BusinessMagazin

Tag: abonamente

  • Asigurătorii se luptă cu clinicile private pentru 60 de milioane de euro anual

    Īn timp ce mulţi consideră că cele două produse sunt foarte asemănătoare, iar unele persoane chiar le confundă, īn realitate acestea sunt foarte diferite, īncepând cu acoperirea oferită şi sfârşind cu tratamentele incluse, se arată în documentul citat. “Diferenţa esenţială dintre abonamentele medicale şi asigurările private de sănătate este aceea că primele oferă acces limitat la un singur furnizor medical, iar cele din urmă deschid o lume īntreagă de posibilităţi. Sistemul asigurărilor private de sănătate este subdezvoltat īn România şi mulţi cetăţeni nu ştiu sau nu īnţeleg beneficiile pe care le-ar putea avea īn urmă utilizării unui astfel de plan pentru ei sau familia lor”, spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, unul dintre furnizorii de asigurări private de sănătate din Europa Centrală şi de Est, prezent pe piaţa din România începand cu 1999.

    Potrivit oficialului, abonamentul medical oferă acces limitat la un singur furnizor medical şi nu acoperă cheltuielile de spitalizare sau intervenţiile chirurgicale majore. Mai mult decat atât, cel mai important avantaj al unei asigurari private de sănătate este ca oferă acces la o gamă largă de servicii medicale, oferite de un numar mare de furnizori internaţionali, acoperind toate procedurile medicale importante.

    “Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe deoparte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte este cetăţeanul care nu este dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice. Soluţia pentru toate aceste probleme este o reformă fundamentală, aliniată cu situaţia din ţările europene dezvoltate, care i-ar ajuta pe toţi cei implicaţi īn sistemul de sănătate naţional. Prin utilizarea facilităţior fiscale şi reglementărilor europene, statul român ar putea īncuraja dezvoltarea companiilor private care ar oferi servicii medicale de calitate şi de asemenea ar contribui prin impozitele plătite la finanţarea bugetului de stat”, adaugă Zahal Levy, Preşedintele MediHelp International.

  • Nu rata oferta Avantaj Dublu pentru noii abonaţi BUSINESS Magazin

    Comandă acum telefonic la 0318.256.294 sau prin e-mail la abonat@m.ro.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • De ce ar putea creste abonamentele la cablu TV si internet din Capitala cu 25 de lei

    Potrivit proiectului de hotarare privind stabilirea impozitelor
    si taxelor locale pentru 2011, aflat pe ordinea de zi a sedintei de
    luni a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB),
    nivelurile acestora ramane nemodificate, la fel si bonificatia de
    10 la suta pentru cei care platesc pana la 31 martie 2011.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cum isi pot plati patronii abonamentul la internet din bani UE

    Banii nerambursabili pot fi accesati prin Programul Operational
    Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, in cadrul
    operatiunii denumite “Sprijinirea accesului la internet si la
    serviciile conexe”. Anul trecut, cea mai mica finantare acordata a
    fost de 7.000 lei, iar cea mai mare de 82.000 lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cu ce oferte intra operatorii telecom in cea mai buna luna de vanzari

    Companiile telecom ofera pana la sase luni de gratuitate la
    abonamente si au taiat si sute de euro din preturile telefoanelor –
    un iPhone model 3G ajungand astfel la 79 de euro.

    Toate marile companii telecom au lansat oferte prin care sa
    atraga clienti noi in luna decembrie – in mod traditional unul
    dintre cele mai bune sezoane de vanzari dintr-un an, maturizarea
    unor segmente ale pietei telecom si recesiunea obligand in multe
    cazuri operatorii sa fie mai agresivi decat in 2008.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Orange incepe sa vanda de vineri iPhone 3GS. Va deveni cel mai vandut din Romania?

    iPhone 3GS este de aproape doua ori mai rapid decat varianta anterioara de 3G, avand conectivitate HSDPA la viteze de pana la 7,2 Mbps. Pe langa viteza sporita, are capacitate de stocare si autonomie a bateriei mai mare.

    Camera foto este de 3 megapixeli, si are functii autofocus si macro. IPhone 3GS vine echipat cu noua varianta de software OS 3.0, care adauga noi functii si servicii (mesaje multimedia, functiile Copy, Cut si Paste).
    Terminalul va fi disponibil in mai multe variante de culoare si capacitate a memoriei integrate, respectiv negru, pentru modelul cu memorie de 16GB, alb si negru, pentru modelul cu memorie de 32GB.
    Cei care doresc sa achizitioneze un iPhone 3GS pot alege unul dintre cele trei noi abonamente in valoare de 19, 39 si 59 de euro pe luna (TVA inclus).

    In functie de tipul de abonament, perioada contractuala si modelul ales, pretul noului iPhone 3GS variaza intre 199 si 519 euro.Reteaua Orange Romania ofera capacitati de transfer de pana la 7,2 Mbps in 35 de localitati, de pana la 3,6 Mbps in peste 700 de localitati si la viteze EDGE de pana la 220kbps la nivel national.
     

    Aflati aici care sunt cele mai scumpe telefoane mobile vandute in Romania

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • Pachetele salariale, din ce in ce mai tentante

    La angajare, acestia incearca sa obtina pe langa o leafa buna, o masina si cateva bonusuri, de pilda un abonament ta o sala de fitness.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Pachetele salariale, din ce in ce mai tentante

    La angajare, acestia incearca sa obtina pe langa o leafa buna, o masina si cateva bonusuri, de pilda un abonament ta o sala de fitness.

    Click aici pentru mai multe amanunte