BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Steve Jobs a avut din nou dreptate. Încă o profeţie s-a adeverit

    Schimbarea evidentiaza noua “era post-PC” preconizata de cofondatorul Apple Steve Jobs si vine la numai trei ani dupa ce compania americana a lansat tableta iPad.

    In pofida evolutiei din trimestrul al patrulea, livrarile totale anuale de PC-uri, incluzand desktopuri si laptopuri, le vor depasi in continuare pe cele de tablete pana in 2015, potrivit IDC.

    Astfel, pe o piata care include si smartphone-urile, livrarile de PC-uri vor inregistra o cota de 20,2% in acest an, cele de tablete se vor situa la 14,6%, in timp ce smartphone-urile vor reprezenta 65% din vanzari.

    IDC se asteapta ca, odata incheiat procesul de impunere a tabletelor pe piata, sa inceapa o alta tranzitie si anume ascensiunea hibridelor smartphone-tableta, cu ecrane de 5 inci sau mai mari.

    “Lumea dispozitivelor mobile a inregistrat mai multe cicluri de canibalizare, pe diferite categorii, iar in ultimii ani procesul s-a concentrat pe canibalizarea vanzarilor de PC-uri de catre cele de tablete. In urmatoarele 12-18 luni, ne asteptam ca smartphone-urile mari, numite «phablet», sa inceapa sa castige din piata tabletelor mai mici, contribuind astfel la un avans mai lent al livrarilor de tablete”, a declarat vicepresedintele IDC Bob O’Donnell.

  • Porsche România: În 2007, un dealer vindea în medie 669 maşini. În acest an s-a ajuns la 193 unităţi

     “Anul de vârf, 2007, în care am vândut cele mai mari volume, am reuşit cu un număr de 85 de dealeri o medie a vânzărilor de maşini noi pe dealer de 669 de bucăţi. Din cauza scăderii volumelor, astăzi ne învârtim în jurul unei medii de doar 193 de unităţi pe dealer. Dacă scoatem şi facem o curăţare a locaţiilor importante, din oraşele mari, situaţia arată chiar mai îngrijorător”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Brent Valmar, director general al Porsche România.

    Reţeaua de distribuţie a Porsche România s-a comprimat în acest an, faţă de 2012, de la 93 la 86 de dealeri, iar numărul insolvenţelor acestora a urcat de la 14 la 19.

    Investiţiile grupului Volkswagen în reţeaua de distribuţie din România se ridică la 117,3 milioane euro, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Porsche România: În 2007, un dealer vindea în medie 669 maşini. În acest an s-a ajuns la 193 unităţi

    “Anul de vârf, 2007, în care am vândut cele mai mari volume, am reuşit cu un număr de 85 de dealeri o medie a vânzărilor de maşini noi pe dealer de 669 de bucăţi. Din cauza scăderii volumelor, astăzi ne învârtim în jurul unei medii de doar 193 de unităţi pe dealer. Dacă scoatem şi facem o curăţare a locaţiilor importante, din oraşele mari, situaţia arată chiar mai îngrijorător”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Brent Valmar, director general al Porsche România.

    Reţeaua de distribuţie a Porsche România s-a comprimat în acest an, faţă de 2012, de la 93 la 86 de dealeri, iar numărul insolvenţelor acestora a urcat de la 14 la 19.

    Investiţiile grupului Volkswagen în reţeaua de distribuţie din România se ridică la 117,3 milioane euro, potrivit sursei citate.

    Porsche România a livrat 13.566 de maşini în primele zece luni, în scădere cu 13,4% faţă de perioada similară a anului trecut, când nivelul vânzărilor a totalizat 15.676 de unităţi, potrivit datelor comunicate marţi de importatorul auto.

    În intervalul ianuarie – octombrie, compania a comercializat 6.094 autoturisme şi 1.028 de vehicule comerciale Volkswagen, 1.322 de unităţi Audi, 4.395 de unităţi Skoda şi 717 de unităţi Seat.

    Ponderea clienţilor persoane fizice a scăzut de la 22% la 18% în perioada analizată, diferenţa în portofoliul mărcilor companiei fiind reprezentată de companii. Clienţii individuali acoperă în continuare 40% din livrări, restul fiind flote.

    “În baza datelor publice, pe perioada ianuarie – octombrie faţă de anul trecut, piaţa de autoturisme a înregistrat în continuare un declin de 10%, în primele zece luni de zile livrându-se către clienţi, de către producătorii şi importatorii din România, doar 53.745 de unităţi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în piaţa de autovehicule comerciale uşoare, unde declinul a fost de 10,7% faţă de anul precedent, livrându-se către clienţi doar 9.554 de unităţi”, a spus Valmar.

    Pentru 2014, compania estimează o creştere a pieţei de autoturisme noi de 6,4%, de la 63.000 de unităţi la 67.000 de unităţi, şi un avans de 0,8% a livrărilor de autovehicule comerciale, de la 11.400 la 11.500 de unităţi.

    Pe de altă parte, Porsche Finance Group România (PFG) a finanţat în primele unsprezece luni aproape 7.700 de contracte, în scădere cu 12,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Numărul contractelor de credit a urcat cu 44%, la 1.755 unităţi, în timp ce finanţările în leasing s-au redus cu 22%, la 5.939 de contracte.

    Totodată, volumul finanţat a scăzut cu 15% în intervalul ianuarie-noiembrie, la 88,1 milioane euro, din care 18,5 milioane euro credite (în creştere cu 51,6%) şi 69,6 milioane euro leasing (în coborâre cu 23,8%).

    Din totalul finanţărilor noi acordate până la finalul lunii octombrie, 84,7% au fost în euro, iar restul în lei.

    Pentru anul viitor, grupul vizează să încheie 10.000 de contracte noi de finanţare, 16.300 de contracte pe segmentul de brokeraj în asigurări (faţă de 13.000 în primele 11 luni ale acestui an), cu o cotă de 45% pe finanţare şi asigurări.

    Compania de management de flote a PFG şi-a mărit portofoliul cu 4% până la finele lunii noiembrie, la 5.097 unităţi în administrare.

    Numărul angajaţilor grupului Porsche pe plan local, care include Porsche România, Porsche Finance şi Porsche Inter Auto, a scăzut în acest an de la 775 la 738. Pe de altă parte, numărul angajaţilor reţelei de dealeri s-au diminuat de la 3.966 la 3.840.

    Grupul Porsche este deţinut de Volkswagen (VW), cel mai mare constructor auto european.

  • Vodafone a introdus sistemul de franciză pentru magazine

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte şase vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, spune directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei. “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, afirmă Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a declarat că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză. “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

  • Vodafone a introdus sistemul de franciză pentru magazine

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte şase vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, spune directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei. “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, afirmă Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a declarat că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză. “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

  • H&M a deschis la Galaţi al 30-lea magazin al reţelei din România

    Noul magazin are o suprafaţă de vânzare de peste 1.500 metri pătraţi şi cuprinde colecţii pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii.

    Vânzările retailerului suedez H&M în România au crescut cu 41% în perioada decembrie-august, primele nouă luni ale anului fiscal, la 620 milioane coroane suedeze (71,4 milioane euro), a anunţat compania.

    H&M are peste 2.900 de magazine pe 47 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

  • DECLIN RECORD la vânzările de PC-uri în 2013

    Livrările mondiale de PC-uri vor continua să scadă anul viitor, cu un ritm estimat de 3,8%, la circa 300 de milioane de unităţi, nivel înregistrat ultima oară în 2008, relatează Financial Times.

    Anul trecut, vânzările de PC-uri au scăzut cu 7%, iar declinul din 2013 va fi peste cel estimat iniţial de IDC.

    Consumatorii, inclusiv cei de pe pieţele emergente, renunţă rapid la desktopuri şi laptopuri, în favoarea unor aparate cu portabilitate mai mare.

    Potrivit IDC, declinul vânzărilor va fi mai accentuat pe pieţele emergente, care până recent au fost motorul de creştere pentru PC-uri, decât pe pieţele mature.

    Principalul motiv de îngrijorare pentru piaţa PC-urilor este faptul că utilizatorii acestora au puţine motive să înlocuiască un sistem vechi cu unul mai nou, având în vedere că acestea nu suferă modificări notabile, consideră Jay Chou, analist la IDC. În consecinţă, durata de viaţă a PC-urilor continuă să crească, limitând avansul pieţei.

    Piaţa corporate pentru PC-uri a evoluat ceva mai bine decât cea de consum, întrucât companiile au adoptat mai lent tabletele, iar unele au înlocuit sistemele de operare Windows XP care se apropie de încheierea ciclului de viaţă.

    IDC anticipează un declin uşor în 2014 şi stagnarea cererii pe termen lung, pentru ambele pieţe.

    Producători de PC-uri precum Hewlett-Packard şi Dell încearcă să se adapteze schimbării comportamentului consumatorilor. HP se află la jumătatea unui plan de redresare de cinci ani menit să reducă dependenţa companiei de vânzările de PC-uri, iar Dell s-a delistat de la bursă, pentru a se putea reorganiza.

    În schimb, Lenovo, compania chineză care a devenit cel mai mare producător de PC-uri la nivel mondial, a reuşit să crească în continuare. Cu acces la o piaţă locală imensă şi vânzări solide pe segmentul corporate, performanţele Lenovo sunt cu 12 puncte procentuale peste cele ale pieţei.

  • A renunţat la un salariu de 5.000 de euro şi a pornit propria afacere cu 40.000 de euro şi foarte mult curaj

    “Ne-am dorit să facem lucrurile altfel, pentru că veneam dintr-un mediu închistat. Ca angajaţi eram bine plătiţi, dar nu puteam să facem lucrurile aşa cum ne doream”, spune Mihai Toma, care, la 38 de ani, este director general al firmei producătoare de mobilier pe comandă Theta. „Bine plătiţi” echivala cu un venit de 5.000 de euro pe lună şi alte beneficii în pachetul salarial. Iar în cazul asociatului său, Florin Gheorghe, veniturile erau şi mai mari: „dincolo de confortul financiar, avea bani de investit în imobiliare.” Cu sumele de pe vremea în care erau angajaţi „nu ne-am mai întâlnit, acum luăm din firmă sub 10% din cât câştigam pe vremea aceea, dar avem satisfacţia că noi construim ceva interesant, că alţii care sunt în branşă se uită – unii cu invidie, alţii cu plăcere -, că am reuşit să facem în cinci ani lucruri pe care firme care sunt de 15 ani nu le-au izbutit”.

    Plecaţi la drum cu un singur angajat, au ajuns acum la 48 de oameni şi o cifră de afaceri previzionată pentru anul în curs de 12 milioane de lei, de două ori mai mult decât anul trecut (aproape 5,4 milioane de lei), iar de la o hală de producţie au ajuns la trei spaţii. Drumul până aici n-a fost însă facil.

    În urmă cu cinci ani, Florin Gheorghe era director comercial al grupului Piritex, cu activităţi în comerţul de parchet, pardoseli, mochete şi covoare. Toma a fost director de vânzări al reţelei de magazine până în 2005, an în care a fost numit director al fabricii de mobilă dezvoltată de proprietarul Piritex, Fortismob, un proiect greenfield, care ajunsese la peste 400 de angajaţi în 2008. Când aveau 33 şi, respectiv, 34 de ani, amândoi au hotărât să plece. „La fel ca în cadrul piramidei lui Maslow, după ce ai ce-ţi trebuie, vrei recunoaştere. Am vrut să facem ceva pe cont propriu”, argumentează Toma, care povesteşte că în cadrul Piritex şi Fortismob se punea foarte mult accent pe opinia proprietarului.

    În vara lui 2008, în plin boom, şi-au anunţat plecarea şi au mai rămas în funcţii până la finalul anului. „În septembrie ne-am dus la BIFE şi am comandat utilaje de 300.000 de euro, în leasing, iar în ianuarie 2009 ne-am trezit în plină criză că începem o afacere nouă. A fost extrem de greu. Eram obişnuiţi să stăm de vorbă cu manageri, iar noi am luat-o de la zero.„ Au avut un capital de pornire de 40.000 de euro, din bani proprii, care le-au ajuns doar în primele două luni, iar apoi, lună de lună, au mai adus bani în firmă, având şi activităţi de consultanţă de management. Au închiriat o hală la Ploieşti unde au instalat utilajele luate în leasing şi au început producţia, care s-a dovedit a fi complet diferită de ceea ce ştiau să facă. „La început am făcut mobilă pe comandă pentru clienţii rezidenţiali”, pe care i-au găsit greu.

    Au făcut broşuri, în care au pus poze luate de unde au putut, şi au început, efectiv, să caute vile în construcţie în Bucureşti, deşi hala de producţie este la Ploieşti. „Cred că marele nostru noroc a fost că am intrat în afaceri la începutul crizei şi toţi concurenţii noştri aşteptau să le intre oamenii în showroom să caute produse. Noi însă am căutat clienţii.” Două luni mai târziu au angajat doi oameni de vânzări şi au înţeles că pentru segmentul pe care îl ţinteau, cu preţuri peste medie, aveau nevoie de materiale care nu existau pe piaţă la acea vreme. În primul an, ambii asociaţi au condus şi duba, au făcut montaje şi, în esenţă, s-au specializat în lucrul cu materiale speciale. După primul an au început să vină clienţi din zona rezidenţială, la recomandarea celor cu care lucraseră deja.

    Mihai Toma, care este unul dintre fondatorii Asociaţiei Clubul Român de Mobilă, spune că nu există companii mari în producţia de mobilier pe comandă. „Sunt foarte puţine care trec de 2-5 milioane de euro cifră de afaceri pe an. Oamenii sunt închistaţi, nu ştiu cum să gestioneze afacerea, nu se gândesc la bugete mari. Noi am avut avantajul că veneam din două afaceri antreprenoriale, crescute frumos şi ajunse la niveluri înalte.„ Acum, în piaţă sunt prezente peste 2.000 de firme cu afaceri de până în 100.000 de euro pe an, în condiţiile în care în ultimii cinci ani s-au închis în jur de 20% din afaceri, estimează Toma, care precizează că date exacte nu sunt disponibile. Principalul „vinovat„ este consumul, care a ajuns la numai 60% faţă de nivelul din 2008. „Şi pentru că presiunile pe preţ sunt foarte mari, vânzările cresc în zona de produse standard, iar cele pe comandă scad în favoarea importurilor din Polonia şi China, de pildă. Nu e o perioadă uşoară„, spune fondatorul Theta. El apreciază valoarea importurilor la 30% din consumul local, în condiţiile în care marii producători de mobilă îşi susţin vânzările mai cu seamă din rulajele de peste graniţe.

  • De ce au crescut cu 20% vânzările de vin ale Domeniilor Ostrov

    Compania a pariat în 2013 pe creşterea sectorului HoReCa şi pe o nouă gamă de vinuri premium baricate care cuprinde cinci sortimente, toate grupate sub denumirea Domeniile Ostrov Reserve, cu soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Cabernet Sauvignon şi Merlot.

    ”Anul acesta ne-am concentrat mai mult pe dezvoltarea sectorul HoReCa, ceea ce a dus la creşterea cu 5% a ponderii acestui sector în totalul vânzărilor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Românii consumă tot mai mult vinuri premium. Deşi Gama Reserve a fost lansată la sfârşitul anului trecut, în doar un an au fost vândute peste 7500 sticle cu vin”, declară Oana Belu, acţionar Domeniile Ostrov.

    Sectorul de retail reprezintă 70% din totalul vânzărilor Domeniile Ostrov. Cele mai vândute game de vinuri în această perioadă în retail, au fost cele din gama Domeniile Ostrov cu soiurile Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Cabernet Sauvignon şi Merlot.

    ”Rezultatele pozitive înregistrate în al treilea trimestru din acest an se datorează şi creşterii de consum a vinurilor autohtone din ultimii ani. Românii au înţeles că avem la raft vinuri autohtone, bune şi le aleg din ce în ce mai mult pe acestea în detrimentul celor importate. Din totalul vânzărilor din retail cea mai mare pondere au avut-o vinurile din gama Domeniile Ostrov, aproximativ 25%, soiul Muscat Ottonel este vedeta anului”, declară Oana Belu.

    Pentru sfârşitul lui 2013 oficialii companiei estimează menţinerea creşterii de 20% înregistrată în 2012 şi în al treilea trimestru din 2013.

    Domeniile Ostrov reprezintă brandul umbrelă sub care se comercializează gamele de vinuri ale podgoriei Ostrov, care se întinde pe 1300 de hectare. Alături de podgoria de viţă de vie compania mai deţine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi şi 200 de hectare de legume.

    Gamele producătorului Domeniile Ostrov sunt listate în retailul tradiţional şi în HoReCa, dar şi în lanţurile internaţionale precum Metro, Real, Carrefour, Mega Image, Lidl, Cora sau Kaufland.

  • Secretul vânzătorului de gadgeturi: miza pe video online

    “Anul acesta în România vom avea peste 4 milioane de smartphone-uri capabile să redea conţinut video. Va fi o explozie a vânzărilor de tablete anul acesta şi la anul, iar la sfârşitul acestui an 750-800.000 tablete vor fi conectate online, ceea ce înseamnă mai mult de o dublare faţă de 2012. Estimăm că vor fi în jur de 330.000 de televizioare inteligente conectate la internet anul acesta”, a declarat Pantazescu. “Investiţiile în reţele mobile vor duce şi la creşterea penetrării internetului mobil. Estimăm că se vor depăşi 8 milioane de conexiuni mobile de bandă largă până la sfârşitul lui 2013”, a adăugat el.

    Direct One este un furnizor de servicii de comunicaţii “en gros” către marii operatori din telecom care a lansat şi Seenow – un serviciu de video on demand propriu, disponibil pe computere, TV-uri inteligente, smartphone-uri şi tablete, cu afaceri de 10 milioane de euro în 2012.

    În prezent, în România circa 200.000 de utilizatori plătesc pentru a accesa servicii video online, dar numărul acestora va creşte până la un milion într-un interval mai scurt de cinci ani, a estimat Pantazescu. El a adăugat că în prezent în România circa 60% din traficul de pe internet este reprezentat de conţinutul video, la fel ca la nivel global, iar evoluţia continuă să fie puternic ascendentă.

    Direct One a realizat investiţii de aproape 40 de milioane de euro în reţeaua de fibră optică naţională, care are peste 6.000 de kilometri. Pantazescu a precizat că instalarea unui kilometru de fibră optică poate varia între 10.000 şi 20.000 de euro. “Vor fi cerinţe în zone noi din ce în ce mai mari şi care vor necesita un upgrade de la transmisiuni radio la fibră optică. Reţelele de fibră optică se vor dezvolta în continuare”, a spus Pantazescu la ZF Live.

    El apreciază că dezvoltarea infrastructurii va fi alimentată de creşterea consumului de conţinut video, sporirea numărului de utilizatori de smartphone-uri şi tablete, dar şi datorită comerţului electronic şi gaming-ului.