6 premii Oscar din 14 nominalizări, Moonlight 3 premii din 8 nominalizări, Hacksaw Ridge 2 premii Oscar din 6 nominalizări. Marele pierzător al serii este Lion, care nu câştigă niciun premiu din 6 nominalizări. 


    Premiul Oscar pentru CEL MAI BUN FILM AL ANULUI: Moonlight

    Leonardo diCaprio prezintă premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal. Oscarul merge către Emma Stone, pentru rolul din La La Land.

    Casey Affleck câştigă Oscarul pentru cel mai actor în rol principal – Manchester by the sea.


    La 32 de ani, Damien Chazelle este cel mai tânăr câştigător al premiului pentru regie din istoria Oscarurilor.


    Halle Berry prezintă premiul pentru cel mai bun regizor; câştigător este Damien Chazelle, pentru La La Land.


    La La Land a câştigat până acum 4 premii, urmat de Moonlight şi Hacksaw Ridge, cu câte două premii.


    Premiul Oscar pentru scenariu original merge către Manchester by the sea, în vreme ce premiul pentru scenariu adaptat este adjudecat de Moonlight.

    La La Land câştigă premiile pentru cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec original – City of Stars.

    John Legend interpretează ultimele două melodii nominalizate: City of Stars şi Audition, ambele din La La Land.

    La La Land câştigă Oscarul pentru cea mai bună imagine.

    Premiul Oscar pentru cel mai bun montaj merge către Hacksaw Ridge. Filmul regizat de Mel Gibson este primul care ajunge la două premii.

    Cele mai bune efecte vizuale: The Jungle Book.

    La La Land câştigă primul Oscar al serii: cea mai bună producţie de film.


    Puţine surprize până în acest moment; singurele rezultate neaşteptate sunt cele de la costume şi mixaj de sunet.


    Zootopia câştigă Oscarul pentru cel mai bun film de animaţie.

    Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj animat revine Piper.

    Sting interpretează The Empty Chair, din coloana sonoră a Jim: The James Foley Story.


    Regizorul nu este în sală, dar trimite un mesaj în care explică faptul că nu s-a prezentat în semn de protest faţă de regimul impus de Donald Trump imigranţilor.


    The Salesman (Iran) câştigă premiul Oscar pentru cel mai bun film străin.

    Mark Rylance înmânează Oscarul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar Violei Davis, pentru rolul din Fences.


    Deşi favorit la categoriile de sunet şi la costume, musicalul La La Land nu a câştigat până acum niciun premiu. De asemenea, niciun film nu a câştigat mai mult de un premiu.


    Urmează premiile pentru sunet. Oscarul pentru cel mai bun montaj de sunet este câştigat de Arrival, iar cel pentru cel mai bun mixaj de sunet de Hacksaw Ridge.

    Lin Manuel Miranda interpretează How far i’ll go, din Moana – a doua dintre cele cinci melodii nominalizate la Oscar.

    Cel mai bun documentar este desemnat OJ: Made in America.

    Cel de-al treilea premiu, pentru costume, este câştigat de Fantastic beasts and where to find them.

    Urmează premiul pentru machiaj: Oscarul merge către Suicide Squad.

    Alicia Vikander prezintă primul premiu al serii, pentru cel mai bun actor în rol secundar. Câştigător este Mahershala Ali, pentru rolul din Moonlight.

    Primul moment al nopţii i-a aparţinut lui Justin Timberlake, care a interpretat melodia Can’t stop the feeling, din filmul Trolls.


    La La Land este marele favorit la cea de-a 89-a ediţie a decernării premiilor Academiei Americane de Film, cu 14 nominalizări. Printre filmele cu şanse de a câştiga se mai numără Moonlight, Arrival, Hacksaw Ridge şi Lion.

    La cea mai importantă categorie, rezervată celui mai bun film al anului, nominalizările sunt Hell or High Water, Arrival, La La Land, Manchester by the Sea, Hidden Figures, Moonlight, Fences, Lion şi Hacksaw Ridge.


    Lista completă a nominalizărilor:

    Cel mai bun film

    Arrival
    Fences
    Hacksaw Ridge
    Hidden Figures
    Hell or High Water
    La La Land
    Lion
    Manchester by the SeaA
    Moonlight

    Cea mai bună regie

    ***Damien Chazelle   (“La La Land”)
    Barry Jenkins   (“Moonlight”)
    Kenneth Lonergan   (“Manchester by the Sea”)
    Denis Villeneuve   (“Arrival”)
    Mel Gibson   (“Hacksaw Ridge”)

    Cel mai bun actor în rol principal

    ***Casey Affleck   (“Manchester by the Sea”)
    Denzel Washington   (“Fences”)
    Andrew Garfield   (“Hacksaw Ridge”)
    Ryan Gosling   (“La La Land”)
    Viggo Mortensen   (“Captain Fantastic”)

    Cea mai bună actriţă în rol principal

    Emma Stone   (“La La Land”)
    Natalie Portman   (“Jackie”)
    Meryl Streep   (“Florence Foster Jenkins”)
    Isabelle Huppert   (“Elle”)
    Ruth Negga   (“Loving”)

    Cel mai bun actor în rol secundar

    ***Mahershala Ali   (“Moonlight”)
    Jeff Bridges   (“Hell or High Water”)
    Dev Patel   (“Lion”)
    Lucas Hedges   (“Manchester by the Sea”)
    Michael Shannon   (“Nocturnal Animals”)

    Cea mai bună actriţă în rol secundar

    ***Viola Davis   (“Fences”)
    Michelle Williams   (“Manchester by the Sea”)
    Naomie Harris   (“Moonlight”)
    Nicole Kidman   (“Lion”)
    Octavia Spencer   (“Hidden Figures”)

    Cel mai bun scenariu original

    “La La Land”   (Damien Chazelle)
    ***”Manchester by the Sea”   (Kenneth Lonergan)
    “Hell or High Water”   (Taylor Sheridan)
    “The Lobster”   (Efthymis Filippou, Yorgos Lanthimos)
    “20th century woman”

    Cel mai bun scenariu adaptat

    ***”Moonlight”   (Barry Jenkins, Tarell McCraney)
    “Arrival”   (Eric Heisserer)
    “Lion”   (Luke Davies)
    “Hidden Figures”   (Theodore Melfi, Allison Schroeder)
    “Fences”   (August Wilson)

    Cel mai bun montaj de film

    “La La Land”   (Tom Cross)
    ***”Hacksaw Ridge”   (John Gilbert)
    “Arrival”   (Joe Walker)
    “Hell or High Water”   (Jake Roberts)
    “Moonlight”   (Joi McMillon, Nat Sanders)

    Cea mai bună imagine

    Arrival
    ***La La Land
    Moonlight
    Silence
    Lion

    Cel mai bun film în limbă străină

    Land of mine
    A man called Ove
    ***The Salesman
    Toni Erdmann
    Tanna

    Cel mai bun montaj audio

    ***Arrival
    Deepwater Horizon
    Hacksaw
    La La Land
    Sully

    Cel mai bun mixaj de sunet

    Rogue One
    13 Hours: The secret soldiers of Benghazi
    Arrival
    ***Hacksaw Ridge
    La La Land

    Cea mai bună coloană sonoră

    ***La La Land
    Jackie
    Lion
    Moonlight
    Passengers

    Cel mai bun cântec

    Audition – La La Land
    Can’t stop the feeling – Trolls
    ***City of stars – La La Land
    The Empty Chair – Jim: The James Foley Story
    How far i’ll go – Moana

  • ANOSR: Nu putem să obligăm absolvenţii să rămână în România, este o practică totalitară

    “Astea sunt practici totalitare. Nu suntem de acord cu asemenea perspectivă, ni se pare o atitudine retrogradă. Absolvenţii din România trebuie să aibă facilitatea de a se angaja oriunde în spaţiul european după terminarea facultăţii. Ei sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificaţi. Piaţa muncii este liberă, ei se pot angaja oricând, oriunde fără să fie obligaţi să dea ceva înapoi statului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

    Studenţii condamnă încercarea Academiei Române de a obliga absolvenţii să rămână în ţară după terminarea studiilor, cel puţin pe o durată egală cu anii de facultate. Academicienii vor ca cei care nu rămân să fie obligaţi să returneze banii pe care statul i-a dat pe timpul facultăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro