Tag: refuz

  • O parolă bine aleasă

    Drept urmare, instituţii ale statului, presă, site-uri, oameni cu funcţii sau fără, bloggeri, justiţie, ţigani, foşti sau actuali securişti, foşti sau actuali torţionari, cititori şi comentatori, mai toată lumea, cumva, ne transformăm într-o masă de manevră, informă, lipsită de gândire şi simţire, pentru a sluji, voluntar sau involuntar, scopurilor unora sau altora. OK, asta e în general regula jocului, dar cei mai mulţi spoiesc măcar toată comedia, pentru a o face mai suportabilă; ai noştri nu! Iar rezultatul este că românii au început să devină proşti când ar trebui să fie deştepţi, deştepţi când ar trebui să fie cuminţi, cuminţi când ar trebui să fie revoltaţi şi revoltaţi când ar trebui să stea acasă. Orice va fi însemnând aceasta.

    Mă opresc cu subiectul; aş vrea să vă spun, în schimb, o povestioară care mi-a plăcut tare, sinceră şi directă, în felul acela minunat în care cultura electronică schimbă modul în care relaţionăm cu lumea. Este scrisă de un ins pe nume Mauricio Estrella, care, părăsit de nevastă, se simţea trist şi revoltat, rumegând o singură idee, tot timpul: „Cum a putut să-mi facă una ca asta?“.

    Într-o zi calculatorul de la muncă l-a informat că i-a expirat parola de sistem, o chestiune care la Microsoft Exchange server se întâmplă la fiecare 30 de zile şi mii de angajaţi sunt obligaţi să o schimbe. Serverul mai cerea ca parola să nu se repete, să aibă cel puţin 8 caractere, cel puţin o majusculă, cel puţin un simbol şi cel puţin un număr (mie, ca român, mi se pare deja o ecuaţie, folosesc chestiuni mult-mult mai simple). Frustrat, furios, fără să-şi fi mâncat micul dejun şi cu un gust amar în gură, Estrella a privit cu ochii goi cursorul pulsând pe ecran, a decis că s-a săturat şi a hotărât să folosească o parolă care să-i schimbe viaţa, mai ales că trebuia să o tasteze de mai multe ori pe zi.

    Şi a scris: „Forgive@h3r“. Iar omul a scris „Iart-o“ de mai multe ori pe zi, când deschidea computerul, când îi apărea screensaverul, când se întorcea de la prânz. Şi chestia asta a funcţionat! Omul s-a liniştit, a privit cu alţi ochi separarea, a acceptat situaţia şi şi-a iertat fosta soţie.

    După o lună serverul l-a obligat pe eroul nostru să aleagă o altă parolă, iar el s-a gândit la următorul lucru de pe listă. Şi a ales „Quit@smoking4ever“. Destul de greu de scris de mai multe ori pe zi, dar a funcţionat şi asta.

    După o lună de zile a fost „Save4trip@thailand“. Trei luni mai târziu a mers în Thailanda.

    Au mai funcţionat „Sleep@before12“, „Ask@her4date“, „No@drinking2months“, „Get@c4t!“ şi „Facetime2mom@sunday“. Are o nouă prietenă, şi-a luat pisică, nu mai bea şi se vede în mod regulat cu mama. Nu a funcţionat „Eat2times@day“, e tot gras.
    Cea mai recentă parolă a fost „Save4@ring“. A funcţionat şi asta, omul a cumpărat inelul, iar ea a zis da.

    Nu-i aşa că-i o poveste minunată? Un scurtmetraj cu scenariul acesta asigură oricui şi un loc pe podiumuri de festival şi discursuri „Multumesc@mamei4tot“.

    Nu am, repet, nicio contribuţie la acest text. Dar mă gândesc că ideea lui Estrella poate fi folosită, cu succes, şi la noi, de la „Nu@maiFur“ la „Fac@Reforma“, „Respect@Oamenii“ sau „NuMaiClaxonez@Stop“.

    Fără alte comentarii, „Băutorii de absint“ al lui Degas.

  • Rus: Ar fi bine ca UDMR să rămână în Executiv. E un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă

     Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a fost întrebat de jurnalişti, vineri, la Alba Iulia, ce se întâmplă dacă UDMR se retrage de la guvernare şi a răspuns că Uniunea ar trebui să rămână în Executiv deoarece “este un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “UDMR va decide astăzi dacă se retrage. Dacă se retrag, nu avem nicio altă soluţie. Majoritatea din Parlament permite ca acest Guvern să rămână în funcţiune şi fără UDMR. Deci, se va merge în continuare fără ei, fără să existe, cred, alte probleme. Nu va fi o majoritate atât de solidă, dar rămâne o majoritate. Părerea mea este că ar fi foarte bine ca UDMR să rămână la guvernare, pentru că este un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă”, a spus Ioan Rus.

    Întrebat cum priveşte solicitările UDMR privind minorităţile, Ioan Rus a răspuns că i se par “normale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice ARMATE din lume: Coreea de Nord, pe ultima poziţie – FOTO

     Realizat în funcţie de bugetul militar al fiecărei ţări, populaţia aptă pentru luptă şi orice fel de participare în caz de război, echipamentul din arsenal şi accesul la resurse, clasamentul Global Firepower Index se concentrează pe cantitate, dar ignoră diferenţe calitative semnificative, cum ar fi faptul că cele 78 de submarine ale Coreei de Nord nu sunt tocmai de ultimă oră, scrie Business Insider.

    De asemenea, indexul nu a considerat prioritar arsenalul nuclear şi nici nu penalizează ţările intercontinentale pentru lipsa flotei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Permanent al UDMR a început. Se decide dacă Uniunea iese sau nu de la guvernare

     Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a sosit, vineri, printre primii, la Consiliul Permanent şi a spus doar că va face declaraţii la finalul şedinţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul lui Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA, motivând că este mediatizat excesiv

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă.

    Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a depus, înainte de începerea dezbaterilor din acest dosar, aproximativ 300 de pagini cu articole de presă referitoare la judecata din dosarul ICA.

    Mateuţ a arătat că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB) ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz. Avocatul a precizat că nu susţine că cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti desemnaţi să judece dosarul ICA ar fi lipsiţi de imparţialitate, dar că pe parcursul judecării ar putea să-şi modifice opiniile, din cauza acestei presiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost respinsă de CC numirea lui Marian Sârbu la ASF

     Potrivit CC, în ciuda faptului că Marian Sârbu a fost ordonator principal de credite privind finanţele publice, această experienţa profesională nu se circumscrie condiţiilor prevăzute de lege. Astfel, experienţa sa profesională nu are relevanţă pentru numirea ca membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, susţin judecătorii Curţii.

    “Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minim nouă ani. Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de articolul 9 alin. (1) lit. a2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului nr.26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire”, menţionează CC, în motivarea publicată, joi, pe site-ul instituţiei.

    Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, în 2 iulie, sesizarea legată de numirea lui Marian Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), stabilind că aceasta este neconstituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Am dat mail!

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România


    Primesc nonstop mailuri, iar unele dintre ele extrem de lungi, cu o grămadă de detalii şi de informaţii. Trebuie să le tipăresc, pentru că nu le pot citi, mă pierd. Am tipărit recent un mesaj de opt pagini. Mi-am amintit că pe vremea studenţiei, când făceam culegere de text, scriam cam patru pagini pe oră, şi eram destul de rapid. Ca să mai şi gândeşti ce compui, să scrii o tonă de cuvinte îţi ia cel putin 2 ore pentru 8 pagini.

    Aceleaşi lucruri se pot reproduce verbal în maximum un sfert de oră. După care poate fi trimis un mesaj cu ideile principale, care ar lua mai puţin de scris, şi nu s-ar lungi la mai mult de o jumătate de pagină.

    Dar ce te faci cu celebra CYAP (cover your ass procedure)? Că dacă ai dat pe mail, ai scris tot ce aveai de scris, şi ai pus jumătate din organizaţie în CC, poţi oricând să spui: „Am dat mail!“. Că nu s-a rezolvat poate nicio problemă?  Ba din contră, unii din cei vizaţi au dat „reply to all“ şi au venit cu contraargumente – ca să dea şi ei mail, şi deja de la prima poveste sunt trei poveşti separate, încep să fie din ce în ce mai greu de urmărit, lista din CC se măreşte, pentru că problema trebuie escaladată la şefi. Iar nervii şi încrâncenarea cresc de la un mesaj la altul.

    Chiar şi cei care nu au nimic de a face cu povestea, dar se află în CC ca martori încep la un moment dat să se înfurie şi din cauza spamului ce le omoară inboxul, dar şi a disconfortului creat atunci când sunt băgaţi în treburi ce nu îi privesc, doar aşa, de nevoia unor martori. Evident că nu trebuie ratat nici zâmbetul superior al celui care câştigă lupta pe mail în faţa atâţior spectatori în CC, cum nu trebuie ignorată nici frustrarea combatanţilor când se mai trezeşte câte un şef şi le cere să înceteze cu spamul şi să dea telefon.

    Îmi amintesc de un fost şef care a încercat la un moment dat să stăvilească avalanşa de mesaje pe mail. Omul a declarat că o anumită vineri din lună va fi „no e-mail day“ şi că în ziua respectivă oamenii ar trebui să se sune şi să vorbească între ei în loc să-şi dea mail. A fost atât de categoric, încât a ameninţat cu datul afară pe cei care nu se supuneau ordinului.

    După stupoarea iniţială – cum naiba să lucrăm noi fără mail? – au apărut soluţiile alternative. Au început colegii mei să se plimbe dintr-un birou în altul cu discheta, pe care aveau mesajele de trimis. Alţii mai şmecheri au creat nişte foldere pe reţea unde îşi scriau în fişiere share.

    Dacă şeful cel mare a vrut să ne încurajeze să vorbim, ei bine, noi nu ne-am lăsat, am preferat să ne scriem. De ce? Pentru că nu avem încredere unii în alţii şi avem nevoie de un mesaj scris? Pentru că altfel nu îmi explic de ce oameni care stau cu biroul faţă în faţă îşi dau mail în loc să vorbească. Mai nou au apărut şi sistemele de chat interne. Că dacă tot vrem să ne scriem, să ne fie facilitată această nevoie. Pe mine personal mă omoară să aud „Dar ţi-am dat pe mail“ ca scuză. Mai ales când e o scuză pentru o treabă nefăcută, un exerciţiu care n-a fost dus la capăt. Ce mai contează ce ai scris în mesajul ăla dacă nu ai fost în stare să termini treaba? De ce nu ai sunat pe cineva? De ce nu m-ai sunat?

    Într-o altă organizaţie, în care poporul este extrem de împrăştiat geografic, o colegă de la financiar (dintr-un cap de lume) a trimis un mesaj – cerea un raport de la o altă colegă situată în alt cap de lume. A făcut o mică eroare însă, în loc să nimerească la colega care verifica facturile, a nimerit la cea care verifica altceva. Aceasta a răspuns înapoi, spunând că nu poate da raportul pentru că nu e partea ei de compentenţă. A venit mesajul înapoi cu întrebarea „dar cine?“, la care s-a răspuns politicos cu numele celei responsabile de treaba respectivă. Aparent o discuţie civilizată şi politicoasă – dar ştiţi că la mail nu se răspunde de obicei instantaneu… aşa că pentru raportul care se putea trimite în cinci minute s-a pierdut jum’ate de zi.

    Asta pentru că cineva nu a ridicat capul din calculator să spună celei de la masa vecină: „Colega, vezi că la financiar au nevoie de xyz, poţi să i-l trimiţi, te rog“ sau măcar să trimită mesajul mai departe către colega ei.
    Dar cine poate să o acuze de ceva? Că doar ea a dat pe mail! Şi dacă ai dat pe mail ai fundul acoperit, se poate demonstra oricând cu mesajul.

    Să nu mă credeţi un sfânt! Recunosc că mi-ar fi foarte greu uneori fără acele compuneri care îmi salvează fundul. Încerc doar să spun că mi-ar plăcea să nu fie nevoie de ele.

    Pe de altă parte, dacă vă amintiţi prima poveste, ce ne-am face fără mesajul scris atunci când nu pricepem nimic din ce ni se spune? Dar ce te faci când mesajul scris e la fel de inteligibil ca şi cel vorbit?

    Am primit odată un mesaj de la o colegă din Germania, care nu se prea descurca în engleză. L-am citit cam toţi din echipă încercând să ne dăm seama ce a vrut să spună. Am încercat şi varianta în care cineva a citit mesajul cu voce tare iar altcineva a ascultat încercând să-şi dea seama de sensul traducerii. Ei bine… rezolvarea a fost că în final am găsit pe cineva care vorbea germana şi care a sunat-o pe colega din Germania ca să pricepem ce doreşte. Am pierdut vreo două ore cu un mesaj care nici măcar nu ne era adresat…
     

  • Băsescu: UDMR nu va ieşi de la guvernare. Când s-a aliat iniţiativei cetăţeneşti, UDMR a informat?

     ”Dacă UDMR ar ieşi de la guvernare, nu ar fi instabilitate politică, pentru că Guvernul are o majoritate confortabilă şi fără UDMR. Tocmai de aceea îşi permite să le răspundă în doi peri. În al doilea rând, UDMR nu va ieşi de la guvernare, le ştiu tradiţia şi modul cum gândesc”, a declarat Traian Băsescu pentru Digi24.

    Şeful statului a precizat că demersul MAE a fost corect.

    ”MAE a făcut un demers corect. Am observat faptul că UDMR reproşează MAE că nu s-a consultat cu ei. UDMR trebuie să ştie că statul român are nişte reflexe care se declanşează automat când politicile sale sunt negate. Or, România are o politică cu privire la minorităţi şi statul român reacţionează ori de câte ori e cazul, când sunt acţiuni împotriva politicilor pentru minorităţi, reacţionează în linie cu tradiţia abordării sale. Nu putem spune că statul român are o politică restrictivă faţă de minorităţi. Este recunoscut de toată lumea că statul român are o politică corectă în raport cu minorităţile, care a fost dată de multe ori ca exemplu. Aş mai pune o întrebare – am văzut exigenţa preşedintelui Hunor că nu a fost consultat. Dar, când UDMR s-a aliat demersului pe care îl susţine a informat statul român?”, a spus preşedintele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile unei companii-fantomă au crescut de 25.000 de ori în ultimele trei săptămâni

    Pentru a face titlul mai uşor de înţeles, trebuie specificat că acţiunile Apple, gigantul care produce telefoanele iPhone, au crescut în valoare de 18.000 de ori de la momentul listării pe bursă în 1980. Astfel, o creştere de 2500% este ceva cel puţin bizar.

    Misterul însă merge mai departe: nimeni nu ştie cine se află în spatele companiei CYNK sau cu ce se ocupă ea. Datele arată însă că pe 17 iunie valoarea unei acţiuni era de 0,10 dolari, iar pe 9 iulie valoarea a ajuns la peste 14 dolari.

    Pe site-ul companiei, introbiz.com, la secţiunea “About” se vorbeşte despre o reţea socială care poate pune utilizatorii în legătură cu persoane publice, faimoase. Cu alte cuvinte, un Facebook cu cont plătit care te poate pune în legătură cu actorii, artiştii sau politicienii preferaţi. “Prin reţeaua noastră puteţi cumpăra sau vinde abilitate de a vă conecta social cu persoane celebre, proprietari ai unor businessuri sau alte personalităţi.”

    Cei de la Business Insider au analizat însă datele financiare ale companiei şi au descoperit că acestea nu oferă niciun fel de informaţie în plus, ba mai mult, prezintă profit zero şi pierderi de peste un milion de dolari. Conform datelor bursiere, însă, compania are o valoare de piaţă de 4,29 miliarde de dolari.

    Acţiunile s-au tranzacţionat direct, pe piaţa neregulată, nefiind astfel necesară raportarea exactă, aşa cum se întâmplă în cazul acţiunilor tranzacţionate pe bursa regulată. Această situaţie face extrem de dificilă analiza financiară a CYNK. Datele oficiale arată că firma este un offshore având sediul în Belize, care este un paradis fiscal.

    Conform celor de la Yahoo Finance, compania nu a raportat niciun venit în declaraţiile depuse la finalul anilor fiscali 2011, 2012 sau 2013. De asemenea, pierderile operaţionale pentru anul 2013 au fost de 1,5 milioane de dolari.

    Singura persoană de contact listată de companie este Marlon Luis Sanchez, care conform celor de la Bloomberg deţine peste 200 de milioane de acţiuni CYNK. La telefoanele trecute în actele oficiale nu răspunde nimeni, iar compania nu are niciun profil pe reţelele sociale cunoscute.

    Este încă neclar cine tranzacţionează acţiunile CYNK, însă este foarte posibil ca aceste informaţii, care arată o companie fără venituri şi fără active, să nu fie cunoscute publicului larg.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Kievul propune negocieri pe Skype privind conflictul cu separatiştii proruşi

     Aceste negocieri – puternic încurajate de către europeni şi Rusia şi care reunesc în Ucraina Rusia şi OSCE, cu participarea insurgenţilor – s-au blocat din cauza alegerii locului. Oraşul Doneţk – propus de către rebeli – a fost respins de Kiev din motive de securitate, un stat UE a fost respins ca inacceptabil tot de către insurgenţi, deoarece liderii lor sunt vizaţi de interdicţii cu privire la eliberarea vizelor de călătorie în cadrul sancţiunilor, iar oraşul Minsk, capitala Belarusului, nu a fost acceptat nici el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro