Tag: crestere

  • Cum arata legea salarizarii – varianta discutata in sedinta coalitiei

    “Toata lumea vrea sa faca doua lucruri: sa majoram veniturile pe
    care le au bugetarii si pe cei care au venituri sub 1.000 de lei
    sa-i ajutam intr-un fel sa treaca peste aceasta perioada dificila,
    pentru ca o majorare cu 25%- cat ar insemna revenirea- pe
    veniturile pe care are statul astazi este imposibil. Si-atuncea
    majorarea pe care am incercat sa o fortam cu o doza destul de mare
    de risc dupa parerea mea ar fi de 15% unitar”, a declarat, pentru
    Gandul, liderul minoritatilor nationale din Parlament, Varujan
    Pambuccian.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • Avansul economic al Romaniei ar putea depasi 1,5% anul viitor, afirma Basescu

    “Am convenit cu FMi ca investitiile statului, de circa 6-7% din
    PIB, sa fie facute in primele doua trimestre ale anului viitor,
    ceea ce va aduce o crestere economica sanatoasa, poate chiar peste
    nivelul de 1,5% prognozat”, a afirmat Basescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat costa cu adevarat iPhone 4G

    In urma vanzarii unui model de baza iPad, Apple are o marja de
    profit de 40%, echivalentul a aproximativ 200 de dolari. “Un iPad
    care are o memorie de 16 GB are un pret de productie de aproximativ
    270,5 dolari”, explica Brian Marshall, analist in cadrul companiei
    Broadpoint AmTech. Potrivit acestuia, costurile celor mai
    importante componente ale tabletei sunt impartite astfel: ecranul
    de 9,5 inci – 100 de dolari, procesorul – 15 dolari, memoria de 16
    GB – 25 de dolari, iar carcasa 25 de dolari. Restul de bani sunt
    cheltuiti cu alte componente sau cu serviciile de fabrica, asa cum
    este cel de garantie.


    “Pretul scazut al materialelor folosite in fabricarea iPad face
    parte din strategia companiei Apple de a reduce, in timp, pretul de
    vanzare al acestui dispozitiv”, afirma analistul Francis Sideco de
    la compania de cercetare de piata iSuppli. Asa incat, daca cei de
    la Apple vor dori sa reduca pretul de vanzare, vor avea de unde.
    Apple spera ca succesul inregistrat de iPad sa fie reeditat cu
    iPhone 4G, telefonul de ultima generatie pe care compania l-a
    lansat in iunie. Calitatea, partea electronica si interfata au fost
    bune in ambele cazuri, compara Kevin Keller, analist principal al
    iSuppli, referindu-se la crearea si producerea celor doua aparate.
    Iar materialele folosite la crearea celei de-a patra generatii de
    iPhone nu sunt diferite de cele utilizate in crearea iPhone-urilor
    lansate anterior. “Daca smartphone-ul lansat de Apple isi va
    mentine pretul actual, compania va fi capabila sa mentina marjele
    care pana acum i-au permis sa isi dezvolte o rezerva colosala de
    bani lichizi – a carei marime este depasita doar de Microsoft”,
    adauga Keller.


    Cele mai reduse costuri de fabricare a iPhone 4G sunt
    inregistrate in fabricile din Shenzhen, un orasel din sudul Chinei,
    detinut de Hon Hai Group of Taiwan, cea mai mare fabrica de
    electronice din Asia, care are aproximativ 800.000 de angajati in
    China si contracte cu Apple, HP si Dell. Aici, muncitorii sunt
    platiti cu mai putin de un dolar pe ora sa asambleze si sa ambaleze
    produsele pentru cele mai cunoscute branduri din lume. “China
    obtine un profit foarte mic de pe urma acestei piete”, spune Jason
    Dedrick, profesor la Syracuse University si autor al mai multor
    studii despre lantul de dezvoltare a produselor Apple. Mare parte
    din valoarea produselor de varf este concentrata la inceputul si la
    sfarsitul procesului, adica de catre compania care l-a creat,
    distribuitori si comercianti.


    In urmatoarea perioada insa, aprecierea monedei chineze si
    cresterea costului vietii, inclusiv al locuintelor, vor stimula o
    majorare a costului de fabricatie a electronicelor, asa incat
    clientii fabricilor de electronice care s-au obisnuit sa-si procure
    gadgeturile la preturi de nimic va trebui sa isi schimbe strategia.
    Sa fabrici in China va deveni in timp din ce in ce mai scump si
    producatorii vor fi nevoiti sa plateasca mai mult pentru noile
    linii de netbook-uri, camere digitale sau smartphone-uri. Deja New
    York Times a relatat ca “proprietari disperati de fabrici isi muta
    productia din centrul de productie a electronicelor de la Shenzhen
    catre zone cu costuri mai mici, spre vestul indepartat al tarii si
    chiar in zonele muntoase din interiorul Chinei”.

    Companiile de produse electronice incearca acum sa gaseasca o
    modalitate pentru a iesi la lumina cu marirea costurilor de
    productie, desi deja pana acum au economisit tot ce au putut,
    constata Jenny Lai, analist tehnologic la CLSA, o firma de servicii
    financiare cu sediul in Hong Kong. Spre deosebire de alte companii,
    Apple se poate descurca destul de bine, deoarece are o marja de
    profit de 60% si poate absorbi unele costuri suplimentare. Alti
    producatori de calculatoare personale, telefoane mobile si
    componente, intre care HP, Dell si LG, au marje de profit mult mai
    mici, iar problemele vor fi mult mai mari pentru ei, adauga Jenny
    Lai.

    Cresterea costurilor in China ar putea face ca marii producatori
    de electronice sa se orienteze catre alte destinatii, cum ar fi
    Vietnam, India sau Indonezia. Vicepresedintele Asociatiei
    Fabricantilor de Electronice si Electrocasnice din Taiwan, Luo Huai
    Jia, spune ca organizatia pe care o conduce incurajeaza
    producatorii de electronice taiwanezi sa faca fabrici si in alte
    tari din Asia, unde mana de lucru este mai ieftina. Compania Compal
    Electronics, care face notebookuri si alte produse electronice
    pentru branduri mari precum HP si Dell, a terminat de curand
    constructia unei fabrici de notebookuri in Vietnam. Chihming Chang,
    purtatorul de cuvant al Compal Electronics, a precizat ca mai mult
    de 80% din productia Compal este concentrata in China in prezent si
    ca, in afara de noua unitate din Vietnam, compania mai are o
    fabrica in Brazilia.

    O alta companie, numita TVP, care ofera produse pentru Dell,
    Sony si producatorii de televizoare Vizio si Philips, vede o
    tendinta globala in mutarea fabricilor din China catre locuri mai
    ieftine. Insa, in momentul actual, TVP se teme sa se mute din cauza
    instabilitatii politice si a lipsei de muncitori calificati in
    Vietnam si Indonezia. “In plus, din moment ce avem cea mai mare
    parte a productiei in China, costul mutarii va fi imens”, a spus
    Vijoo Lee, manager si investitor in cadrul TVP.

    Cu toate ca produsele Made in China vor ramane dominante in
    urmatorii ani, nu va fi o surpriza daca Made in Vietnam sau Made in
    Indonesia vor deveni mai evidente odata cu imbunatatirea sistemului
    economic si a infrastructurii in aceste tari in dezvoltare. In
    prezent, piata serviciilor de productie pentru industria de
    electronice este dominata de trei companii: Foxconn, Flextronics si
    Jabil Circuit, care produc si asambleaza pentru toate marile
    branduri de produse electronice din lume, ceea ce inseamna o piata
    de 250 de miliarde de dolari. Situatia nu mai poate ramane insa ca
    pana acum: asa cum s-a vazut in urma recentului scandal care a
    implicat sinuciderea unor muncitori la Foxconn din cauza
    conditiilor de munca si a salariului mizer, presiunea in directia
    majorarii salariilor este de asteptat sa creasca in continuare, iar
    autoritatile de la Beijing nu numai ca nu se opun acestei tendinte,
    ci o incurajeaza, cu consecinta ca regulile jocului in privinta
    “Chinei celei ieftine” vor sfarsi prin a se schimba, indiferent
    daca firmele occidentale vor sau nu sa accepte asta.

  • Ultima varianta a taxei auto 2011. Ministrul Mediului: “Avem nevoie de bani”

    Guvernul va da o lovitura dura comertului cu masini second-hand,
    punandu-i, in acelasi timp, la cheltuiala suplimentara si pe cei
    care vor opta pentru masini noi, daca va aproba proiectul privind
    taxa pentru poluarea auto in anul 2011, propus de Ministerul
    Mediului. Ministrul Laszlo Borbely a anuntat, ieri, ca, in urma
    unor consultari “la mai multe niveluri”, propune introducerea taxei
    de inmatriculare auto si pentru masinile Euro 5, precum si noi
    niveluri de tarifare, semnificativ majorate, pentru autovehiculele
    nonEuro – Euro 4.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Franks: Romania va inregistra o crestere economica pozitiva in 2011

    “Am discutat cu presedintele Basescu toate… L-am pus la curent
    cu toate discutiile pe care le-am avut pana acum si cu toate
    optiunile pe care le avem si actiunile pe care trebuie sa le luam
    pentru a putea merge inainte. Am discutat in termeni generali
    obiectivele noului acord si vom discuta in detaliu cand vom reveni
    in vizita urmatoare”, a spus Franks. El a subliniat ca “obiectivul
    cheie” al viitorului acord va fi consolidarea realizarilor privind
    stabilizarea economica obtinute prin ultimul acord. “Dar trebuie sa
    adaugam la asta reforme structurale care vor genera in viitor o
    crestere economica mai mare”, a adaugat seful delegatiei FMI in
    Romania.

    Intrebat daca Romania va avea crestere economica anul viitor,
    oficialul FMI a raspuns: “Credem ca da, cresterea va fi pozitiva
    anul viitor”.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Diaconescu: Nu se au in vedere noi reduceri de pensii si salarii. Propunem cresterea salariului minim

    El a mentionat ca desi guvernul nu ia in calcul, pentru 2011,
    noi reduceri de salarii, sunt necesare reglaje pentru cheltuielile
    din sectorul public. El a spus ca pozitia reprezentantilor FMI s-a
    dovedit flexibila, mentionand ca, sub conditia pastrarii
    echilibrului macroeconomic si a deficitului bugetar de 4,4% pentru
    2011, Guvernul are libertatea de a lua masurile pe care le
    considera necesare pentru reglarea nivelului de trai, reluarea unui
    proces pozitiv pentru salarii si pensii si crearea unor premise
    pentru investitii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contrabanda cu tigari a crescut la aproape un sfert din totalul pietei

    Producatorii de profil arata ca evolutia are loc pe fondul
    masurilor de austeritate impuse de Guvern. “Scaderea semnificativa
    a comertului ilicit cu tigarete, in numai sase luni, de la 36,2% in
    ianuarie 2010 la 21,3% in iulie, a demonstrat capacitatea
    autoritatilor de a lupta cu acest flagel (…) Cu toate acestea,
    socul resimtit in Romania dupa masurile dure de austeritate
    implementate de Guvern in luna iulie s-a regasit si in cercetarea
    Novel Research care, din pacate, arata o crestere a contrabandei la
    24,4% in septembrie”, a declarat, intr-un comunicat, Adrian Popa,
    Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Europa
    Sud-Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ascunde cresterea de doua cifre a pietei farmaceutice

    “Prin cresterea de o treime de la mijlocul anului, fata de
    perioada similara a anului trecut, companiile producatoare de
    medicamente si-au rezolvat marjele de profit planificate pe un
    intreg an, dupa numai sase luni.” Declaratia venita in
    exclusivitate pentru BUSINESS Magazin ii apartine presedintelui
    Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Nicolae Lucian Duta.
    Practic, seful CNAS ridica mingea la fileu producatorilor de
    medicamente, iar replica lor vine pe tonuri diferite.

    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy si presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, observa ca sunt
    doua laturi distincte ale problemei: “Presedintele Duta foloseste
    termenul de producatori la modul general. Eu cred ca trebuie sa
    facem distinctia intre producatorii de originale (medicamentele
    inovatoare, aflate sub protectia brevetului) si cei de generice
    (doctoriile disponibile la preturi mai mici, iesite de sub patent,
    cu acelasi efect terapeutic) ca si crestere in piata”. Damian
    explica, in acest sens, ca piata de originale a avut un ritm de
    crestere in primul semestru al lui 2010 de 50%, in timp ce piata de
    generice a crescut numai la jumatate (cu 20-22%), dar nu pe seama
    maririi volumelor existente, ci din lansarea unor produse noi.

    Ca diferenta dintre producatorii de doctorii scumpe si ieftine,
    ca volume si valoare, Romania e undeva in linie cu alte piete,
    chiar daca estul Europei mizeaza mai mult pe generice pentru
    echilibrarea cheltuielilor. Insa Damian insista pe faptul ca piata
    genericelor a scazut cu 15% in volum si 18% in valoare din iulie
    2008 pana in decembrie 2009, ceea ce ar dovedi ca reglementarile pe
    care le-au impus CNAS si Ministerul au lovit in medicamentele
    ieftine si ca de fapt cresterea din primul semestru nu ar fi tocmai
    relevanta. Seful genericelor vorbeste despre un “animal ciudat” pe
    care l-a construit criza din cauza ca farmaciile nu au fonduri,
    deci tind sa ia bani vanzand medicamente mai scumpe. “Nu e de fapt
    problema medicilor sau a farmacistilor sau a unui abuz din partea
    vreunei companii, ci e pur si simplu o alternativa de a se
    finanta”, conchide Damian.

    Scaderea din 2008 pana la sfarsitul anului trecut este
    explicabila si in opinia lui Marian Pana, business unit director
    Cegedim Romania, prin faptul ca plaja de preturi a migrat catre
    produse scumpe, intrucat se incearca asigurarea a cat mai multi
    bani gheata din vanzarile catre pacienti. Farmacistii recunosc
    situatia, care ilustreaza clar nevoia imediata de numerar, cat timp
    platile de la CNAS pentru medicamentele gratuite si compensate se
    fac dupa mai bine de sase luni.

    De cealalta parte, Sorin Popescu, corporate affairs director al
    Amgen si vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Internationali
    de Medicamente, care grupeaza 22 de companii de medicamente
    originale, refuza sa comenteze afirmatiile sefului CNAS, cum ca
    obiectivele pe un an ale producatorilor de originale s-au
    indeplinit deja la sase luni si spune ca scopul asociatiei nu se
    refera la alinierea la niste planuri comerciale. “Planul general al
    companiilor de medicamente inovatoare e sa creasca accesibilitatea
    pacientilor la tratamentele care salveaza vieti, care ii tin in
    viata mai mult timp si care le acorda un confort mai mare.”

    Pe de alta parte insa, sustine Popescu, exista exporturi
    paralele din ce in ce mai mari de produse farmaceutice, care sunt
    contabilizate ca vanzari in tara, ceea ce nu e de fapt adevarat.
    “Ceea ce pot sa va spun despre aceste cifre e faptul ca ele sunt
    doar pe hartie. Vorbim, de fapt, despre inregistrari de facturi, nu
    sunt incasari. Banii pentru vanzarile pe piata interna ar fi
    trebuit sa vina dupa sase luni, dar ei nu vin nici dupa noua.” Mai
    exact, vicepresedintele ARPIM sustine ca, intrucat pretul de
    vanzare al medicamentelor la noi in tara este la nivelul minim
    european, multe dintre doctoriile importate iau drumul altor
    meleaguri, unde sunt vandute la preturi mai mari si deci nu pot fi
    luate in calcul la cresterea reala a pietei romanesti. “Acea cifra
    e reala ca importuri in Romania, dar nu e reala ca vanzari in
    tara.”

    Replica reprezentantului genericelor e ca afirmatia lui Popescu
    e falsa. Dragos Damian spune ca plusul de ansamblu al pietei de 35%
    este real: “Nu este o crestere pe exporturi paralele, ci una reala.
    In conditiile in care in volum piata totala a crescut doar cu 12%,
    este evidenta o migrare a consumului catre medicamente scumpe”.

    Datele Cegedim, companie de cercetare si studii de piata
    specializate pe zona farmaceutica, releva ca piata totala de
    medicamente a castigat in volum 12,6% in prima jumatate a lui 2010,
    fata de perioada similara a anului trecut. Cat despre pierderile de
    circa 15% acuzate mai devreme de Damian pentru 2009, ele au fost
    cauzate in primul rand de introducerea pretului minim european
    pentru medicamente.

    Potrivit raportului Cegedim, scaderea ponderii spitalului la
    9,4% in valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele confirma
    starea “de avarie” a acestui segment, iar situatia este mai mult
    decat ingrijoratoare, in conditiile in care media europeana este in
    jur de 20-25%. Fiindca atat timp cat spitalele nu mai au fonduri,
    pacientul trebuie sa plateasca medicamentele din propriul buzunar,
    fara sa mai conteze daca e internat sau se trateaza acasa.